Fond funciar. Decizia nr. 696/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 696/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 08-12-2014 în dosarul nr. 2993/287/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 696/2014
Ședința publică de la 08 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător E. P.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către petenta B. G. domiciliată în Rm.Sărat, ..20, județul B. prin avocat P. D. împotriva sentinței civile nr. 918 din 2.07.2014 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. Topliceni și C. Județeană B. de aplicare a legii fondului funciar, A. M., A. G. și A. D. R., A. E., A. N. și S. A. toți domiciliați în comuna Toplicen, ., P. E. domiciliată în ., jud.B., A. V. J. domiciliat in comuna Topliceni, ., A. F., A. C. L. și A. J. toți domiciliați în București, Soseaua C., nr.399, sector 2, având ca obiect fond funciar
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat P. D., pentru apelanta B. G., avocat S. C. pentru intimatul A. M., intimata P. E., lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul se află la al doilea termen de judecată, că la dosarul cauzei s-au depus, la data de 5.09.2014, întâmpinare formulată de către intimatul A. M., la data de 8.09.2014 întâmpinare formulată de către intimata C. locală Topliceni, la data de 9.09.2014 întâmpinare formulată de către intimații A. C. L., A. F., A. J., la data de 22.09.2104 răspuns la întâmpinări formulat de către apelanta B. G., că apelul a fost amânat la termenul din 10.11.2014 pentru administrarea probei cu interogatoriul intimaților, că procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat P. D., pentru apelanta B. G., depune la dosar interogatoriile propuse a fi luate intimaților.
Avocat P. D., pentru apelanta B. G., solicită a fi luat interogatoriu și intimatei C. locală Topliceni, pentru a dovedi faptul că la data depunerii cererilor de reconstituire, comisia avea obligația de a explica incidența prevederilor art. 36, raportat la art. 23 din Legea nr. 18/1991, referitor la faptul că proprietarii caselor devin proprietarii terenurilor pe care îl au în folosință în jurul casei.
Avocat S. C., pentru intimatul A. M., solicită încuviințarea probei solicitată de apelanta B. G., prin apărător.
Instanța, după deliberare, respinge cererea formulată de către apelanta B. G., prin apărător, de a fi luat interogatoriu intimatei C. locală Topliceni, întrucât aceasta și-a exprimat punctul de vedere prin întâmpinarea formulată și depusă la fondul cauzei, și, pe de altă parte, tribunalul apreciază că este lipsit de relevanță interogatoriul, cât privește teza probatorie, întrucât C. nu avea obligația să atragă atenția asupra incidenței art. 36 din Legea nr. 18/1991.
Instanța constată s-a prezentat pentru luarea interogatoriului numai intimata P. E., identificată cu B.I. . nr._, eliberat de Poliția Rm. Sărat, lipsă fiind ceilalți intimați și procedează la luarea interogatoriului propus de către apelanta B. G. intimatei P. E..
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța deschide dezbaterile asupra apelului, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Avocat P. D., pentru apelanta B. G., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond, precum și încheierea din 30.04.2014 prin care s-a disjuns cauza, pe considerentul nelegalității hotărârii instanței de fond.
Astfel arată că instanța de fond a fost în eroare când a interpretat probatoriul administrat. Arată că, dacă instanța de fond admitea interogatoriul pârâților, cum s-a procedat în apel, înțelegea care este cauza și admitea acțiunea.
Dar, afirmând că reclamanta încearcă să scoată de la masa succesorală o anumită porțiune de bun, a respins acțiunea. Acesta a fost aspectul pe care s-a bazat instanța de fond când a respins acțiunea prin care reclamanta a solicitat să se constate că reclamantul și pârâtul A. M. sunt coproprietari în cote egale, în indiviziune asupra terenului, astfel cum l-au lăsat bătrânii.
Arată că nu se putea în anul 1984 să reconstituie titlul de proprietate, dar întelegerea lor a fost ca la momentul anului 1984 să aibă folosința întregului teren, cum ceilalți frați aveau folosința loturilor pe care li le-au dat bătrânii.
În momentul când au devenit proprietari, conform titlului de proprietate, s-a ajuns în situația actuală.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se constate că apelanta B. G. și intimatul A. M. sunt coproprietari pe parcelele 921 și 922 aferente casei de locuit obținută prin act de vânzare-cumpărare în anul 1984, teren în suprafață de 3800 mp.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat S. C., pentru intimatul A. M., solicită nulitatea hotărârii în sensul că în dispozitiv s-a dispus respingerea cererii având drept obiect fond funciar, dar nu se raportează concret la ce se respinge, conform Noul Cod de procedură civilă.
Pe fond, achiesează la apelul promovat de către petenta B. G..
Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel civil.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.10.2013 sub dosar cu numărul_, reclamanta B. G., a chemat în judecată pe pârâții C. L. Topliceni pentru aplicarea legilor fondului funciar, C. Județeană B. pentru aplicarea legilor fondului funciar, A. M., A. G., A. D. R., A. E. – ultimii doi, moștenitorii defunctului A. I., P. E., A. F., A. J., A. C. L., ultimii trei, moștenitorii defunctului A. T., solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/15.01.2008 eliberat de C. Județeană B. pentru aplicarea legilor fondului funciar referitor la faptul că suprafața primită în proprietate la lit. B din intravilan, este consemnată din eroare și suprafața de teren de 3800 m.p. aflat în folosință și aferentă construcțiilor proprietate conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 826/29.04.1993 de notariatul de Stat Local Rm Sărat; constatarea faptului că terenul aferent locuințelor sale și ale pârâtului A. M., parcelele 921 și 922, în suprafață totală de 3800 m.p. sunt proprietate, în această suprafață fiind inclus și terenul de 250 m.p. aferent locuinței înstrăinate astfel cum impune art. 23 din Legea nr.18/1991 rep.; ieșirea din indiviziune pentru parcelele 921 și 922 în suprafață de 3550 m.p. din totalul de 3800 m.p. (prin scăderea suprafeței de 250 m.p. pentru care este act de proprietate pe construcții și ieșire din indiviziune, în cote egale de ½ pentru sine și coproprietarul A. M..
