Pretenţii. Decizia nr. 151/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 151/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 151/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A III-A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.151R
Ședința publică din 08.02.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – C. V.
JUDECĂTOR: A. CONGONE
JUDECĂTOR: M. M. P.
GREFIER – G. S.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât T. A., în contradictoriu cu intimata-reclamantă T. C., împotriva sentinței civile nr.3438/18.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut in ședință publică părțile nu s-au prezentat.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat tribunalului faptul că, deși legal citate pentru acest termen de judecată, părțile lipsesc, precum și faptul că pricina a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării, cauza fiind suspendată din data de 10.11.2014, pentru neîndeplinirea obligațiilor de către reclamantă, conform art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.
Tribunalul invocă din oficiu excepția perimării și reține cauza în pronunțare asupra excepției.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.01.2009 sub nr._, reclamanta T. C. a chemat in judecata pe pârâții C. A. B. Petrut și T. A., solicitând instanței evacuarea pârâtului C. și a familiei acestuia din imobilul situat in București, sector 5, Al.Radaseni, nr. 2, ., . acordului reclamantei la încheierea contractului de închiriere, lipsa titlului locativ și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.
În fapt, reclamanta a arătat că la data de 04.02.0008 a notificat pârâtul C., aducându-i la cunoștință faptul că, in calitate de coproprietar al imobilului menționat mai sus, ii datorează ½ din contravaloarea chiriei convenită prin contractul de închiriere încheiat între pârâți. De asemenea, reclamanta a precizat că nu și-a dat acordul pentru încheierea contractului de închiriere și nici nu consimte la încheierea acestuia.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 21, 23, 25 din Legea 114/1996, art. 57-59 C..
În susținere, reclamanta a depus la dosar, in copie, următoarele înscrisuri: notificare la conciliere directă, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 187/08.02.2007 de BNP E. C., contract de închiriere,dovezi de comunicare.
La data de 26.02.2009, pârâtul C. A. B. Petrut a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, arătând că locuiește in imobilul in litigiu in baza unui contract de închiriere semnat cu proprietarul apartamentului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-119 C..
La data de 23.03.2009, pârâtul T. a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C..
La termenul de judecata din data de 25.03.2009, reclamanta a depus la dosar o cerere modificatoare și precizatoare a acțiunii, in temeiul art. 132 al. 1 C., solicitând instanței: evacuarea pârâtului C. A. B. Petrut din imobil pentru lipsa titlului locativ și, in subsidiar, să se constate că reclamanta, in calitatea de proprietar, nu și-a dat acordul nici cu privire la încheierea nici cu privire la prelungirea contractului de închiriere; obligarea pârâților, in solidar, la achitarea cu titlu de despăgubiri, a ½ din cuantumul chiriei ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr._/20.06.2007, calculată de la momentul semnării contractului și până la momentul evacuării efective, actualizată cu indicele de inflație.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 998, 999 c. civil, art. 1410 și urm. raportate la art. 1438 C. civil, art. 60 și urm. C., art. 132 al. 1 C..
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și a administrat pentru reclamantă și pârâtul T. A., proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reciproc.
Prin sentința civilă nr. 5003 din 15 iunie 2009 instanța a admis primul capăt de cerere și a dispus evacuarea pârâtului C. A. B. P. din imobilul situat în București, sector 5, Al. Rădășeni, nr. 2, ., ., disjungând capătul 2 de cerere privind obligarea pârâților la plata despăgubirilor și dispunând formarea unui nou dosar, ce a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
La data de 2.12.2009, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare cu privire la cadrul procesual pasiv în sensul că înțelege să se judece numai în contradictoriu cu pârâtul T. A. și completatoare, solicitând a se constata că bunurile ce fac obiectul pretențiilor sunt bunuri comune ale soților, apartamentul fiind dobândit de părți în timpul căsătoriei.
În drept, au fost invocate disp. art. 998, 999 C. civ., art. 30 și 35 C. fam. și art. 132 al. 1, 134 C.p.c.
La termenul din data de 09.12.2009, reclamanta a renunțat la judecarea capătului II al cererii precizatoare și completatoare.
Prin sentința civilă nr. 1399/01.03.2010 instanța a admis în parte cererea formulată de reclamantă, a obligat pe pârâtul T. A. la plata către reclamanta T. C. a sumei de 1800 lei reprezentând ½ din chiria încasată de pârât.
Împotriva acestei sentințe pârâtul a declarat recurs iar prin decizia civilă nr.1012R/07.04.2011 a Tribunalului București-Secția a III a Civilă s-a admis recursul declarat de pârât, s-a casat sentința civilă recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare. Instanța de control judiciar a reținut că la termenul din 01.03.2010 la care cauza a fost judecată pârâtul nu a fost legal citat.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.3438/18.04.2013, Judecătoria Sectorului 5 București a admis cererea formulată de reclamanta T. C., împotriva pârâtului T. A.. A obligat pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 1800 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de reclamantă ca urmare a încheierii de către pârât a contractului de închiriere din data de 20.06.2007 cu privire la imobilul din București, Al. Radaseni nr. 2, ., .. A obligat pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 150,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul-pârât T. A..
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 02.08.2013, sub nr._ .
Din verificarea actelor de la dosar se constată că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 10.11.2014 când, în temeiul art.242 alin.1 pct.2 C.pr.civ., s-a dispus suspendarea cauzei față de lipsa nejustificată a părților la termenul de judecată.
La termenul de judecată din data de 08.02.2016 tribunalul a invocat din oficiu excepția de perimare.
Analizând actele dosarului, asupra excepției de perimare, instanța reține următoarele:
Perimarea este sancțiunea procedurală care determină stingerea procesului în faza în care se găsește, datorită rămânerii lui în nelucrare din vina părții, un anumit timp, prevăzut de lege.
Potrivit art.248 alin.1 C.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, și care nu a mai fost urmat, din culpa părții, de alte acte de procedură necesare pentru judecarea pricinii.
În cauză, termenul de un an începe să curgă de la data suspendării cauzei în temeiul art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, adică de la data de 10.11.2014.
Având în vedere această dată, instanța reține că a trecut mai mult de un an de când dosarul a rămas în nelucrare din vina părții reclamante, care s-a dezinteresat de soluționarea cauzei și nu a efectuat vreun demers în vederea reluării judecății.
În consecință, în temeiul art.248 și următoarele Cod procedură civilă, având în vedere că nu există nici o cauză de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare prevăzută de art.249-250 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția invocată și va constata perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimată cererea de recurs formulată de recurentul-pârât T. A., în contradictoriu cu intimata-reclamantă T. C., împotriva sentinței civile nr.3438/18.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.02.2016.
P. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. V. A. G. M. M. P.
Grefier
G. S.
Red. C.V. / Tehnored. G.S./ 2 ex
Judecătoria Sectorului 5 București
Judecător fond: A. C.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 33/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 636/2016.... → |
|---|
