Contestaţie la executare. Decizia nr. 494/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 494/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 10093/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 494
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător D. R.
Grefier E. D.
Pe rol judecata apelului declarat de contestatorul . FOOD SRL, cu sediul procesual ales în municipiul B., ..23, ., la Cabinet Avocat Individual I. C., împotriva sentinței civile nr._ din data de 24.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect „contestație la executare”, în contradictoriu cu intimatul ., cu sediul în București, Prelungirea G., nr.93, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, intimata . București fiind reprezentată de consilier juridic P. D., conform delegației pe care o depune la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la primul termen de judecată; cererea de apel a fost comunicată intimatei care, la data de 01.10.2014 a depus întâmpinare, iar la data de 17.11.2014, a fost depusă la dosar cerere, prin care av.I. C. – apărător al apelantei . Food SRL, solicită acordarea unui nou termen de judecată, fiind în imposibilitate de a se prezenta, după care:
Procedura de citare legal îndeplinită.
Consilier juridic P. D., având cuvântul pentru intimata ., invocă excepția netimbrării apelului declarat de contestatoarea . Food SRL, arătând că se opune cererii de amânare a cauzei, apărătorul apelantei având posibilitatea să-și asigure substituirea.
Cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar în acest sens factura fiscală nr.6/ 18.11.2014 emisă de Alpha Bank – Sucursala București.
Tribunalul arată că primează timbrarea cererii de apel, rămânând în pronunțare pe excepția invocată. Nu se poate dispune amânarea cauzei pentru lipsă de apărare, în condițiile în care nu este satisfăcută cerința timbrajului.
După deliberări,
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra prezentului apel civil, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., la data de 26.05.2014, contestatorul . FOOD SRL, în contradictoriu cu intimatul ., a formulat contestație la executare împotriva executării silite începute în dosarul de executare nr. 159/2014 al B. P. A., în baza titlului executoriu nr. 2665/17.02.2014, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii de chemare în judecată, contestatorul a invederat că executarea silită se efectuează în temeiul unui titlu executoriu ce a fost emis de o instanță necompetentă, dar și cu încălcarea formelor de procedură pentru termenul când pricina s-a judecat, că suma urmărită nu este exigibilă în înțelesul art. 662 alin. 4 NCPC, iar pe de altă parte contractul încheiat între părți nu a fost executat în totalitate de intimată. De asemenea, contestă onorariul de avocat, în sumă de 9424 lei.
În dovedirea cererii au fost anexate, în copie, cererea de executare silită, sentința civilă nr. 2665/2014, contractul nr. 15/04.08.2012, precum și diverse înscrisuri, filele 15-34.
In drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 711 alin. 1 NCPC.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 1000 lei taxă judiciară de timbru.
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ordonanței, invocând inadmisibilitatea primului capăt de cerere, apreciind că este vorba de o contestație la titlu, titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; a menționat că, prin contestația la executare, contestatoarea invocă apărări de fapt și de drept ce puteau fi invocate prin întâmpinare sau prin cererea în anularea somației de plată. Cu privire la contestarea onorariului de avocat, intimatul a precizat că, potrivit art. 714 alin. 2 NCPC, acesta se contestă în termen de 5 zile de la comunicare, invocând excepția tardivității contestației la executare. În subsidiar, a solicitat respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Contestatorul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
La data de 24.06.2014, intimatul ., a depus extras din portalul Judecătoriei B., cu soluția pronunțată în cererea în anulare.
Prin s.c. nr. 0890/24.06.2014, Judecatoria Buzau a respins cererea având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorul . FOOD SRL, în contradictoriu cu intimatul ., ca neîntemeiată.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Cu privire la primul capăt de cerere, potrivit art. 712 alin. 1 NCPC, dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Executarea silită efectuată în dosarul execuțional nr. 159/2014 are la bază sentința civilă nr. 2665/17.02.2014, deci o hotărâre judecătorească.
În cererea de chemare în judecată, contestatorul a invocat aceleași motive pe care le-a invocat și în cererea în anulare îndreptată împotriva ordonanței de plată, respectiv necompetența instanței, neexigibilitatea creanței, plata nedatorată, excepția de neexecutare a contractului.
Instanța a apreciat că nu este vorba de o contestație la titlu, astfel cum a calificat-o intimatul prin întâmpinare, ci o contestație la executare propriu-zisă, în care se invocă motive de fapt și de drept ce puteau fi invocate în primă instanță sau într-o cale de atac.
Calea procesuală specifică pentru desființarea titlului executoriu reprezentat de ordonanța de plată, este cererea în anulare de care contestatorul a uzat, fiind respinsă ca tardiv formulată.
De asemenea, instanța învestită cu soluționarea contestației la executare, este ținută a respecta, întocmai ca și părțile din executarea silită, autoritatea de lucru judecat de care se bucură titlul executoriu.
Mai mult decât atât, natura juridică a contestației la executare nu este aceea a unei căi de atac de reformare sau de retractare a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a respins primul capăt de cerere referitor la contestația la executare, ca neîntemeiat.
2. Referitor la contestarea onorariului de avocat și având în vedere excepția tardivității formulării contestației invocată de intimat prin întâmpinare, instanța a respins și acest capăt de cerere, pentru următoarele considerente: in conformitate cu art. 714 alin. 2 NCPC, contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
Din dosarul de executare silită nr. 159/2014, a reiesit faptul că, la data de 14.05.2014, fila 29 verso, s-a comunicat către contestator . FOOD SRL printre alte înscrisuri și copia certificată de executorul judecătoresc de pe încheierea prin care s-au stabilit cheltuielile de executare. Onorariul avocatului în faza de executare silită reprezintă una dintre cheltuielile de executare, astfel cum precizează art. 669 alin. 3 pct. 3 NCPC.
