Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 67/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 67/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 14246/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 67/2014
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de pârâta C. I. L., domiciliată în municipiul BUCUREȘTI, ., sector 1 împotriva sentinței civile nr._, pronunțată la data de 16.10.2013, de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu reclamanta . A OȚELULUI SRL PRIN RVA INSOLVENCY SPECIALIST, cu sediul social în BUCUREȘTI, Al.Capidava, nr. 41-45, sector 2 și cu sediul ales pentru comunicarea actelor procedurale în municipiul B., ., județul B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta C. I. L., asistată de avocat B. S., lipsă fiind intimata . a Oțelului SRL,reprezentată de avocat G. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, apelul a fost motivat, a fost timbrat cu suma de 10 lei conform chitanței nr._ din 21.10.2013, după care:
După ce i s-a pus în vedere că mărturia mincinoasă se pedepsește de lege numai cu pedeapsa închisorii sub prestare de jurământ s-a audiat martorul C. V. la propunerea apelantei, declarația acesteia s-a consemnat și s-a atașat la dosar.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat S. B. având cuvântul pentru apelantă a solicitat admiterea apelului, și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată.
Instanța de fond s-a pronunțat extra petita atâta timp cât reclamanta a solicitat obligarea apelantei pârâte de a nu efectua activități de defrișare pe cota sa de ½ din suprafața de teren iar în dispozitivul hotărârii a admis cererea, și a obligat pârâta să înceteze orice acțiune de defrișare a plantației viticole de pe întreg terenul .
Nu se poate reține faptul că, apelanta nu a fost de bună credință, așa cum a afirmat intimata .
A fost audiat la instanța de fond un martor care trebuia să aibă calitatea de pârât, depoziția acestuia fiind subiectivă .Între părți există mai multe litigii.
Nu sunt îndeplinite condițiile privind admiterea cererii de ordonanță președințială, apelanta neavând interes în a diminua valoarea terenului .A fost lămurită situația autorizației de defrișare .
A solicitat admiterea apelului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate la instanța de fond, depunând la dosar copie de pe plângerea penală formulată de apelantă pentru sustragere și chitanța nr. 54 din 29.09.2013 – reprezentând onorariu avocat.
Avocat G. D. având cuvântul pentru intimată a solicitat respingerea apelului .În mod corect instanța de fond a admis acțiunea pauliană și a interzis defrișarea și nu desființarea culturii.
Ordonanța președințială are un caracter vremelnic, corect fiind admisă acțiunea de către instanța de fond.
A solicitat respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberand, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr._ /20.08.2013 pe rolul Judecătoriei B., reclamanta S.C. C. DE P. A OTELULUI S.R.L. prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS a solicitat, pe calea ordonantei presedintiale, obligarea paratei CATUNEANU I.-L. de a inceta orice actiune de defrisare a plantatiei viticole de pe cota de ½ din suprafata totala de 9 ha si 4000 mp teren situat in ., jud. Buzau.
In motivarea actiunii a aratat ca prin sentinta civila nr. 8461/21.05.2013, pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._/200/2012, a fost admisa actiunea pauliana pe care a promovat-o impotriva paratei din prezenta cauza si impotriva lui Catuneanu R.-V., prin care s-a urmarit revocarea tranzactiei-contract de vanzare-cumparare incheiat între cei doi la data de 18.02.2008, efectuata asupra cotei de ½ din suprafata totala de 9 ha si 4000 mp, tranzactie consfintita prin sentinta civila nr. 3497/14.05.2009 pronuntata in dosarul nr._ al Judecatoriei Buzau, că în cauza anterior amintită s-a dovedit ca intreaga operatiune de transfer a proprietatii nu a fost decat o simulatie in scopul vadit de a afecta gajul general al creditorilor S.C. C. PROIECT SERV S.R.L. (in prezent radiata), reprezentata legal de Catuneanu R.-V., ca in ciuda faptului ca actiunea pauliana a fost admisa cu consecinta revocarii tranzactiei, parata a recurs in prezent la actiuni de defrisare a plantatiei viticole de pe terenul in cauza, actiuni care scad valoarea acestuia atat pentru cota indiviza de ½, urmarita in dosarul de executare nr. 275/2009 al B. P. A.-G., cat si pentru cota indiviza de ½ detinuta de A. V. si A. V. in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1753/11.07.2013 la BNP V. S. și că parata a detinut autorizatia de defrisare nr. 238/02.08.2010 însă pentru o altă plantatie viticolă in suprafata de 7,87 ha situat in satul Mrei, ..
