Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 262/2016. Tribunalul BUCUREŞTI

Față de considerentele anterior expuse, în lipsa unor dovezi care să ateste că procesul-verbal a fost comunicat debitorului ( în prealabil, prin serviciul poștal, cu confirmare de primire și, în subsidiar, prin afișare/refuzul expres de primire a corespondenței/hotărâre judecătorească prin care s-a respins plângerea contravențională), instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției în temeiul cărora s-a formulat prezenta cerere de investire cu formulă executorie nu constituie titlu executoriu.

Ca atare, intervalul imperativ de 15 zile prevăzut de art.37 din O.G. nr.2/2001 nu poate fi calculat decât în raport de data la care procesul-verbal a fost adus la cunoștința destinatarului cu respectarea dispozițiilor legale sus-menționate.

În consecință, constatând că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției mai sus menționat, a cărui transmitere către presupusul contravenient a fost efectuată direct prin afișare la sediul acestuia, nu prezintă caracter de titlu executoriu, în sensul art. 37 din OG nr. 2/2001 și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de titluri executorii stabilite în capitolul II, titlul I din Cartea a V-a din Codul de procedură civilă, instanța urmează să respingă cererea de investire cu formulă executorie ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditorul I. de S. pentru Controlul in Transportul Rutier -I.S.C.T.R, cerere înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr._, la data de 2.12.2015, solicitând admiterea apelului, iar pe fondul cauzei, admiterea cererii de învestire cu formula executorie a procesului verbal de constatare a contravenției.

În motivarea apelului, s-a arătat că în Constituția României in cadrul art. 15 alin. 2 este consacrat principiul de drept potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

De asemenea, sediul materiei cu privire la aplicarea normei juridice in timp este consacrat la art. 78 din Constituția României, articol potrivit căruia legea, in sens larg, intra in vigoare la 3 zile de la data publicării in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara prevăzuta in textul ei.

Potrivit art. 6 alin. 1 si 2 din Noul cod civil legiuitorul stabilește ca legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare, aceasta neavând putere retroactiva. Actele si faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.

In Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 450 din 23 iulie 2013, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 10 din 10 iunie 2013 (Decizia 10/2013) privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție privind interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) si art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare, cu referire la caracterul alternativ sau subsidiar al celor doua modalități de comunicare a procesului-verbal de constatare si sancționare contravenționala si a înștiințării de plata.

Recursul in interesul legii reprezintă acea cale procedurala prin intermediul căreia procurorul general al Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, din oficiu sau a cererea ministrului justiției, precum si colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe întreg teritoriul României, sa ceara Înaltei Curți de Casație si Justiție sa se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

Este adevărat ca prin Decizia nr. 10/2013 s-a stabilit ca modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție si a înștiințării de plata, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara comunicării prin posta, cu aviz de primire, însă aceasta este obligatorie doar după publicarea in Monitorul Oficial al României si produce efecte doar pentru viitor, respectiv doar in ceea ce privește comunicarea proceselor verbale de contravenție după aceasta data.

Nu se poate aprecia ca, anterior acestei decizii, comunicarea prin procedura de afișare este nelegala, întrucât la acea data, respectiv, anul 2012, textul de lege reglementa doua posibilități privind comunicarea proceselor verbale de contravenție, prin posta cu aviz de primire si prin afișare, fără a stabili in mod cert fără dubiu de interpretare ca este prioritara comunicarea prin posta.

Prin urmare, comunicarea procesului verbal de constatare a contravențiilor realizata de apelantă prin procedura de afișare s-a realizat in conformitate cu prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările si completările ulterioare.

Daca s-ar accepta motivarea instanței, ar însemna ca toate procesele verbale de constatare a contravențiilor încheiate de către instituțiile publice, in regim de putere publica, in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si comunicate anterior publicării in Monitorul Oficial al României a Deciziei ICCJ nr. 10/2013, prin procedura de afișare, trebuie recomunicate contravenienților prin posta cu aviz de primire.

Aceasta ar însemna depășirea termenului legal de comunicare a procesului verbal de contravenție si implicit prescrierea executării amenzii, ceea ce ar duce la prejudicierea Bugetului de S., a Bugetelor locale si a Bugetelor instituțiilor din care fac parte agenții constatatori.

Ori raportat la anul 2012 nefiind o practica unitara cu privire atât la interpretarea, cat si la aplicarea dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, comunicarea s-a realizat in mod alternativ, fie prin posta cu confirmare de primire, fie prin afișare la sediul contravenientului, comunicare realizata in conformitate cu prevederile legale.

Având in vedere specificul activității instituției noastre, respectiv inspecția si controlul respectării reglementarilor legale din domeniul transporturilor rutiere, comunicarea proceselor verbale de contravenție prin procedura de afișare era mai facila si lipsita de costurile necesare trimiterii cu posta, întrucât in cadrul acțiunilor de control inspectorii ISCTR se deplasau la sediul contravenienților si afișau procesele verbale de constatare a contravențiilor.

Consideră apelantul că procesul verbal de constatare a contravențiilor este titlu executoriu, în condițiile legii, comunicarea efectuându-se prin modalitatea prevăzuta de art. 27 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, respectiv prin procedura de afișare.

Prin raportare la dispozițiile art. 641 C.proc.civ potrivit căreia instanța verifica daca inscrisul întrunește toate condițiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, față de dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, s-a arătat că Judecătoria Sectorului 1 București a admis cereri in care s-a dispus investirea cu formula executorie a procesului verbal de constatare si contravenție.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 665 alin. (6) C.proc.civ. și s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 411 C.proc.civ.

Analizând încheierea civilă apelată, prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul reține următoarele:

Potrivit art.640 ind.1 alin.1 Cod procedură civilă „titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie”, iar alin.3 dispune „instanța va verifica dacă înscrisul întrunește toate cerințele de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege”.

Potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar art. 31 alin. 1 prevede că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

Art. 27 din același act normativ prevede că procesul-verbal și înștiințarea de plată se comunică prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.

Rezultă din dispozițiile legale menționate caracterul subsidiar al comunicării prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, respectiv după încercarea comunicării acestuia prin poștă cu aviz de primire.

De altfel, soluția menționată a fost reținută ulterior și prin Decizia nr. 10/2013, pronunțată în recurs în interesul legii de Î.C.C.J., prin care s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.

Decizia în interesul legii nu a făcut decât să asigure o interpretare unitară a unor norme juridice existente la momentul comunicării procesului verbal în cauză, așa încât, invocarea sa în soluționarea prezentei cauze nu poate fi interpretată ca o încălcare a principiului neretroactivității.

Ca atare, reținând că în privința procesului-verbal de contravenție ce face obiectul cauzei nu s-a făcut dovada comunicării potrivit legii, tribunalul urmează a respinge apelul ca nefondat, întrucât în mod corect instanța de fond, verificând formal existența titlului executoriu a constatat că procesul-verbal de contravenție nu reprezintă un titlu executoriu în condițiile art. 37 din O.G. nr. 2/2001, în lipsa efectuării unei comunicări valabile.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 480 c.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul creditor I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1 împotriva încheierii din 04.08.2015 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, ca nefondat.

Definitiva.

Pronunțata in ședința publica azi, 20.01.2016

PREȘEDINTE JUDECĂTOR, GREFIER,

E. AvrigeanuI. Târțău C. C.

Red., Tehnored. E.A., 16.02.2016