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 826/29.04.1983, de Notariatul de Stat Local Rm Sărat, împreună cu pârâtul A. M. au devenit proprietari pe construcții și s-a dat în folosință suprafața de 250 m.p. situat în parcelele 921 și 922, tarlaua 41, în intravilanul localității Topliceni situație creată datorită faptului că legile nr. 58 și 59 din 1974 nu permiteau înstrăinarea terenurilor prin acte între vii, că deși autoritățile publice din Topliceni cunoșteau situația, la emiterea titlului nr._/15.01.2008 s-a trecut și această proprietate deși conform prevederilor Legii nr. 18/1991, terenul aferent casei de locuit nu face parte din masa succesorală după defunctul A. C., că s-a ajuns ca și acest teren să fie trecut în titlu deoarece nu cunoștea normele prevăzute de Legea nr. 18/1991 referitoare la acordarea proprietății asupra terenului deținut în folosință aferent locuinței proprietate, nu a știut că trebuia să facă cerere separată de acordare a proprietății, iar cererea a fost depusă tot pentru terenul cu care s-a intrat în cooperativă, deține terenul de 3880 m.p. împreună cu pârâtul A. M. de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare și au continuat posesia și folosința și după decesul autorului A. C., survenit la 10.12.1990, posesie recunoscută și de ceilalți moștenitori.
Reclamata a mai învederat că prin sentința civilă nr. 403/26.03.2003 a Judecătoriei Rm Sărat, dată în dosarul nr. 2694/2002 a efectuat partajul proprietății parcelelor 921 și 922 în cote egale conform raportului de expertiză omologat de instanță, solicitând ca în aplicarea prevederilor art. 23 rap. la art. 36 al. 2 și 3 din Legea nr. 18/1991 rep., să se constate existența dreptului de proprietate pentru suprafețele înscrise în parcelele 921 și 922 în cote egale cu pârâtul A. M., solicitând ieșirea din indiviziune pentru această suprafață.
În probațiune, s-a solicitat interogatorul părților și orice altă probă necesară soluționării cauzei și înscrisuri, fiind depuse adresa nr._/18.10.2013, adresa nr. 420/25.09.2013, adresa art. 421/25.09.2013, dovezi de confirmare de primire, titlu de proprietate nr._/15.01.2008, contract de vânzare-cumpărare nr. 826/29.04.1983, memoriu tehnic sentința civilă nr. 403/26.03.2003, plan de situație.
Prin rezoluția din data de 29.10.2013 s-au comunicat reclamantei lipsurile cererii, precum și obligația de a suplimenta taxa de timbru pentru capătul 2 de cerere, privind ieșirea din indiviziune, cu suma de câte 50 lei pentru fiecare moștenitor aferentă stabilirii calității de moștenitor, obligațiile fiind îndeplinite.
Copia acțiunii și actelor anexate au fost comunicate pârâților, în termen legal, A. M., A. F., A. C. L. și A. J., depunând întâmpinări
Pârâtul A. M., prin întâmpinare, a arătat că deține în folosință, împreună cu reclamanta, suprafața de 3800 m.. situat în intravilan, în parcelele 921 și 922, că imobilul casă și teren l-au dobândit în indiviziune de la părinți, că în dosarul nr. 2694/2002 al Judecătoriei Rm Sărat s-a delimitat suprafața de 250 m.p. menționată în actul nr. 826/1983, că expertul a trasat în planul de situație anexat întreaga suprafață de teren de 3800 m.p. deținută și astfel s-a conturat împărțirea terenului deși efectiv nu s-a delimitat decât suprafața de 250 m.p., propunând delimitarea terenului ce îl deține, față de cel ce îl folosește reclamanta, în modalitatea propusă în sentința susmenționată .
În probațiunea capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune a solicitat proba cu expertiză tehnică și a atașat în copie, schiță plan de situație .
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 C.p.c.
Prin întâmpinarea depusă, pârâții A. F., A. C. L., A. J., au solicitat ca reclamanta să își precizeze obiectul cererii în sensul de a menționa dacă cere constatarea nulității titlului de proprietate, anularea parțială a titlului, ori constatarea faptului că sunt proprietarii întregii suprafețe cei doi proprietari din actul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 250 m.p. ; respingerea acțiunii ca insuficient timbrată motivat de faptul că în . este de 4 lei/m.p. și nu 2 lei /m.p. și nu au fost timbrate toate capetele de cerere, au invocat excepția tardivității acțiunii privind constatarea nulității /anularea parțiale, constatarea că cei 2 coproprietari sunt proprietarii întregii suprafețe motivat de faptul că titlul a fost cunoscut de toate părțile încă din data de 15.01.2008, toții copiii au formulat cerere de reconstituire potrivit Legii nr. 18/1991 după autorul comun, cei doi coproprietari nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului lor nici ulterior, potrivit prev. art. 23 al. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991 sau art. 8 din Decretul Lege nr. 42/1990, deci au fost de acord, reclamanta B. G. și A. M. nu au fost înscriși în CAP fiind salariați și cu domiciliile în alte localități, nu aveau aceste suprafețe de teren aferente casei de locuit evidențiate în actele de proprietate, în registrul agricol, în cartea funciară ori în alte documente, o dovadă în plus că toți moștenitorii au fost de acord cu titlul de proprietate fiind însăși promovarea acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._, reclamant fiind A. M., acțiune prin care toți moștenitori au fost de acord cu partajarea suprafeței de 3550 m.p. teren intravilan, prin prezentul proces urmărindu-se tergiversarea soluționării acelui dosar, solicitând respingerea acțiunii.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 C.p.c.
La data de 9.01.2013 C. L. Topliceni pentru aplicarea legilor fondului funciar a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, în fapt arătând că A. M., P. E., A. I., B. G., A. T. și A. G. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,06 ha. ca moștenitori ai defunctului A. C., cererea înregistrată sub nr._/17.03.1991 a fost aprobată, suprafața de 3,06 ha. a fost înscrisă în anexa 3 poziția 49 și ulterior a fost eliberat titlu de proprietate de pe urma autorului A. C. care figura în registrul agricol, 1959-1963 la vol. 3 fila 130 cu suprafața menționată, că deși A. C. înstrăinase casa de locuit și că suprafața de 250 m.p. aferentă locuinței trecuse în proprietatea statului, așa încât reconstituirea s-a făcut conform legii.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 205-208 C.p.c.