In drept a invocat dispozitiile art. 996 si urm. C.p.c.
In dovedire a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si martori sens în care a anexat cererii urmatoarele inscrisuri, in fotocopie: sentinta civila nr. 8461/21.05.2013 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._/200/2012, contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1753/11.07.2013, Autorizatia de defrisare a plantatiei viticole, fiind ulterior depuse, la solicitarea instantei, si in copii certificate pentru conformitate cu originalul.
Parata nu a formulat intampinare.
Instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri si proba cu cate un martor, procedand la decaderea paratei din administrarea probei testimoniale incuviintate in conditiile art. 254 alin. 4 lit. a C.p.c.
Ulterior inchiderii dezbaterilor si retinerii cauzei spre solutionare, la dosarul cauzei a fost depusa, la ora 13:26, o cerere formulata de parata prin aparator de strigare a cauzei dupa ora 14:30, comunicata prin posta electronica la ora 12:09, cerere ce poarta viza Serviciului Registratura cu ora 13:20.
In timpul sedintei de judecata, ulterior depunerii la dosar a cererii susmentionate, s-a prezentat si aparatorul paratei caruia instanta i-a invederat cele dispuse la ordinea de lista, acesta depunand la dosarul cauzei note scrise insotite de o . inscrisuri si de dovezi ale efectuarii unor cheltuieli de judecata.
Ulterior acestui moment, parata prin aparator a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei, invederand faptul ca a formulat o cerere de strigare a cauzei dupa ora 14:30, astfel incat pentru respectarea dreptului la aparare si a exigentelor unui proces echitabil, se impune repunerea pe rol a cauzei si audierea martorului incuviintat la termenul anterior.
Prima instanță a respins cererea reținând ca repunerea pe rol a cauzei poate avea loc doar in conditiile art. 400 C.p.c., dreptul la aparare al partii fiind valorificat prin incuviintarea probelor solicitate. Mai mult dreptul la un proces echitabil, sub toate aspectele sale, inclusiv cel al garantarii dreptului la aparare, nu poate compensa lipsa de diligenta a partii in exercitarea drepturilor sale procedurale, dupa cum nici rolul activ al instantei nu poate suplini aceasta lipsa de diligenta.
Prin sentința civilă nr nr._, pronunțată la data de 16.10.2013, Judecătoria B. a admis cererea formulată de reclamanta . A OȚELULUI SRL prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS, pe calea ordonanței președințiale și a obligat parata sa inceteze orice actiune de defrisare a plantatiei viticole de pe terenul in suprafata de 9 ha si 4000 mp situat in ..
Totodată, a obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, respingând cererea paratei de acordare a cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Pentru a putea uza de calea procedurala a ordonantei presedintiale, in conditiile art. 996 C.civ., reclamantului ii incumba obligatia de a justifica indeplinirea urmatoarelor conditii: existenta unei aparente de drept in favoarea sa, caracterul provizoriu si urgent al masurilor dispuse si neprejudecarea fondului.
In ceea ce priveste aparenta de drept, instanta a observat ca in vederea stabilirii acesteia nu se poate cerceta temeinicia pretentiei formulate, ci se poate doar stabili, pe baza unei sumare cercetari a situatiei de fapt, ca pozitia reclamantei in cadrul raportului juridic pe care se grefeaza cererea este preferabila din punct de vedere legal celei a paratei.
