Pretenţii. Hotărâre din 16-10-2013, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 28867/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1785/2013
Ședința publică de la 16 octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier D. P.
Pe rol solutionarea recursului declarat de reclamantul O. G., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr._/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul D. V., domiciliat în com. Vadu Pașii, ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul personal, lipsă fiind recurentul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că este primul termen de judecată – stadiul procesual recurs, recurs motivat, comunicat, netimbrat, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării cererii de recurs, pune în discuție excepția invocată și acordă cuvântul intimatului care arată că lasă modalitatea de soluționare la aprecierea instanței.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recursului civil se constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei B. sub nr._, reclamantul O. G. a solicitat obligarea pârâtului D. V. la plata sumei de 9.800 lei reprezentând contravaloarea a 28 oi gestante, 1400 lei subvenția neîncasata pentru acestea si contravaloarea a 28 miei, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru si onorar avocat.
In motivare cererii reclamantul a arătat că a dat în paza pârâtului un număr de 294 oi pentru a le păzi până la Sf. D. in schimbul laptelui si asigurării pășunii.
La răvășirea turmei survenita in luna noiembrie ca urmare a faptului ca alți consăteni au fost nemulțumiți de pârât, acesta in loc de 294 oi crotaliate cu semnul său i-a predat 266 oi crotaliate cu semnul său si 20 de oi din care 4 crotaliate cu semnul altor persoane si 12 fara crotalii lipsind 8 oi față de cele predate.
Ca urmare a acestui fapt pârâtul s-a obligat sa-i achite până la Sf. D. contravaloarea subvenției de 50 lei/oaie pe care nu o mai poate incasa pentru cele 20 de oi care nu-i aparțin, contravaloarea a 28 de miei ce ar fi rezultat de la oile gestante.
La data convenita pârâtul a refuzat sa achite sumele cuvenite astfel cum le-a arătat mai sus. Își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 555 raportat la vederile art. 548 C. Civ.
D. V., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea sa la suma de 9.800 lei reprezentând c/val., a 28 oi gestante și 1400 lei subvenție neîncasată pentru acestea și contravaloarea a 28 miei.
Tot în cererea de chemare în judecată reclamantul pretinde că de fapt ar fi primit lipsă după răvășitul oilor un număr de 8 oi nicidecum un număr de 28 oi a căror contravaloare o solicită. Reclamantul pretinde că i-ar fi dat în pază un număr de 294 pentru a le păzi până la Sf D. (26 octombrie ) și că la răvășitul oilor, în luna noiembrie (nicidecum 26 octombrie) ar fi primit un număr de 266 oi crotaliate cu semnul său și 20 oi din care 4 crotaliate cu semnul altor persoane și 12 fără crotalii lipsindu-i 8 oi.
Arată că reclamantul nu precizează anul când pretinde că i-ar fi dat oile, și nici anul pentru care pretinde contravaloarea subvenției, și că la sfârșitul lunii iulie 2011 a făcut o înțelegere verbală cu reclamantul (prin telefon), în sensul de a se asocia, mai precis de a se uni oile proprietatea sa, ale altor 3 proprietari și ale sale, pentru a le pășuna pe terenul - miriște situat în ..
Această înțelegere nu a pecetluit-o în scris, ci a făcut-o doar verbal prin telefon, iar oile proprietatea reclamantului, acesta le-a predat numitului RÂDULESCU I. din . Pașii, care a fost ciobanul ziler angajat de către reclamant și nu de către el.
Deci, oile le-a predat numitului R. I., prin numărătoare, fără a le preda cu chitanță, și fără a le preda acestui cioban prin verificarea crotaliilor.
Precizează că la oile sale a avut angajați alți doi ciobani, B. R. din corn. Săgeata și O. I., tot din Săgeata.
În baza convenției lor verbale cei doi ciobani ai săi au rămas să păzească alături de ciobanul angajat de reclamant, R. I., atât oile sale, cât și ale reclamantului precum și pe cele ale celorlalți trei proprietari de oi asociați.