Pârâții A. F., A. C. L. și A. J. au depus răspuns la întâmpinarea formulată de A. M. prin care au solicitat respingerea acțiunii, reiterând, în fapt, aceleași apărări ca și în întâmpinare
Reclamanta B. G. a depus răspuns la întâmpinări prin care a reluat, în fapt, aceleași argumente ca și cele expuse în cererea introductivă, solicitând admiterea acțiunii.
La termenul din data de 26.02.2014, din oficiu instanța a pus în vedere părții să precizeze persoanele cu care înțelege reclamanta să se judece și să menționeze moștenitorii numiților A. T. și A. I., având în vedere că în dosarul nr. 2040/2013 în care s-a solicitat ieșirea din indiviziune, au fost indicați alți succesor ai celor susnumiți, față de precizările părților dispunându-se introducerea în cauză și a numiților S. A., A. N., A. V. J., fii ai defunctului A. I..
La data de 18.03.2014 reclamanta a precizat acțiunea în sensul că suprafața de 3800 m.p. teren nu este proprietatea tuturor moștenitorilor, ci numai a sa și a pârâtului A. M..
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. III din Legea nr. 169/1997.
Prin notele de precizare la acțiune, depuse la aceeași dată, reclamanta B. G. a solicitat constatarea nulității/anularea parțială a titlului de proprietate nr._/15.01.2008 eliberat de C. Județeană de fond funciar B., întrucât terenul este aferent locuinței și sunt aplicabile prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991, iar în ceea ce privește faptul că titlul a fost emis pe numele tuturor moștenitorilor, sunt incidente în cauză prevederile art. 13 al. 3 din Legea nr. 18/1991 rep., care impune ca titlul de proprietate după defunct se emite pe numele tuturor moștenitorilor, aceștia realizându-și dreptul prin aplicarea dreptului comun, solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să se constate că reclamanta și pârâtul sunt proprietarii suprafeței de 3800 m.p. din parcelele 921 și 922. cu consecința soluționării și a petitului privind ieșirea din indiviziune în cote egale de câte ½, cerere comunicată tuturor părților și s-a pus în discuție disjungerea capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 3800 m.p. (3550 m.p.) și înaintarea acestuia spre soluționare completului inițial învestit, având în vedere că pe rolul instanței este înregistrat dosar sub nr._ care vizează partajarea averii rămase de pe urma defunctului A. C., inclusiv suprafața de 3550 m.p. din parcelele 921,922, față de dispozițiile art. 961 din Hotărârea nr. 387/205 rep. .
C. locală de fond funciar Topliceni a arătat că este acord cu disjungerea capătului de cerere referitor la partaj și a solicitat respingerea cererii precizatoare.
Prin încheierea din data de 30.04.2014, având în vedere temeiurile invocate mai sus – art. 961 din Hot. nr. 387/205 rep. - instanța a disjuns capătul II de cerere privind ieșirea din indiviziune și l-a înaintat spre soluționare completului inițial învestit cu partajarea aceleași suprafețe de teren, provenind din același titlu, ce face obiectul dosarului nr._ și a păstrat spre soluționare capătul I de cerere referitor la anularea/nulitatea/modificarea titlului de proprietate .
În baza art. 255 C.p.c instanța a încuviințat și administrat proba cu acte, în cadrul căreia s-a dispus adresă către C. L. de fiind funciar Topliceni să înainteze la dosar documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, actele fiind comunicate cu adresa nr. 1597/14.03.2014 și atașarea dosarului nr._ .
Prin sentința civilă nr. 918 din2.07.2014 Judecătoria Rm. Sărat a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărâ astfel prima instanță a avut în vedere următoarele:
Potrivit susținerii reclamantei și actelor de la dosar, numitul A. C. a avut 6 copii: B. G., A. M., P. E., A. G., A. T. și A. I., decedați.
De pe urma numiților A. T. au rămas ca moștenitori A. F., A. C. L. – fii - A. J. – soț supraviețuitor – și de pe urma defunctului A. I. au rămas ca moștenitori A. D. R., A. V. J., A. N., S. A. – fii- și A. E.- soț supraviețuitor –
În anul 1991, după adoptarea legii fondului funciar, pârâtul A. M., a solicitat comisiei locale de fond funciar Topliceni să primească în proprietate ca moștenitor al tatălui său, defunctului A. C., suprafața de 3,06 ha. teren, arabil, fânețe, curte și grădină, pe versoul cererii - înregistrată sub nr. 1529/17.03.1991 – fiind menționat că moștenitori, mai sunt și frații săi, fiind enumerați.
Cererea a fost aprobată și validată de comisia județeană de fiind funciar pentru suprafața totală solicitată, de 3,06 ha., la poziția 49 din anexă fiind menționat autorul A. C. cu toți moștenitorii, iar în data de 15.01.2008 s-a eliberat titlu de proprietate nr._, pe numele tuturor moștenitorilor – A. M., A. G., A. I., A. T., P. E., B. G..
Prin cererea pendinte, reclamanta a solicitat anularea /nulitatea - și prin cererea precizatoare - modificarea titlului de proprietate cu privire la suprafața de 3800 m.p. situată în intravilanul localității Dedulești, în parcelele 921 și 922, aferentă imobilului casă de locuit dobândit prin cumpărare de la părinți în anul 1983.
În ceea ce privește data la care a fost precizată cererea introductivă – mult după primul termen de judecată – instanța a apreciat că față de prevederile art. 204 C.p.c. nu mai poate fi primită și valorificată. De altfel instanța, față de temeiul de drept invocat – care se păstrează aceleași și la cererea introductivă și la cererea precizată – apreciază că indiferent de denumirea dată acțiunii – nulitate, anulare, modificare de titlu – ceea ce se urmărește este înlăturarea din titlu a suprafeței de 3800 m.p. și constatarea unui drept exclusiv asupra acesteia pentru reclamanta și pârâtul A. M., care deși are același interes cu reclamanta, a fost chemat ca pârât pentru a crea impresia de achiesare la pretențiile reclamantei, deși în cazul nulității sau anulării unui titlu, acțiunea nu poate fi admisă decât dacă sunt îndeplinite condițiile de la nulitate (absolută sau relativă), nefiind posibil a se da eficiență principiului disponibilității părților și a se lua act de o eventuală achiesare, așa cum s-a susținut în cuvântul pe fond. .