Astfel, din analiza inscrisurilor depuse la dosarul cauzei in dovedirea cererii, instanta a constatat ca prin sentinta civila nr. 8461/21.05.2013 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._/200/2012 (fila 20) a fost admisă actiunea pauliana promovata de reclamanta din prezenta cauza impotriva paratilor Catuneanu I. L. si Catuneanu R. V. și s-a dispus revocarea tranzactiei-contract de vanzare-cumparare incheiat la data de 18.02.2008 referitor la cota de ½ din suprafata totala de 9 ha si 4000 mp, imobil situat in ., jud. Buzau, tranzactie consfintita prin sentinta civila nr. 3497/14.05.2009 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr._, instanța statuand atunci ca actul revocat nu ii este opozabil reclamantei in limita sumei de_,36 lei.
In consecinta, data fiind finalitatea concreta urmarita prin actiunea pauliana, aceea de constatare a inopozabilitatii actului juridic atacat, inopozabilitate care sa ii confere creditorului reclamant dreptul de a urmari obiectul material al actului juridic in limita creantei pe care o are impotriva debitorului, precum si caracterul definitiv al hotararii menționate, prima instanță a concluzionat că reclamanta justifica existenta unei aparente de drept in favoarea sa.
In ceea ce priveste caracterul provizoriu al masurilor ce se solicita a fi dispuse, Judecătoria B. a considerat că acesta presupune cercetarea a doua aspecte: caracterul reversibil al masurii si durata in timp a acesteia.
Masura ce se solicita a fi luata este aceea a incetarii actiunii de defrisare a plantatiei viticole de pe terenul indicat.
Masura prin natura sa are un caracter evident reversibil, eventuala actiune de defrisare putand fi reluata oricand.
Sub aspectul duratei in timp, instanta a observat ca din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 996 alin. 4 C.p.c. rezulta ca se poate uza de calea procedurala a ordonantei presedintiale si atunci cand nu exista judecata asupra fondului, masura avand oricum o durata limitata in timp, aceasta fiind conditionata fie de confirmarea sa in urma judecatii pe fond, fie prin necontestarea acesteia pe aceasta cale de partea impotriva careia a fost luata.
Referitor la cea de a treia condiție, urgența, instanta a observat ca aceasta caracterizeaza situatiile care reclama o rezolvare imediata, care nu sufera amanare.
Potrivit dispozitiilor art. 996 alin. 1 C.p.c. urgenta trebuie stabilita prin raportare la finalitatea urmarita prin promovarea cererii: pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara si inlaturarea piedicilor ce se ivesc cu ocazia unei executari.
Daca prima si a treia ipoteza nu sunt incidente in cauza, in privinta celei de-a doua Judecătoria B. a apreciat ca pentru a-i putea da relevanta, trebuie ca paguba sa ai aiba un caracter cert, nu eventual.
Or, din declaratia martorului audiat in cauză, A. V. (fila 39), proprietarul celeilalte cote indivize de ½ din terenul in suprafata de 9 ha si 4000 mp (contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1753/11.07.2013 de catre BNP S. V.-fila 26) rezulta ca parata a procedat la efectuarea unor actiuni de defrisare a plantatiei viticole de pe terenul ce a facut obiectul tranzactiei declarate inopozabile reclamantei in urma admiterii actiunii pauliene promovate de aceasta, inca din luna aprilie 2013, aceste actiuni fiind continuate si in prezent.
În aceste condiții, instanta a apreciat ca urgenta se justifica pentru prevenirea unei pagube constand in scaderea valorii terenului ca urmare a defrisarii plantatiei viticole.
Nu a fost retinută adeverinta de defrisare depusa la dosarul cauzei la fila 28, intrucat aceasta vizeaza o suprafata de 7,87 ha teren, din probele administrate in cauza nerezultand identitatea dintre acest teren si cel ce a facut obiectul tranzactiei revocate.
Nu au fost avute in vedere de către prima instanță nici inscrisurile depuse odata cu notele scrise, ulterior dezbaterilor, întrucât nu au fost puse in discutia contradictorie a partilor in conformitate cu dispozitiile art. 14 C.p.c.
In ceea ce priveste neprejudecarea fondului instanta a apreciat ca aceasta este strans legata de conditia caracterului provizoriu al masurii, astfel incat luarea unor masuri definitive si ireversibile ar conduce la solutionarea pe fond a cauzei.