Reclamantul, în baza înțelegerii verbale dintre ei l-a întrebat cu ce culoare de vopsele au însemnate oile lor, pentru ca el să le însemneze cu o altă culoare pentru a le deosebi de celelalte.
La răvășitul oilor, care a avut loc la data de 7 noiembrie 2011, au fost de față toți cei cinci proprietari de oi, asociați în baza înțelegerii verbale, și toți și-au împărțit oile după culorile cu care le-au avut însemnate și nicidecum după numărul de crotalii. La acest moment al răvășitului oilor, reclamantul a constatat că-i lipsesc un număr de 8 oi, dar încă odată arată că niciodată reclamantul nu i-a predat spre pază lui, pârâtului oile sale, ci le-a predat ciobanului angajat de către el, numitului R. I..
Mai arată că ciobanul angajat ca ziler de către reclamant, și căruia îi predase oile sale prin numărătoare la momentul asocierii lor, a celor 5 proprietari, a plecat de la stână, deci a părăsit locul de muncă, la începutul lunii septembrie 2011.
Odată cu plecarea acestuia nimeni din cei cinci proprietari asociați nu a mai verificat prin numărătoare sau prin verificarea crotaliilor oile reclamantului, nici măcar reclamantul, care trebuia să fie interesat de oile sale, nu a tăcut această verificare.
Este adevărat că în perioada stânăritului au murit circa 40 de oi, de fiecare dacă când mureau oi, ciobanii angajați ca zilieri ne anunțau, pe fiecare proprietar în parte în funcție de culoarea cu care erau vopsite oile fiecărui proprietar, și astfel a fost anunțat de ciobani și reclamantul atunci când i-au murit un număr de 7 oi., de fiecare dată a fost invitat de ciobanii angajați să le identifice, dar nu s-a prezentat la stână, deși desfășura lucrări agricole cu tractoare la distanță mică de stână.
Cea de a opta oaie, reclamantul personal a venit la stână cu un autoturism și a luat-o, iar ciobanii angajați de el au văzut cum reclamantul personal a vândut-o unei persoane străine, tranzacția de vânzare încheindu-se de față cu ciobanii angajați. La răvășitul oilor, reclamantul nu le-a luat în primire prin înțelegere scrisă (chianță sub semnătură privata), le-a identificat verbal, prin numărătoare, nu i le-a predat el, ci tot ciobanii angajați ca zilieri, nu s-a manifestat nemulțumit de faptul că nu ar primit oile sale, sau alte oi necrotaliate cu numerele sale, iar pentru cele 8 oi care a pretins atunci că-i lipsesc nu a încheiat cu nimeni nici o chitanță, prin care vreunui din ceilalți patru proprietari asociați s-ar fi obligat să-l despăgubească. Dacă ar fi fost reală situația prezentată de reclamant în cererea de chemare în judecată, dacă ar fi considerat că ar fi avut oile în grija și paza sa, ar fi trebuit să îl acționeze în judecată la scurt timp și nu după ce a trecut un an și jumătate. Dacă într-adevăr ar fi fost păgubit cu un număr de 8 oi, trebuia să solicite să fie despăgubit cu contravaloarea acestora și nu cu contravaloarea de 28 oi gestante, iară a solicitat și contravaloarea produșilor acestora - a 28 miei, și contravaloarea subvenției neîncasate în anul următor.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul urmărește îmbogățirea sa fără just temei, fapt dovedit prin aceea că a solicitat contravaloarea subvenției pe cap de oaie ca fiind de 50 lei și nu de 41 lei cât s-a acordat de APIA pe cap de animal. Solicită să se respingă cererea formulată de reclamant.
Urmarea probatoriului administrat, instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr._/02.07.2013 prin care a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul prin cererea formulată a susținut că a dat în paza pârâtului un număr de 294 oi pentru a le păzi până la Sf. D. in schimbul laptelui si asigurării pășunii și că la răvășitul oilor au fost 8 oi lipsă și că 20 nu erau cu crotaliile sale, neputând încasa subvenția pentru acestea, solicitând obligarea pârâtului, la plata contravalorii celor 8 oi lipsă, și la plata subvenției pe care ar fi încasat-o, de pe urma celor 8 oi lipsă și a celor 20 de oi, ce nu erau însemnate cu crotaliile sale, precum și contravaloarea a 28 de miei.