În ceea ce privește nulitatea titlului, instanța reține că deși i s-a pus în vedere reclamantei să precizeze temeiul de drept, acesta a invocat generic art. III din Legea nr. 169/1997 rep. (fila 217).
Potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 18/1991 invocat ca temei de drept prin cererea introductivă și prin cea precizatoare, sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexele gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul –Lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii., în alin. 2 statuându-se că suprafețele de teren aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție, în cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin. 2 sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 826/1983, reclamanta și pârâtul A. M., au cumpărat de părinții lor, A. C. și A. M., în cote egale și în indiviziune, imobilul casă de locuit situat în ., terenul aferent, în suprafață de 250 m.p., prin efectul Legii nr._ fiind trecut în proprietatea statului.
Din actul de vânzare cumpărare susmenționat reiese fără îndoială că vânzătorii aveau calitatea de membrii cooperatori agricoli și pentru că în această calitate nu puteau deține în proprietate decât suprafața de 250 m.p. teren, iar conform art. 17 al. 7 din Legea nr. 58/1974, se proceda la dezmembrarea terenului în două loturi, cel în suprafață de 250 m.p., pe care se afla construcția ce revenea în proprietatea statului și lotul în folosință, care era în proprietatea cooperativei – împrejurare ce rezultă și din cuprinsul actului încheiat în care, la vecinătăți este menționat „lot în folosință”. În aceste împrejurări, având în vedere și modalitatea în care a fost formulată cererea de reconstituire, C. L. de fond funciar Topliceni a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren intravilan – curți construcții 700 m.p. și arabil 3100 m.p., pe numele tuturor moștenitorilor.
Practica și doctrina au statuat în mod constant că dispozițiile art. 23 din Legea nr 18/1991 nu pot fi invocate împotriva foștilor proprietari ai terenurilor de la care acestea au fost preluate în orice mod. Așa cum a statuat Tribunalul B. prin decizia nr. 228/2013, reclamanții nu pot invoca aplicarea în favoarea lor a prevederilor art. 23 pentru a obține constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile intravilane pentru că ar însemna lezarea celorlalți proprietari de la care terenurile au fost preluate în orice mod, de normele cu caracter reparatoriu instituite inițial prin Decretul –Lege nr. 42/1990 urmând a beneficia fostul membru CAP – în speță vânzătorii din contractul de vânzare –cumpărare – iar după moartea acestora, moștenitorii lor, stabiliți conform legii – în speță, toți cei menționați în titlul de proprietate – și nu cumpărătorii din titlul de proprietate.
Chiar dacă această suprafață de teren ar fi fost în mod eronat înscrisă în titlul de proprietate nr._/2008, instanța reține că reconstituirea pe numele tuturor și a acestei suprafețe de teren nu constituie o cauză de nulitate absolută în sensul prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 rep., reconstituirea s-a realizat în modalitatea în care a fost solicitată de petenți în anul 1991, iar cererea de anulare sau modificare nu s-a făcut în termen de 3 ani de la emiterea actului - deși titlul a fost cunoscut de toți moștenitorii – Această împrejurare rezultă pe de o parte din cererea introductivă, prin care reclamanta motivează că nu a cunoscut dispozițiile legale, invocându-și propria turpitudine în justificarea faptului că nu a solicitat terenul intravilan pentru sine, exclusiv, iar pe de altă parte, instanța reține că aceasta a acceptat titlul în modalitatea în care a fost emis, împrejurare ce rezultă fără echivoc din poziția procesuală adoptată în dosarul de partaj.
Cu toate acestea, trebuie observat în ceea ce privește suprafața de 250 m.p. teren dobândită de reclamantă și pârâtul A. M. prin actul autentificat sub nr. 826/1983 și care a făcut și obiectul unui dosar de ieșire din indiviziune, la o dată la care titlul de proprietate nr._/2008 nici nu fusese emis – că ceilalți pârâți au recunoscut dreptul cumpărătorilor pentru acest teren prin întâmpinarea la acțiunea de partaj fiind de acord ca această suprafață să le fie atribuită exclusiv, această chestiune urmând să fie cu ușurință rezolvată pe calea partajului.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii din data de 30.04.2014 prin care s-a dispus disjungerea capătul II de cerere privind ieșirea din indiviziune a formulat apel reclamanta, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii s-a învederat instanței că în mod corect s-a reținut petitul acțiunii, inclusiv precizările formulate respectiv faptul că a solicitat „constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/15.01.2008 eliberat de C. Județeană B. pentru aplicarea legilor fondului funciar referitor la faptul că suprafața primită în proprietate la lit. B din intravilan, este consemnată din eroare și suprafața de teren de 3800 m.p. aflat în folosință și aferentă construcțiilor proprietate conform actului de vânzare { cumpărare autentificat sub nr. 826/29.04.1993 de Notariatul de Stat Local Rm Sărat; constatarea faptului că terenul aferent locuințelor sale și ale pârâtului A. M., parcelele 921 și 922, în suprafață totală de 3800 m.p. sunt proprietate, în această suprafață fiind inclus și terenul de 250 m.p. aferent locuinței înstrăinate astfel cum impune art. 23 din Legea nr.18/1991 rep" și petitul prin care s-a solicitat „ieșirea din indiviziune pentru parcelele 921 și 922 în suprafață de 3550 m.p. din totalul de 3800 m.p. (prin scăderea suprafeței de 250 m.p.) pentru care este act de proprietate pe construcții și ieșire din indiviziune, în cote egale de 50% pentru sine și coproprietarul A. M.?