Față de toate aceste considerente, Judecătoria B. a concluzinat în sensul caracterului întemeiat al cererii de chemare în judecată pe care a admis-o, obligând parata sa inceteze orice actiune de defrisare a plantatiei viticole de pe terenul in suprafata de 9 ha si 4000 mp situat in ., jud. Buzau.
A considerat instanța că procedand astfel, nu va da mai mult decat s-a cerut prin cererea introductiva (aceasta vizand cota indiviza de ½ din teren) intrucat imobilul se afla in indiviziune, copartasul debitor al reclamantei nedetinand in exclusivitate o portiune determinata materialmente din bun.
In temeiul dispozitiilor art. 453 alin.1 C.p.c., retinand culpa paratei, a respins cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecata ca neintemeiata, și a dispus obligarea acesteia la plata catre reclamanta a sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand in taxa de timbru (chitanta nr._/28.08.2013-fila 18). Împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 16.10.2013 de Judecătoria B. a formulat apel pârâta C. I. L. .
În motivarea apelului a arătat că instanța de fond s-a pronunțat extra petita atâta timp cât reclamanta a solicitat obligarea sa de a nu efectua activitate de defrișare asupra ½ din terenul de 9,4 ha, iar în dispozitivul sentinței apelate instanța a dispus în sensul „Admite cererea.Obligă pârâta să înceteze orice acțiune de defrișare a plantației viticole de pe terenul în suprafață de 9 ha și 4000 m.p în ., județul B..
De asemenea, i-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul de a administra probatoriul încuviințat sens în care solicită a se observa faptul că, la termenul de judecată din 15.10.2013, avocatul său a formulat și a depus o cerere prin poșta electronică, de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței, având în vedere faptul că avea de susținut o altă cauza în fața unei instanțe din București, tocmai pentru a evita situația în care la apelul în cauză să nu fie prezentă.
Instanța de apel urmează a analiza în detaliu cererea depusă și a observa faptul că aceasta a fost trimisă și recepționată de registratura primei instanțe în jurul orei 12,00.
Cu toate că cererea a fost trimisă personalului Judecătoriei B. aceștia au atașat-o după strigarea cauzei în sala de judecată, în jurul orei 13,00.
Deși în cauză s-au audiat martori cauza a fost strigată pe lista amânărilor, fiind astfel audiat martorul reclamantei.
A mai susținut apelanta că cererea de chemare în judecată este netemeinică, urmând ca instanța de apel să cerceteze cu rigurozitate probele, înscrisurile depuse, deoarece a fost privată de dreptul a fi audiat și martorul propus de aceasta din care rezulta, fără putință de tăgadă, faptul că pentru acea suprafață de teren de 1/2 din 9,4 ha exista un contract de prestări servicii în derulare, apelanta neavând interesul de a defrișa acel teren mai ales că acesta este declarat și la APIA de circa 5 ani.
Prima instanță a ignorat înscrisurile pe care le-a depus la dosarul cauzei, în cuprinsul sentinței apelate nefăcându-se nici măcar o referire sau o critică în ce privește înscrisurile depuse de aceasta la dosar, cu toate că au fost certificate pentru conformitate cu originalul, iar înscrisurile depuse de intimat erau doar simple fotocopii care nu erau certificate pentru conformitate cu originalul.
Din lecturarea înscrisurilor sale, a mai arătat apelanta, rezultă fără putință de tăgadă faptul că acest teren este declarat la APIA, cu privire la el este derulat un contract de prestări servicii agricole, că autorizația de defrișare de care se prevalează reclamanta vizează un cu totul alt teren ce în prezent este defrișat, autorizația de defrișare fiind valabilă pentru 5 luni din anul 2011.
Mai mult decât atât, urmează a se observa faptul că declarația martorului este mai mult decât subiectivă acesta fiind proprietarului celeilalte cote de 1/2 din întreaga suprafață de 9,4 ha prin cumpărare în luna iulie 2013 de la unchiul apelantei, C. M., ce în mod fraudulos și-a înstrăinat cota de 1/2 din 9,4 ha aparent contra sumei din acel contract de vânzare respectiv, 5.000 RON, când în realitate 5.000 RON nu reprezintă contravaloarea nici măcar a unui hectar de teren.