Pârâtul contestă faptul că reclamantul i-a dat lui în pază cele 294 de oi, și recunoaște faptul că la răvășitul oilor, lipseau 8 oi ale reclamantului, dar susține că 7 dintre acestea au murit, iar una a luat-o chiar reclamantul.
Pentru a fi angajată răspunderea pârâtului trebuie în primul rând ca reclamantul să dovedească că între el și pârât a existat o astfel de înțelegere, prin care pârâtul și-a asumat obligația de a asigura paza oilor predate de către reclamant. Martorul Ș. G. a arătat că în cursul lunii iulie 2011, pârâtul a venit la reclamant, care deține o societate agricolă, și s-a plâns că-i mor oile de foame, iar reclamantul i-a dat pârâtului o suprafață de miriște să pășuneze oile sale, dar cu condiția să le pășuneze și pe ale reclamantului. Însă din această afirmație a martorului nu rezultă că pârâtul și-a asumat obligația de a asigura paza oilor reclamantului. Instanța nu poate reține afirmația martorului Ș. G. că reclamantul i-a dat oile în pază d-lui D., întrucât martorul R. I. M. a arătat că s-a înțeles cu reclamantul să-i păzească 291 de oi, pe care le ducea la miriște iar seara le ducea la stâna d-lui V. și că trebuia să fie plătit de către reclamant pentru paza oilor, însă după o lună a plecat pentru că se zvonea printre ciobani, că reclamantul nu plătește ciobanii. Martorul B. R. a arătat că reclamantul l-a sunat pe pârât și i-a spus că-i dă voie să pășuneze oile pe miriștea lui, și atunci martorul care era cioban, și păzea oile pârâtului și a altor proprietari de oi, le-a dus pe miriștea reclamantului, iar reclamantul a adus oile mai târziu.
Din coroborarea declarațiilor tuturor martorilor este cert că între reclamant și pârât a existat o înțelegere prin care reclamantul a fost de acord să permită pârâtului să pășuneze oile sale și altor proprietari, ce le aveau la stâna pârâtului, pe miriștea reclamantului. Însă reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul și-a asumat obligația de a asigura paza oilor reclamantului.
De asemenea instanța a constatat că din declarațiile martorilor nu rezultă clar nr. de oi predate de către reclamant. Martorul Ș. G. a arătat că s-au predat, 320 de oi, martorul R. I. a declarat că reclamantul i-a dat 291 de oi, iar martorul B. R. a arătat că au fost 191 de oi, în timp ce reclamantul susține că au fost predate 294 de oi, iar din deciziile de la APIA rezultă că pentru anul 2012 reclamantul a încasat subvenția doar pentru 174 de oi..
Este cert că la răvășitul oilor au lipsit 8 oi ale reclamantului, fapt recunoscut de către pârât. Însă martorul R. I. M., care era ciobanul ce a păzit oile reclamantului, a arătat că un miel s-a îmbolnăvit și l-a tăiat și l-a dus soției reclamantului, un alt miel s-a îmbolnăvit l-a tăiat și l-a anunțat pe reclamant să vină să îl ia iar acesta nu a venit.