Instanța a reținut și faptul că, prin precizarea de acțiune reclamanta a solicitat „anularea parțială a titlului de proprietate nr._/15.01.2008 eliberat de C. Județeană de fond funciar B., întrucât terenul este aferent locuinței și sunt aplicabile prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991", iar față de faptul că acțiunea este sau nu admisibilă, reclamanta a arătat și instanța a reținut faptul că în cauză „sunt incidente în cauză prevederile art. 13 al. 3 din Legea nr. 18/1991 rep., care impune ca titlul de proprietate după defunct se emite pe numele tuturor moștenitorilor, aceștia realizându-și dreptul prin aplicarea dreptului comun, solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să se constate că reclamanta și pârâtul sunt proprietarii suprafeței de 3800 m.p. din parcelele 921 și 922. cu consecința soluționării și a petitului privind ieșirea din indiviziune în cote egale de câte 50%"
Instanța, în mod eronat a dispus disjungerea capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 3800 m.p. (3550 m.p.) și înaintarea acestuia spre soluționare completului inițial învestit, motivat de faptul că „pe rolul instanței este înregistrat dosar sub nr._ care vizează partajarea averii rămase de pe urma defunctului A. C., inclusiv suprafața de 3550 m.p. din parcelele 921,922, față de dispozițiile art. 961 din Hotărârea nr. 387/205 rep", deoarece prin acel dosar nu se solicită partajarea întregii averi rămase de pe urma defunctului A. C., ci numai o porțiune din întreaga avere, fapt care în opinia sa, acea acțiune poate fi respinsă ca inadmisibilă tocmai datorită faptului că, ieșirea din indiviziune se face pentru întreaga masă succesorală, tocmai pentru a evita împovărarea moștenitorilor în a suporta sultele excesive.
Criticăm de nelegalitate și netemeinicie încheierea din data de 30.04.2014,prin care instanța a disjuns capătul II de cerere privind ieșirea din indiviziune, având în vedere faptul că, acest al doilea capăt de cerere poate fi soluționat numai dacă se soluționează primul capăt de cerere prin admiterea cererii în constatarea dreptului de proprietate pentru parcelele 921 și 922 în suprafață de 3550 m.p. din totalul de 3800 m.p. (prin scăderea suprafeței de 250 m.p. pentru care este act de proprietate pe construcții și ieșire din indiviziune, în cote egale de 50% pentru sine și coproprietarul A. M., pentru acest petit fiind chemați și ceilalți moștenitori menționați în TP nr._/2008 doar pentru ca această hotărâre să le fie opozabilă.
Nelegală este și susținerea instanței care arată că „în ceea ce privește data la care a fost precizată cererea introductivă - mult după primul termen de judecată -instanța apreciază că față de prevederile art. 204 C.p.c. nu mai poate fi primită și valorificată", având în vedere faptul că, acea precizare este efectuată la cererea instanței de judecată, iar nu din voința petentei, astfel cum însăși instanța precizează că „în ceea ce privește nulitatea titlului, instanța reține că deși i s-a pus în vedere reclamantei să precizeze temeiul de drept, acesta a invocat generic art. III din Legea nr. 169/1997 rep. (fila 217)". Se arată faptul că, această invocare nu este efectuată generic, ci reprezintă o normă care constată anumite situații în care un act este nul sau anulabil.
Nu este legală nici susținerea instanței care arată că „indiferent de denumirea dată acțiunii - nulitate, anulare, modificare de titlu - ceea ce se urmărește este înlăturarea din titlu a suprafeței de 3800 m.p. și constatarea unui drept exclusiv asupra acesteia pentru reclamanta și pârâtul A. M.!", având în vedere faptul că, dreptul de proprietate este solicitat în conformitate cu prevederile legii fondului funciar, iar nu din dorința de a înlătura de la titlu o anumită suprafață de teren pentru a prejudicia alte părți.
Este nelegală și afirmația instanței care arată că „Din actul de vânzare cumpărare susmenționat reiese fără îndoială că .vânzătorii aveau calitatea de membrii cooperatori agricoli și pentru că în această calitate nu puteau deține în proprietate decât suprafața de 250 m.p. teren, iar conform art. 17 al. 7 din Legea nr. 58/1974, se proceda la dezmembrarea terenului în două loturi, cel în suprafață de 250 m.p., pe care se afla construcția ce revenea în proprietatea statului și lotul în folosință, care era în proprietatea cooperative?", având în vedere faptul că terenul de 250mp era în proprietate, restul fiind colectivizat și aflat în proprietatea cooperativei, acesta suprafață de 250mp fiind precizată în actul de vânzare cumpărare ca fiind trecută în proprietatea statului și lăsată în folosință, astfel cum de altfel se afla și restul terenului aferent construcției înstrăinate.
Si susținerea instanței care arată că reclamanta a solicitat și totodată invocat dispozițiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 împotriva foștilor proprietari este eronată deoarece fostul proprietar a înstrăinat, prin aceasta s-a transmis și situația juridică a construcțiilor și a terenului aferent construcțiilor, iar actualul proprietar al construcțiilor devine în virtutea aplicării normei art. 23 proprietarul de drept al terenului aferent locuinței, neexistând drept de proprietate asupra acestui teren aferent locuinței și în favoarea altor moștenitori care nu dețin drept de proprietate asupra construcțiilor. Ceilalți moștenitori vor avea vocație la dreptul de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativa prin colectivizare și care nu sunt aferente unor construcții înstrăinate.
Nici susținerea instanței care arată că „cererea de anulare sau modificare nu s-a făcut în termen de 3 ani de la emiterea actului - deși titlul a fost cunoscut de top moștenitorii", nu constituie motiv de respingere a acțiunii, având în vedere faptul că, al doilea petit al acțiunii a fost „Constatarea faptului că terenul aferent locuințelor subsemnatei și a pârâtului A. M., parcelele 921 și 922 în suprafață totală de 3550mp sunt proprietate, (pe titlu apare 3800mp deoarece sunt incluse și cei 250mp) astfel cum impune prevederea art1. 23 din Legea nr. 18/1991 rep", care trebuia soluționat în sensul admiterii, fiind îndeplinite condițiile legale,
Această soluție trebuia adoptată chiar dacă instanța aprecia că primul petit, prin care s-a solicitat „Constatarea nulității / anularea parțială a Titlului de Proprietate_/15.01.2008 eliberat de C. Județeană de aplicare a Fondului Funciar B., referitor la faptul că suprafața primită în proprietate la lit. B. „suprafața primită în intravilan" este consemnată din eroare și suprafața de teren de 250mp, aflată în proprietate conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 826/29.04.1983 de Notariatul de Stat Local Rm. Sărat, este inadmisibil, formulat tardiv sau nefondat.