În realitate, unchiul său, prin vânzarea terenului, și-a creat o stare de insolvabilitate având în vedere că împotriva acestuia există mai multe dosare de executare .
A solicitat admiterea apelului, și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Intimata, deși legal citată nu a formulat întâmpinare însă, prin apărător, a solicitat respingerea apelului.
La cererea apelantei, în temeiul art 479 alin 2 Cod procedură civilă aprobat prin Legea 134/2010, în apel s-au completat probatoriile administrate la prima instanță cu înscrisuri și martori, sens în care aceasta a depus la dosar hărți și date existente în evidențele APIA referitoare la suprafețe de teren pentru care primește subvenții, f. 42-54, o plângere penală și dovada transmiterii ei către Poliția . și a fost audiat martorul C. V..
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând dovezile administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază calea de atac de față ca fiind fondată, după cum urmează:
În ceea ce privește primul motiv de critică referitor la faptul că prin sentința apelată instanța s-ar fi pronunțat plus petita, Tribunalul îl consideră neîntemeiat.
Astfel, apelanta nu este proprietar exclusiv asupra suprafeței de 9,4 ha teren plantată cu viță de vie, situată pe raza . la care poartă litigiul dintre părțile în proces ci este coproprietar alături de soții A. V. și V., ea deținând o cotă de ½, în timp ce aceștia din urmă restul de ½ ca urmare a cumpărării respectivei cote de la unchiul apelantei, C. M., în baza contractului autentificat sub nr 1753/11.07.2013.
Cum, se solicită de către reclamanta intimată să fie obligată aceasta să înceteze operațiunile de defrișare a viei de pe terenul în litigiu, chiar dacă reclamanta se limitează la cota de ½ din cei 9,4 ha teren, în mod corect instanța fondului a considerat că, în condițiile în care cota nu este materializată printr-un partaj, se impune raportarea la întreaga suprafață de 9,4 ha.
În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la apărare, Tribunalul consideră că ea nu s-a produs.
Deși pretinde că instanța i-ar fi încălcat dreptul la apărare apelanta motivează această susținere prin conduita funcționarilor de la registratură care ar fi întârziat cca o oră în prezentarea la dosar a cererii apărătorului său de strigare a cauzei după ora 14,30.
Or, Tribunalul apreciază că nu se poate imputa instanței lipsa de diligență a apărătorului apelantei care nu și-a luat măsuri de încunoștințare în timp util a instanței cu privire la faptul că nu poate ajunge în sala de judecată mai devreme de ora 14, 30. Atât faptul că vine din București cât și faptul că mai avea în aceiași zi de susținut o altă cauză pe rolul unei instanțe din București cu siguranță că nu erau lucruri noi, care să nu fi fost cunoscute avocatului decât în ziua ședinței de judecată din fața Judecătoriei B., la orele 12,00, când a trimis prin poșta electronică cererea la dosarul cauzei.
Așa fiind, și acest motiv de apel va fi respins.
În ceea ce privește critica privind netemeinicia sentinței apelate, Tribunalul, reevaluând probatoriul administrat la fondul cauzei și coroborându-l cu cel administrat în apel, o consideră întemeiată.
Astfel, deși proprietatea asupra celor 9,4 ha teren plantat cu vie aparține, așa cum s-a arătat, în cote de câte ½, apelantei și soților A. V. și V. (anterior datei de 11.07.2013 apelantei și unchiului său, C. M.) în fapt s-a procedat la un partaj de folosință a terenului așa cum rezultă din coroborarea declarației martorului C. V. (f. 61 dosar apel) cu evidențele APIA (f. 42-54 dosar apel) și cu contractul de prestări servicii și executare de lucrări agricole mecanizate nr 10 din 21.11.2012 aflat la f 58 dosar fond.
Din coroborarea acelorași probe Tribunalul concluzionează că tocmai partea de teren aflată în exploatarea apelantei nu a fost defrișată.
