Plângere contravenţională. Decizia nr. 1709/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1709/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 3733/287/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1709/2013
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-G. S.
Judecător V. B.
Judecător G. E. V.
Grefier C. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului contravențional declarat de petentul L. C., domiciliat în ., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în B., .-10, jud. B., împotriva sentinței civile nr.263/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat în dosarul nr._ /2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul petent L. C. și intimatul IPJ B.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura este legal îndeplinită după care:
Tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL :
Deliberând asupra recursului contravențional de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată și reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
La data de 27.05.2011 s-a înregistrat la Judecătoria Focșani plângerea petentului L. C. prin care acesta a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 15.05.2011.
Prin sentința civilă nr. 5615/27.09.2011, Judecătoria Focșani a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența la Judecătoria B..
Prin sentința civilă nr._/18.10.2012, pronunțată în dosarul nr._/200/2011, Judecătoria B. a admis aceeași excepție și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Rm. Sărat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. Sărat la data de 15.11.2012 sub nr._ .
2. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării plângerii de către petent
În motivarea plângerii sale, în esență, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional pentru depășirea vitezei legale de circulație în afara localității conform art. 121 alin. 1 din OUG 195/2002, însă procesul verbal de contravenție întocmit este nul pentru mai mulate motive: nu s-au consemnat în procesul verbal numărul și . video din aparatul radar cu care s-a făcut înregistrarea conform pct. 3.5.1. din NML 021-05, fapta a fost greșit interpretată în mod subiectiv de către agentul constatator, nu s-au apreciat corect imaginile de pe aparatul radar întrucât era în afara localității, agentul constatator consemnând din eroare și tendențios că ar fi circulat cu depășirea limitei legale în afara localității, la bordul autoturismului are instalat aparat de detectare radar care era în funcțiune și i-ar fi fost semnalat prezența radului în zonă, iar măsurătorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt respectate cerințele NML 021-05, nu s-a consemnat în procesul verbal județul din care face parte localitatea O. și locul în care s-a săvârșit fapta, fapta reținută în sarcina sa a fost greșit încadrată în prevederile art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, sancționată conform art. 102 pct. 4 din același act normativ, agentul constatator nu a făcut dovada că la data săvârșirii pretinsei contravenții ar fi avut calitatea de polițist rutier și operator radar.
In drept, petentul a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, Legii nr. 677/2001 și NML 021-05.
3. Apărările formulate de Inspectoratul de Poliție Județean B.
Inspectoratul de Poliție Județean B. a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea plângerii formulate de petent ca neîntemeiată, invocând următoarele motive:
La data de 15.05.2011, orele 12,57, petentul, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe DN 2 E 85, în afara localității Racovițeni, km 136+200, a fost înregistrat de aparatul radar cu o viteză de 183km/h.
Abaterea a fost înregistrată în regim staționar cu aparatul radar montat pe autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ . Aparatul radar este verificat metrologic și declarat corespunzător astfel cum reiese din buletinul de verificare metrologică aflat la dosarul cauzei.
Aparatul radar a fost deservit de operatorul radar ag. A. I. care a transmis abaterea agentului constatator P. V..
A mai precizat că a pus la dispoziția instanței toate documentele necesare și suficiente pentru dovedirea abaterii săvârșite de petent, sens în care a invocat motivarea Deciziei nr. 150/21.02.2008 a Curții Constituționale care reține că a solicita și alte documente decât planșa foto și buletinul de verificare metrologică este de fapt o completare a textului de lege.
Raportat la motivele de nelegalitate invocate de petent, intimatul a făcut și următoarele precizări:
Autotestarea este o funcție care se activează automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, iar, în cazul depistării unor defecțiuni sau dereglări, funcționarea este blocată și nu se mai întocmește planșa foto, situație care însă nu s-a întâmplat în cauză.
Atestatul operatorului radar și buletinul de verificare metrologică au fost depuse la dosar, iar atestatul nu trebuie vizat, având valabilitate nelimitată, ordinul de serviciu pentru agenții de poliție nu se eliberează atunci când aceștia desfășoară activități curente, cum este și cazul de față, valorile indicate de aparatele electronice de măsurare a vitezei trebuie luate ca atare, s-a consemnat în procesul verbal că s-a luat măsura suspendării dreptului de a conduce, abaterea comisă de petent este surprinsă în fotografia depusă la dosar, aceasta cuprinzând toate prevederile obligatorii impuse de art. 3.5.1. din NML 021-05.
La întimpinare intimatul a atașat cazierul auto, planșa foto, buletin de verificare metrologică și atestatul operatorului radar.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art.115-118 din Codul de procedură civilă.
4. Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr.263/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat, s-a respins plângerea formulată de petentul L. C. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. B. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/15.05.2011.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că:
La data de 15.05.2011, în jurul orei 12.57, petentul în timp ce conducea autoturismul cu nr. înmatriculare_ pe DN E 85 în afara localității Racovițeni a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 183 km/h în condițiile în care limita maxima este de 100 km/h.