Cererea în modificarea titlului de proprietate, este imprescriptibilă astfel că, dacă cererea în anularea titlului s-a apreciat că este tardivă, cererea în constatarea dreptului de proprietate exclusivă este imprescriptibilă, cu consecința modificării în mod corespunzător a conținutului titlului de proprietate.
O interpretare eronată a probelor administrate o reprezintă și reținerea instanței care afirmă că „Cu toate acestea, trebuie observat în ceea ce privește suprafața de 250 mp. teren dobândită de reclamantă și pârâtul A. M. prin actul autentificat sub nr. 826/198J și care a făcut și obiectul unui dosar de ieșire din indiviziune, (.......)".
Se susține această afirmație deoarece din tot probatoriul administrat rezultă fără posibilitate de interpretare faptul că terenul în suprafață de 250mp se află în folosință, iar nu în proprietate pentru a putea afirma că a fost dobândit.
Se precizează faptul că, hotărârea este nelegală deoarece, terenul aferent locuinței în suprafață de 3800mp a fost și este în intravilanul localității, a fost acordat în folosință pe durata existenței construcțiilor și prin acțiune s-a solicitat ca aceste terenuri să fie trecute în proprietatea exclusivă a proprietarilor construcțiilor, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 23 raportate la prevederea art2. 36 alin. (2) și (3) din Legea nr. 18/1991 rep. și instanța trebuia să constate existența dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe aferentă casei de locuit, respectiv parcelele 921 și 922, în cote egale pentru subsemnata și pârâtul A. M..
Fată de argumentele/criticile ce preced, se solicită admiterea apelului modificarea în tot a hotărârii criticate și a încheierii din 30.04.2014, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond prin hotărârea pe care se va pronunța să se constate faptul că subsemnata și pârâtul A. M., dețin proprietatea în cote indivize egale a parcelelor 921 și 922 în suprafață totală de 3800mp, (în această suprafață din titlu este inclusă și suprafața de 250mp dată în folosință prin același contract de vânzare cumpărare a locuinței) astfel cum impune prevederea art. 23 din Legea nr. 18/1991 rep., citat, și cu consecința modificării Titlului de Proprietate nr._/15.01.2008, în sensul eliminării acestor suprafețe din titlu, nefiind proprietate comună indiviză.
Probe: înscrisuri, interogatoriul pârâților și orice altă probă pe care instanța o va considera necesară și utilă soluționării cauzei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 466 și urm NCPC, precum și normele citate în prezenta acțiune.
Intimatul A. M. a formulat ÎNTÂMPINARE, în cuprinsul căreia a arătat că este de acord cu admiterea apelului . În motivarea cererii s-a arătat că, prin cererea de constituire si reconstituire a dreptului de proprietate depusa la Primăria . nr. 1529 din 17.03.1991 ( fila 216 dosar fond ), in temeiul drepturilor conferite de L. 18/1991, a solicitat sa li se constituie lui si reclamantei-apelante, suprafața de 3800 m.p. teren intravilan iar celorlalți frați sa li se reconstituie terenul din extravilan, asa cum s-a convenit intre ei si rezultat prin semnaturile date pe cerere.
C. locala Topliceni de aplicare a legii fondului funciar, prin primar, ca președinte al comisiei, prin natura funcției, nu a respectat dorința lor, transpusa prin semnaturi pe cerere, si a propus comisiei județene ca titlu de proprietate sa fie emis pe numele celor 6 ( sase ) frați, in cote egale atit pentru terenul intravilan cit si cel extravilan, fiind emis titlul de proprietate nr._ din 15.01.2008.
In mod justificat apelanta-reclamanta a solicitat modificarea titlului de proprietate deoarece comisia locala de aplicare a fondului funciar Topliceni in mod eronat a trecut suprafața de 3800 m.p. din intravilan ( a se vedea cap. B ) pe numele tuturor moștenitorilor defunctului nostru tata, autor A. C., ceea ce se prezuma ca respectiva comisie a trecut peste voința lor.
Data fiind calitatea sa procesuala, nu are căderea de a critica soluția instanței de fond, cu toate ca sunt multe critici de făcut, acestea avindu-le reclamantul, are o observație de făcut vis-a- vis de motivarea instanței „ca el desi are interes cu reclamanta, a fost chemat ca pârât pentru a crea impresia de achiesare la pretențiile reclamantei, desi in cazul nulității sau anularii unui titlu, acțiunea nu poate fi admisa decit daca sunt îndeplinite condițiile de la nulitate, nefiind posibil a da eficienta principiului disponibilității pârtilor si de a se fi luat act de o eventual achiesare, asa cum s-a susținut in cuvintul de fond" ( pag. 1, rindurile 29-34 ).
Apreciază ca instanta de fond a nesocotit preved. art. 22, al. 4 si 5 din N.C.P.C prin aceste afirmații făcute deoarece obiectul acțiunii l-a constituit modificarea titlului de proprietate nr._ din 15.01.2008 in ceea ce privește suprafața de 3800 m.p. teren intravilan, asa cum a arătat reclamanta-apelanta in cererea precizatoare depusa la dosar la termenul din 18.03.2014 si nu nulitatea sau anularea titlului.
Faptul ca el a fost de acord cu acțiunea introductiva rezida dintr-un drept al său ce a fost încălcat de comisia locala Topliceni.
Instanța a nesocotit si faptul ca „in cauza dedusa judecații cadrul procesual este fixat de reclamant, pe principiul disponibilității pârtii, avind libera alegere in privința obiectului acțiunii si a persoanelor cu care înțelege sa se judece".
Consideră ca in cauza se impune invocarea nulității hotaririi, respectiv a sent. civile nr. 918/2014 din 2.07.2014, in temeiul art. 405 din N.C.P.C in sensul ca instanța de fond avea obligația sa se pronunțe pe obiectul acțiunii introductive, care l-a constituit in final, pe parcursul derulării procesului, modificarea pe parcursul derulării procesului, modificarea titlului de proprietate, in parte, in ceea ce privește suprafața de 3800 m.p. intravilan.
Or, instanța in dispozitiv hotărăște „Respins cererea avind drept obiect fond funciar formulate de… "și nefiind precizat in dispozitivul sent.civile ce anume a respins instanta . fond funciar, consideră ca hotarirea pronunțata este nulă.