În condițiile în care reclamantul nu a depus dovezi certe cu privire la nr. de oi pe care susține că le-a predat pârâtului, nu a făcut dovezi clare din care să rezulte că pârâtul și-a asumat obligația de pază a oilor, deși instanța în baza rolului activ a dispus suplimentarea probatoriului, însă părțile nu au înțeles să mai depună alte dovezi, instanța apreciază că pârâtul nu poate fi obligat la plata către reclamant a celor 8 oi lipsă. În ceea ce privește contravaloarea a 28 de mei pe care reclamantul o pretinde de la pârât, pentru mieii ce s-ar fi născut din cele 8 oi lipsă și din cele 20 oi schimbate, instanța apreciază că pe lângă faptul că nu este dovedit faptul că pârâtul și asumat obligația de pază a oilor, prejudiciul nu este nici cert, întrucât nu se știe dacă oile pe care reclamantul pretinde că le-a predat pârâtului, au născut miei. În ceea ce privește contravaloarea subvenției pe care reclamantul ar fi încasat-o pentru cele 20 de oi schimbate, reclamantul nici măcar nu a făcut dovada că acestea au fost crotaliate, în condițiile în care pe anul 2012 a primit subvenție pentru un nr. mult mai mic de oi decât cel pe care pretinde că l-a predat pârâtului.
Împotriva sentinței civile nr._/25.06.2013 a declarat recurs reclamantul O. G.,, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar ,admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate ,invocând dispozițiile art. 312 alin.5, art.312 teza a II-a, art.312 alin.3, art.304 pct.7și 9 și dispozițiile art.304 indice 1 cod procedură civilă.
În ceea ce privește admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare, recurentul consideră că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în totalitate în cercetarea fondului, de asemenea, hotărârea este nemotivată în fapt și în drept, astfel că nu putem cunoaște care este motivația reală pentru care instanța de fond s-a oprit la această soluție. Deși nu este prevăzut în mod expres ca un caz de casare, prin încălcarea prevederilor imperative ale art. 261, C. proc. civ., nemotivarea sau motivarea insuficientă echivalează cu o nepronunțare asupra fondului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a arătat că hotărârea instanța de control judiciar nu conține veritabile motive de fapt și de drept, fiind formate aproape în totalitate din considerente străine de natura pricinii, motiv pentru care apreciază hotărârea ca fiind nemotivată, iar prin nemotivarea hotărârii consideră că instanța nu a analizat, în totalitate, fondul cauzei.
Hotărârea instanței anterioare cuprinde, în mare parte, descrierea evoluției procesului, si ignora izvorul raportului juridic litigios neexistând, practic motive care să vizeze cererile deduse judecății.
Astfel, motivarea efectiva fiind ineficientă din punct de vedere juridic, întrucât prezentând motivele de fapt si de drept care au condus la formarea convingerii instanței de fond de a se opri la această soluție, considera ca fiind nedovedita înțelegerea cu privire la paza animalelor de către pârât.
Instanța anterioară face referire la probele administrate în cauză alegând, în mod discreționar, doar aspecte de ordin subiectiv care să conducă la eventuala respingere a cererilor noastre.
Din acest punct de vedere deși descrie modul in care s-a legat raportul juridic, instanța face un ratinament străin de aceasta situație pe care totuși o retine.
Termenii înțelegerii au fost recunoscuți chiar de pârât care a arătat ca nu avea teren necesar pasunatului si ca a apelat la reclamant sa-i permită ca oile sale sa folosească terenul acestuia.
Fără să arate care este motivul concret pentru care instanța a s-a oprit la acest termen al înțelegerii si de ce acceptul reclamantului cu privire la folosirea terenului nu ar fi fost condiționat de paza oilor sale de către pârât astfel cum declara martorii.
Analiza conținutului declarațiilor martorilor este de asemenea subiectiva si totodată trunchiata instanța reținând numai existenta unor contradicții cu privire la numărul oilor predate nu si cu privire la conținutul si termenii înțelegerii.
Consideră că, prin toate acestea, prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, singura soluție legală fiind aceea a admiterii recursului așa cum a fost formulat si prin urmare casarea sentinței civile atacate si trimiterea prezentei spre rejudecare primei instanțe.
Referitor la primul motiv de modificare a hotărârii care apreciază că este aplicabil în cauză, acesta este reprezentat de motivul prevăzut de art. 304, pct. 7, C.P.C., respectiv „hotărârea cuprinde motive contradictorii pe care se sprijină”, și în măsura în care se considera că aceste aspecte nu atrag și o necercetare asupra fondului cu consecința unei casări cu trimitere, solicită să se dea eficiență ca motive de modificare a hotărârii.