Petentului i-a fost adusă la cunoștință de către agentul constatator motivul opririi și măsurile legale ce vor fi luate împotriva sa, respectiv sancționarea contravențională pentru depășirea limitei de viteză pentru sectorul de drum respectiv, aceea de 100 km/h, acesta refuzând semnarea procesului verbal și primirea acestuia, fiind încheiat în prezența unui martor asistent.
Necesare pentru dovedirea abaterii săvârșite de petent sunt planșa foto și buletinul de verificare metrologică, așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art.109 al.2 din OUG 195/2002, republicata.
Contravenția săvârșită de către petent rezultă din planșa fotografică de la fila 8 dosar, aparatul radar are buletin de verificare metrologică fila 16 dosar nr._ al Judecătoriei Focșani.
In conformitate cu prevederile art.121 din ROUG 195/2002 republicat „conducătorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, iar nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de câtre polițiștii rutieri cu mijloace omologate si verificate metrologic”.
Planșa fotografică este unicul mijloc de proba pertinent și concludent pentru stabilirea exactă a situației de fapt cu care se probează săvârșirea contravenției.
5. Recursul declarat de L. C.
În termenul legal, în temeiul dispozițiilor art.34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, L. C. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 263/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat.
În motivarea recursului, L. C. a arătat, în esență, următoarele (filele 4-7):
Instanța de fond nu a analizat motivele invocate în plângerea contravențională și notele de concluzii, nu a fost avută în vedere declarația martorului audiat.
Aparatul radar menționat în procesul verbal diferă de cel pentru care s-a depus buletinul de verificare metrologică.
A mai susținut recurentul că numai polițistul rutier constată contravențiile la regimul circulației rutiere și aplică sancțiunile corespunzătoare, reglementarea legală nefiind respectată în ceea ce privește procesul verbal întocmit pe numele său.
Pentru termenul din data de 26.09.2013, recurentul a depus la dosar și note de concluzii scrise în care a reiterat criticile expuse și în motivarea recursului (filele 15-17).
6. Apărările formulate de Inspectoratul de Poliție Județean B.
Inspectoratul de Poliție Județean B. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului formulat de L. C., arătând următoarele (fila11):
Recurentul a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție contestat întrucât, la data de 15.05.2011, ora 12,57, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe DN 2 E 85, în afara localității Racovițeni, km 136+200, a fost înregistrat de aparatul radar cu o viteză de 183km/h.
Abaterea a fost înregistrată în regim staționar cu aparatul radar montat pe autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ . Aparatul radar este verificat metrologic și declarat corespunzător.
Aparatul radar a fost deservit de operatorul radar ag. A. I. care a transmis abaterea agentului constatator P. V..
Neindicarea județului din care face parte localitatea O. nu poate fi sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Agentul constatator face parte din Serviciul Rutier al intimatului, iar, conform art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, orice polițist rutier poate proceda la întocmirea actului constatator.
În ceea ce privește nerespectarea NML 021-05, intimatul a arătat că acestea au fost modificate prin Ordinul nr. 187/14.07.2009, punctul 4 invocat de recurent fiind abrogat integral.
7. Probe noi administrate în recurs
În recurs nu au fost administrate probe noi.
II. Considerentele instanței de recurs
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței supuse recursului, sub aspectul criticilor formulate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, dar și sub toate aspectele, în contextul dispozițiilor art.304¹ din Codul de procedură civilă, recursul fiind declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, este supusă numai recursului, acesta nefiind limitat la motivele de casare sau de modificare a hotărârii, tribunalul constată și reține că recursul declarat de L. C. este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
1. Asupra legalității și temeiniciei sentinței recurate
Probele administrate în cauză au fost judicios analizate și corect interpretate de către instanța de fond, atunci când aceasta a reținut legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare contravenției . nr._, încheiat la data de 15.05.2011, prin care recurentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 603 lei și avertisment și i s-a aplicat măsura complementară a reținerii permisului de conducere pentru conducerea, la data respectivă, a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, pe DN 2 E 85, în afara localității Racovițeni, km 136+200, cu o viteză de 183km/h.
Tribunalul constată că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză se coroborează cu mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Astfel, din fotografia depusă la dosar, rezultă că autoturismul condus de către petent a circulat cu viteza de 183 Km/h la data de 15.05.2011, ora 12:57:39, fiind surprins de aparatul radar 458 0556.
Din Buletinul de verificare metrologică depus, de asemenea la dosar, reiese că aparatul respectiv este verificat metrologic și declarat corespunzător la data de 25.08.2010 cu o perioadă de valabilitate de 1 an.