C. locală Topliceni a formulat ÎNTÂMPINARE, solicitând respingerea apelului formulat de D-na Badinescu G. ca fiind neîntemeiat.
În motivarea cererii s-a arătat prin cererea nr. 1529/17.03.1991 numiții: A. M., P. E., A. I., Badinescu G., A. T., A. G. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,06 ha ca moștenitori ai def. A. C.. Cererea nr. 1529/17.03.1991, a fost aprobata, iar suprafața de 3,06 ha a fost inscrisa in Anexa 3 poziția 49, la Legea 18/1991, ulterior fiind eliberat Titlul de Proprietate nr._/15.01.2003.
În Registrul Agricol 1959-1963, numitul A. C. figurează la Volumul 3 fila 130 cu suprafața de 3,06 ha, suprafața cu care a intrat in CAP.
Având in vedere inscrierile din Registrul Agricol si de asemenea, cererea nr. 1529/1991 a petentilor prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,06 ha, consideră ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat conform legii.
A. C. si A. M. au înstrăinat casa de locuit, conform contractului de vanzare-cumparare nr.826/29.04.1983, iar suprafața de 250mp, aferenta casei de locuit, a trecut in proprietatea statului, conform legilor in vigoare la acea vreme, respectiv Legea 58/1974. Mai mult, vânzătorii aveau calitatea de membri cooperatori agricoli, deci nu puteau deține in proprietate decât suprafața de 250mp teren, pe care se afla construcția ce revenea in proprietatea statului si lotul de folosința, care era in proprietatea cooperativei agricole de productie-imprejurare ce rezulta si din cuprinsul actului de vânzare incheiat, in care, la vecinătăți este menționat „lot de folosința". In consecința, consideră ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat conform legii si in modalitatea in care a fost solicitata de petenti in anul 1991, iar C. Locala de fond funciar Topliceni a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren intravilan de 3800 mp, pe numele tuturor moștenitorilor,deci titlul de proprietate nr._/2008 a fost acceptat in modalitatea in care a fost emis, in consecința solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
In ceea ce privește constatarea faptului ca, apelantul Badinescu G. si intimatul A. M. dețin proprietatea in cote indivize egale a parcelelor 921 si 922 in suprafața totala de 3800mp, fac precizarea ca prin încheierea din 30.04.2014 instanța a disjuns capătul II de cerere privind ieșirea din indiviziune si 1-a înaintat spre soluționare completului inițial investit cu partajarea suprafeței de teren, provenind din același titlu, ce face obiectul dosarului_ . Mai mult, dovada faptului ca toti moștenitorii au fost de acord cu partajarea suprafeței de 3550mp teren intravilan este promovarea acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._ . La momentul la care titlul de proprietate nr._/2008 nici nu fusese emis, ceilalți parați au recunoscut dreptul cumpărătorilor Badinescu G. si A. M. pentru terenul de 250mp, ei fiind de acord ca aceasta suprafața sa le fie atribuita exclusiv, deci, pe calea partajului, aceasta chestiune ar putea fi rezolvata cu ușurința.
Având in vedere cele prezentate mai sus solicită respingerea apelului ca fiind nefondat si menținerea Sentinței civile nr.918/02.07.2014 si a încheierii din 30.04.2014 pronunțate de către Judecătoria Rm-Sarat, ca fiind temeinice si legale..
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art 205-208 C. Proc Civ.
Intimații, A. C. L., A. F. si A. J., au formulat ÎNTÂMPINARE solicitând respingerea apelului formulat de BADINESCU G. .
În motivarea cererii s-a arătat că în mod just instanța de fond a respins cererea având drept obiect fond funciar, formulata de reclamanta BADINESCU G., sentința civila atacata cu numărul 918/02.07.2014, fiind temeinica si legala.
Cererea înregistrata sub nr. 1529/17.03.1991 dupa adoptarea Legii Fondului Funciar, a fost aprobata si validata de C. Județeană de fond funciar pentru suprafața totala de 3,06 ha la poziția 49 din anexa, fiind menționat autorul A. C. cu toti moștenitorii, iar in data de 15.01.2008 s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2008 pe numele tuturor moștenitorilor.
Acest titlu a fost acceptat in modalitatea in care a fost emis, împrejurare ce rezulta fara echivoc din poziția procesuala adoptata in dosarul de partaj nr._ cat si din cererea introductiva.
T. moștenitorii au fost de acord cu partajarea suprafeței de 3550 mp teren intravilan prin insasi promovarea acțiunii de partaj, reclamant fiind însuși A. M.
Cererea de anulare sau modificare nu a fost formulata in termen de 3 ani de la emiterea actului - desi titlul a fost cunoscut de toti moștenitorii, asa cum rezulta si din cererea introductiva.
Reconstituirea s-a realizat in modalitatea in care au solicitat petentii in anul 1991.
Reclamanta BADINESCU G. si A. M. nu au fost înscriși in CAP, fiind salariați si cu domiciliul in alte localități, nu aveau aceste suprafețe de teren aferente casei de locuit evidențiate in actele de proprietate, in registrul agricol, in carte funciara ori in alte documente.
Suprafața reconstituita urmează sa fie atribuita exclusiv in cadrul dosarului de partaj nr._ .
Badinescu G. si A. M. nu au formulat cerere pentru reonstituirea dreptului lor nici ulterior, potrivit prev. Art. 23 alin. 1 si 2 din Lg. nr. 18/1991 sau art. 8 din Decretul Lege 42/1990, deci au fost de acord.
Pentru acete considerente s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței civile nr. 918/02.07.2014 pronunțata in dosar_ ca fiind temeinica si legala, având la baza un puternic suport probator.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, evaluarea dovezilor administrate, în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază că apelul este nefondat, astfel că în temeiul art. 480 c.p.c. urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește Încheierea din 30.04.2014, prin care s-a dispus disjungerea capătului doi de cerere, privind ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 3550 m.p., Tribunalul o apreciază ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că intimatul A. M., reclamant în dosarul_, a solicitat în contradictoriu cu toate celelalte părți din prezentul dosar, ieșirea din indiviziune asupra aceleiași suprafețe de 3550 m.p. . Dealtfel, Judecătoria Rm. Sărat prin Încheierea din 31.10.2013 pronunțată în dosarul_ a dispus, în baza art. 413 pct.1 c.p.c., suspendarea soluționării respectivului dosar până la soluționarea dosarului_, astfel încât nu poate fi primită critica apelantei, potrivit căreia capătul de cerere disjuns nu poate fi soluționat decât odată cu cel din prezenta acțiune, întrucât după soluționarea dosarului_, dosarul poate fi repus pe rol și continuată judecata .