Arată că deși instanța de fond constată ca întemeiata cererea reclamantului aceasta nu precizează in cuprinsul sentinței atacate si motivele ce au dus la o astfel de soluție, limitându-se doar la enumerarea unor aspecte izvorâte din declarațiile subiective ale martorilor audiați in prezenta cauza.
Mai mult decât atât, facand abstracție de modalitatea superficiala folosita de prima instanța in motivarea soluției adoptate, ca in cuprinsul hotărârii atacate nu se face referire in nici un moment la solicitările si susținerile invocate de parat atât pe cale de întâmpinare cat si de-a lungul întregului proces pana la soluționarea acestuia.
În aceste condiții hotărârea este nemotivată, având în vedere cele de mai sus,
consideră că instanța nu-și poate forma convingerea pe astfel de considerente,
hotărârea fiind, practic, nemotivată.
Solicită să se aibă în vedere, ca motiv de nelegalitate care atrage modificarea în tot a hotărârii atacate, și pe acela prevăzut de art. 304, pct. 9, respectiv „hotărârea pronunțata este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legi.
Un prim aspect ce denota netemeinicia soluției adoptate de prima instanța este faptul ca din considerentele expuse in cuprinsul hotărârii atacate rezulta o neconcordanta evidenta ce rezulta din situația de fapt existența intre cele doua părți si cea relatata de instanța de fond.
In acest sens precizează faptul ca se invoca de către prima instanța faptul ca reclamantul nu a făcut dovada înțelegerii prin care paratului si se dădeau cele 294 de oi in paza cu toate ca menționează ca in la începutul lunii septembrie 2011 ciobanul reclamantului a plecat lăsând astfel oile făra paza.
Mai mult decât atât paratul a recunoscut faptul ca reclamantul i-a permis acestuia sa pășuneze oile sale pe proprietatea sa privata, astfel încât cunoscând aceste aspecte rezulta faptul ca intre cele doua părti a existat o înțelegere verbala prin care reclamantul ii permite paratului folosința suprafeței de miriște in schimbul pazei pe care paratul trebuie sa o exercite pentru cele 294 de oi motivat si de faptul ca acestea rămăsese fara prin plecarea ciobanului, R. I., ce fusese angajat in acest sens.
Mai mult, la solicitarea instanței sau depus acte ce ar fi trebuit sa fie coroborate cu declarațiile martorilor in sensul reținerii din declarațiile acestora a acelor aspecte confirmate de înscrisuri astfel ca este nejustificata motivarea respingerii cererii pentru existenta contradicțiilor care ar fi împiedicat aflarea adevărului si pronunțarea unei sentințe temeinice si legale.
Din întreaga expunere a motivelor care au condus la respingerea cererii rezulta faptul ca instanța nu cunoaște si nici nu a avut disponibilitatea de a înțelege valoarea unei convenții verbale la tara privind pășunatul oilor.
Intimatul D. V. nu a formulat întâmpinare, dar prezent în instanță a solicitat respingerea recursului ca nefundat .
Tribunalul, din oficiu a invocat excepția netimbrării cererii de recurs cu consecința anulării acesteia .
Astfel, recurentul a fost citat cu mențiunea timbrării cu suma de 335,5 lei și timbru judiciat de 1.5 lei conform dovezii aflată la fila 9 din dosar.
Conform art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar conform alin.3 al aceluiași articol ,neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Cum, în cauză, recurentul nu s-a conformat obligației dispuse de instanță ,Tribunalul ,în baza textelor de lege enunțate, va dispune anularea cererii de recurs ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul O. G., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr._/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul D. V., domiciliat în com. Vadu Pașii, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 octombrie 2013.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, D. P. |
RED.A.E.D
Tehnored.A.E.D.2 ex/18.11.2013,
J.f. B., J.F.I. D. C.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 652/2013. Tribunalul BUZĂU | Pretenţii. Decizia nr. 710/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