Referitor la neconcordanța dintre . radar menționată în procesul verbal contestat și cea a aparatului radar pentru care s-a prezentat buletinul de verificare metrologică, tribunalul reține că susținerile recurentului nu sunt întemeiate. Astfel, buletinul de verificare metrologică vizează cinemometrul de control rutier compus din antena emisie recepție .>458 și modul de prelucrare-afișare .>0556-001/96 (adică, tocmai seriile menționate în procesul verbal contestat: 458 0556), iar acest cinemometru se menționează în buletin că este montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (același cu cel menționat în procesul verbal de contravenție).
Nici susținerile recurentului privind lipsa competenței agentului constatator privind abaterile la regimul circulației nu sunt fondate. Din chiar cuprinsul procesului verbal reiese că ag. P. V., agentul constatator și care a întocmit procesul verbal, face parte din Serviciul Rutier B..
Nici critica privind faptul că nu a fost avută în vedere declarația martorului audiat de instanța de fond, prezent în autoturism la data comiterii contravenției, nu este de natură a conduce la concluzia că hotărârea recurată nu este legală și temeinică. Aprecierile subiective ale unei persoane, fie ea chiar conducător auto cu experiență, nu pot contracara constatările obiective, făcute cu mijloace tehnice, în conformitate cu prevederile legale.
Tribunalul constată, de asemenea, că au fost respectate dispozițiile legale în materie cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție contestat.
Astfel, conform art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, „procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”.
Conform art. 17 alin. 1 din OG 2/2001, „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”. Neindicarea județului din care face parte localitatea O. nu poate fi sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Din procesul verbal de contravenție contestat, aflat la fila 4 din dosarul de fond, rezultă că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de dispozițiile legale susmenționate, atât cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, cât și a celor care ar putea atrage nulitatea relativă.
Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Contravenția este prevăzută și la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 care prevede: „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”
Față de cele de mai sus, tribunalul constată așadar că susținerile recurentului privind greșita încadrare a contravenției comise sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 49 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, limita maximă de viteză pe drumurile naționale europene (E) este de 100 km/h.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, clasa a IV a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la 9 până la 20 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din nivelul venitului minim pe economia națională.
Prin același proces verbal, recurentul a fost sancționat contravențional și pentru încălcarea dispozițiilor art. 147 pct. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, conform căruia „Conducătorul de autovehicul … este obligat să aibă asupra sa … permisul de conducere”, fapta fiind sancționată conform art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002. Recurentul nu a contestat însă comieterea acestei contravenții.
Potrivit NML 021-05, aprobat prin Ordinul 301/2005 și modificat prin Ordinul nr. 187/2009, cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară de la distanță și afișează viteza de deplasare a autovehiculelor aflate în mișcare în traficul rutier, independent de caracteristicile acestora. Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcție de autotestare, care să poată pune în evidență orice defect sau dereglare funcțională, ce pot avea influență asupra exactității de măsurare. Această funcție trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, având și posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar. În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate, iar funcționarea cinemometrului va fi blocată.
Astfel cum s-a arătat și de intimat în întâmpinare, prevederile pct. 4 din NML 021-05 au fost abrogate expres prin Ordinul nr. 187/2009, publicat în M. Of. nr. 546/06.08.2009 astfel că, și în privința nerespectării acestor prevederi, criticile recurentului sunt nefondate.
Potrivit art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Astfel, din acest text de lege reiese faptul că agenții constatatori au obligația de a menționa în procesul verbal faptul că respectiva contravenție a fost constatată cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Or, în procesul verbal contestat s-a menționat faptul că abaterea a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autoturismul_, așa încât tribunalul reține că nu au fost încălcate dispozițiile art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
Cu ocazia administrării probatoriului de către instanța de fond, intimatul a depus la dosarul cauzei atestatul operator radar al agentului A. I., astfel că tribunalul constată că nici critica petentului vizând utilizarea cinemometrelor numai de către operatori calificați nu își găsește suport probator.
2. Hotărârea instanței de recurs
Reținând că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, în cauză nefiind incident niciunul dintre motivele de casare sau de modificare a hotărârii prevăzute de art.304 din Codul de procedură civilă, iar instanța de recurs nu a găsit alte motive de ordine publică pe care să le invoce din oficiu, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de L. C., în contradictoriu cu Inspectoratului de Poliție Județean B., împotriva sentinței civile nr. 263/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat în dosarul nr._ /2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul contravențional declarat de petentul L. C., domiciliat în ., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE B., cu sediul în B., .-10, jud. B., împotriva sentinței civile nr. 263/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Rm.Sărat în dosarul nr._ /2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 Septembrie 2013.
Președinte, M.-G. S. | Judecător, V. B. | Judecător, G. E. V. |
Grefier, C. P. |
Red GEV Judecătoria Rm.Sărat
Tehnodact GEV Dosar f._
2ex/21.10.2013 jud.f M.C.C.
| Plângere contravenţională. Decizia nr. 1655/2013. Tribunalul... → |
|---|