Martorul C. V. a declarat că deține o societate, Vio Val Vin SRL, are în proprietate utilaje agricole și a avut în arendă toate cele 9,4 ha teren vie încă din anul 2003-2004 în baza înțelegerii cu tatăl și unchiul apelantei, proprietarii de atunci ai terenului, înțelegerea menținându-se până în anul 2011 pentru partea de teren exploatată de C. M. și până în anul 2013 inclusiv, pentru partea de teren exploatată de tatăl apelantei și ulterior de către aceasta, cu care în toamna anului 2012 a încheiat contractul de prestări servicii și executare de lucrări agricole mecanizate nr 10 din 21.11.2012 în baza căruia a lucrat în anul 2013 cei 4,7 ha vie, culegând inclusiv recolta obținută.
A relatat martorul că butucii de vie din această parte a terenului, adică cei 4,7 ha exploatați de apelantă, sunt intacți mai puțin cei care s-au uscat natural și câteva zone situate la marginea tarlalei unde au mai fost sustrași din spalieri și din sârmele de susținere.
Același martor a arătat că din contră, în zona de teren exploatată de unchiul reclamantei, ajunsă în 2013 în proprietatea fam. A., nu mai există decât butuci răzleți dat fiind că nu a mai fost exploatată din 2011 situație în care spalierii s-au sustras iar în vie au fost pășunate animale, lucru care se întâmplă cu toate viile care rămân nelucrate.
Pornind de la declarația martorului coroborată cu evidențele APIA de la f. 42 dosar apel din care rezultă că cei 4,7 ha teren figurează inclusiv în anul 2013 printre terenurile declarate în vederea obținerii sprijinului agricol și cu autorizația de defrișare nr 238/02.08.2010, aflată la f. 14 dosar fond, din care rezultă că suprafața defrișată, 7,87 h, este cu totul alta decât cea în discuție în cauza de față, Tribunalul urmează să concluzioneze în sensul caracterul neîntemeiat al solicitării reclamantei intimate de a fi obligată apelanta pârâtă să înceteze operațiunile de defrișare pe cota deținută din suprafața de 9,4 ha de pe raza localității Lipia ., pe de o parte pentru că cei 4,7 ha teren exploatați în fapt de aceasta în urma partajului de folosință ce a intervenit în fapt nu sunt supuși unei operații de defrișare iar pe de altă parte pentru că, restul de 4,7 ha chiar dacă practic se poate spune că sunt defrișați datorită numărului mic de butuci ce mai există, nu apelanta se face vinovată de această situație.
Așa fiind și apreciind că sentința apelată a fost pronunțată cu reținerea eronată a situației de fapt, Tribunalul, în temeiul art 480 alin 1 Cod procedură civilă, va admite apelul și va schimba în tot sentința apelată în sensul că va respinge, ca neîntemeiată, cererea de ordonanță președințială.
Intimata reclamantă, căzută în pretenții, va fi obligată, în temeiul art 453 alin 1 Cod procedură civilă, să plătească apelantei pârâte suma de 1610 lei cheltuieli de judecată în fond și apel reprezentând taxă timbru (10 lei) și onorariu apărător ( 1500 lei conform chitanței nr 054 din 29.09.2013) și cheltuieli transport (100 lei conform bon fiscal f 43 dosar fond).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelanta- pârâtă C. I. L.,domiciliată în municipiul BUCUREȘTI, ., sector 1 împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 16.10.2013 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu reclamanta . A OȚELULUI SRL PRIN RVA INSOLVENCY SPECIALIST, cu sediul social în BUCUREȘTI, Al.Capidava, nr. 41-45, sector 2 și cu sediul ales pentru comunicarea actelor procedurale în municipiul B., ., județul B., și în consecință:
Schimbă, în tot, sentința apelată în sensul că respinge cererea de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.
Obligă intimata reclamantă la plata sumei de 1.610 lei cheltuieli de judecată către apelanta pârâtă în fond și apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2014
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, A. P. |
Red.A..M. dos.fond-_
Teh.red.A.M/A.P/4ex. jud.fond- C.E.V.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 626/2014.... | Suspendare executare silită. Hotărâre din 10-03-2014,... → |
|---|