Și în ceea ce privește obiectul prezentului dosar prima a pronunțat o soluție corectă.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta apelantă a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din 15.01.2008 eliberat de C. Județeană B., în ceea ce privește suprafața de teren de 3800 m.p., aflată în parcelele 921 și 922, situată în localitatea Topliceni, jud. B. și constatarea că aceasta este proprietatea sa și a intimatului A. M..
Tribunalul reține că, prin titlul de proprietate mai sus menționat, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru moștenitorii defunctului A. C., în ceea ce privește suprafața de teren de 3 ha și 0600 m.p., pe raza localității Topliceni, jud. B.. Din această suprafață face parte și cea de 3800 m.p., teren intravilan situată în parcelele 921 și 922, a cărei excludere din titlu o solicită apelanta reclamantă, susținând că este proprietatea sa și a intimatului A. M..
Așa cum rezultă din anexa de validare și titlul de proprietate a cărei nulitate se solicită, reclamanta alături de ceilalți moștenitori au fost validați cu suprafața de teren mai sus menționată, ca urmare a cererii formulate la data de 17.03.1991 și înregistrată sub nr. 1529/1991.
Potrivit dispozițiilor art.27 din Legea nr.18/1991,raportate la dispozițiile art.5 lit. i din HG nr.890/2005 „comisiile locale pun în posesie prin delimitare în teren persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute și înaintează titlul de proprietate”
Conform art.36 alin.1 din HG nr.890/2005, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate,planurile parcelare,procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr.20.
În condițiile în care se invocă scoaterea din suprafața validată și cu care a intrat în CAP autorul părților, și cum reconstituirea dreptului de proprietate reclamantei și intimatului pe suprafață solicitată nu presupune o analiză formală,ci o analiză de fond, cererea de față nu poate avea ca obiect nulitatea titlului, Legea nr.169/1997, prevăzând sancțiunea juridică a nulității pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane neîndreptățite.
Instanța reține în mod prioritar că pretenția litigioasă, din punct de vedere juridic este calificată ca fiind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din 15.01.2008 eliberat de C. Județeană B., în ceea ce privește suprafața de teren de 3800 m.p., aflată în parcelele 921 și 922, situată în localitatea Topliceni, jud. B. și constatarea că aceasta este proprietatea apelantei și a intimatului A. M..
Deși, reclamanta nu își motivează această pretenție în drept decât în mod generic,prin trimitere la dispozițiile legilor fondului funciar art. 23 și 36 din Lg.18/1991, în mod corect instanța fondului s-a considerat investită cu nulitatea Titlului de proprietate pe dispozițiile art. III din Lg.169/1997, cât și a celorlalte dispoziții incidente reconstituirii dreptului de proprietate finalizată cu eliberarea titlului de proprietate, și a considerat raportat la aceste temeiuri că titlul, este legal și corect emis, suprafața de teren reconstituită respectând atât locul situării – intravilan, categoria de folosință, conform hotărârii de validare, cât și reconstituirea pe numele celui care a adus în cooperativă această suprafață și l-a avut la rol.
În consecință, față de cele reținute și văzând și dispozițiile art. III din Legea nr.169/1997 așa cum a fost modificată prin Titlul V articol unic pct.1 din Legea nr. 247/2005 potrivit cărora „dispozițiile modificatoare sau de completare sau de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor eliberate cu respectarea prevederilor Legea Fondului Funciar nr.18/1991, la data întocmirii lor”, instanța constată că apelul formulat este neîntemeiat și pe cale de consecință îl va respinge, reținând că solicitarea nu se încadrează, printre motivele de nulitate consacrate de art. III Legea nr.169/1997.
Nici un moment apelanta și intimatul A. M. nu au dovedit faptul că au fost înscriși în CAP, pentru a le fi aplicabile dispozițiile art. 23 din Legea 18/1991, așa cum nici un moment nu au dovedit faptul că au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren solicitate.
În mod corect a reținut prima instanță, că este lipsit de relevanță faptul că intimatul A. M. a fost de acord cu acțiunea, fiind de altfel direct interesat, deoarece principiul disponibilității părților are în vedere drepturile de care acestea pot dispune, ori în cauză s-a invocat prin cererea de chemare în judecată un caz de nulitate absolută parțială care poate opera, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, fără acordul părților. De asemenea, atâta vreme cât pârâtul intimat este de acord cu modificarea titlului și în măsura în care nu suntem în prezența unui caz de nulitate absolută, nimic nu se opune ca în cadrul procedurii administrative prevăzute de legea fondului funciar să fie modificat titlul de proprietate, cu acordul și a celorlalți moștenitori.
Față de cele reținute mai sus, Tribunalul, în baza art. 480 c.p.c., urmează a respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către petenta B. G. domiciliată în Rm.Sărat, ..20, județul B. prin avocat P. D. împotriva sentinței civile nr. 918 din 2.07.2014 pronunțată de Judecătoria Rm. Sărat în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. Topliceni și C. Județeană B. de aplicare a legii fondului funciar, A. M., A. G. și A. D. R., A. E., A. N. și S. A. toți domiciliați în comuna Toplicen, ., P. E. domiciliată în ., jud.B., A. V. J. domiciliat in comuna Topliceni, ., A. F., A. C. L. și A. J. toți domiciliați în București, Soseaua C., nr.399, sector 2, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Decembrie 2014.
Președinte, V. B. | Judecător, E. P. | |
Grefier, V. P. |
Red.E.P/Th.red.E.P/ 16 ex./20.01.2015
d.f. nr._ – Judecătoria B.
j.f. A. P.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 507/2014. Tribunalul BUZĂU | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 194/2014.... → |
|---|