Astfel, contestatorul avea posibilitatea să conteste onorariul avocatului în termen de 5 zile de la comunicare, respectiv 14.05.2014, termen care a început să curgă la data de 15.15.2014 și s-a împlinit la data de 20.05.2014.
Contestația la executare a fost formulată la data de 26.05.2014, după expirarea termenului legal.
Potrivit art. 453 NCPC, instanța a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de contestator ca neîntemeiată, reținând culpa procesuală a acestuia.
Cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de intimat, instanța a respins ca neîntemeiată cererea, reținând că, potrivit art. 452 NCPC, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Or, în cauză, intimatul nu a făcut dovada acestor cheltuieli.
Impotriva sentintei a declarat apel contestatoarea, aratand urmatoarele aspecte: debitoarea . FOOD s.r.l. a formulat contestație la executare in temeiul art. 711 al. (1) Cod proc. civ. impotriva executării silite incepute in dosarul de executare nr. 159/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc P. A. din B., prin care a solicitat ca, prin hotararea ce se va pronunța, sa se dispună incetarea executării silite inceputa in temeiul sentinteti civile nr. 2.665/17.02.2014, pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr. 22._, pentru următoarele motive:
- executarea este realizata in baza unui titlu executoriu emis de o instanța necompetenta si cu incalcarea formelor de procedura pentru termenul cand pricina s-a judecat;
- suma urmărita nu este exigibila in intelesul art. 662 al. (4) NCPC, deoarece, pe de o parte, debitul efectiv rămas neachitat este in suma de 17.460 lei + TVA (21.651 lei cu TVA inclus) si nu in suma urmărita de 75.863,20 lei, iar pe de alta parte contractul nu a fost executat in totalitate de creditoare;
- onorariul de avocat in suma de 9.424 lei, reținut in cuantumul cheltuielilor de executare este nelegal stabilit, fata de prestația a cărei contravaloare se pretinde ca o reprezintă.
In opinia contestatoarei - si pentru considerentele care urmează, hotaraea pronunțata este data cu aplicarea greșita a legii, astfel: este adevărat ca in contestația la executare contestatorul nu poate invoca „motive de fapt si de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecații in prima instanța sau . atac ce i-a fost deschisa" - insa tot la fel de adevărat este ca in contestația la executare se poate invoca oricand valabilitatea sau legalitatea titlului executoriu; in cursul judecații in prima instanța contestatoarea nu a fost legal citata si nu a cunoscut obiectul judecații - astfel incat, obiectiv, nu a putut opune nicio apărare, iar calea de atac nu a putut fi exercitata pentru ca nu a cunoscut existenta si conținutul hotararii devenita titlu executoriu. Motivează instanța ca „in cererea de chemare in judecata, contestatorul invoca aceleași motive pe care le-a invocat si in cererea in anulare "îndreptata împotriva ordonanței de plata, respectiv necompetenta instanței"; aceasta motivarea este criticabila cel puțin sub doua aspecte:
- in contestația la executare se invoca nelegalitatea titlului si nu necompetenta instanței; imprejurarea ca se arata ca titlul executoriu este nelegal deoarece provine de la instanța necompetenta reprezintă numai motivarea nelegalitatii titlului, iar nu contestarea executării pentru necompetenta instanței; legalitatea titlului executat este o instituție ce tine eminamente de executare, pe cand competenta sau necompetenta instanței tine exclusiv de judecata drepturilor substanțiale.
- in motivarea hotararii apelate se confunda cererea in anulare - care este o cale ordinara de atac pe fond a ordonanței de plata si care se exercita potrivit art. 1023 NCPC - si contestația in anulare - care este o cale de atac extraordinara, ce tinde la anularea hotararii exclusiv pentru motivele expres si limitativ prevăzute de art. 503 NCPC; consecința imediata a confuziei intre cele doua instituții de drept procesual este aceea ca se pierde deosebirea dintre legalitatea titlului invocata in contestația la executare si competenta instanței invocata in contestația in anulare (pe de alta parte, imprejurarea ca in contestația la executare s-ar face aceeași motivare ca si in contestația in anulare nu duce automat sau pe cale de consecința la respingerea contestației la executare).
- fata de motivarea potrivit căreia „instanța apreciază ca nu este vorba de o contestație la titlu...ci o contestație la executarea propriu zisa, in care se invoca motive ce puteau fi invocate in prima instanța sau in calea de atac, in opinia apelantei - in condițiile in care titlul executoriu nu era constituit, iar dispozițiile imperative ale legii de procedura (respectiv, art. 1018 NCPC) nu au fost respectate, era o imposibilitate sa formuleze pe fond apărările in drept arătate in contestația la executare, dupa cum era o imposibilitate de exercitare a caii de atac fara ca partea sa fi stat in judecata la fond si fara sa fi primit hotararea care a devenit titlu.
- in ceea ce privește autoritatea de lucru judecat de care se bucura titlul executoriu, aceasta forța este recunoscuta de lege numai atunci cand si numai daca titlul este legal emis (constituit); tine de esența contestației la executare contestarea oricărui titlul nelegal.
In procesul verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, instanța motivează ca se putea contesta onorariul avocatului „in termen de 5 zile de la comunicare"- termen care s-ar fi împlinit la data de 20.05.2014.
Si aici legea a fost greșit aplicata, pentru ca termenul in care se poate face contestație la executare este stabilit de art. 714 NCPC si este de 15 zile pentru situația dedusa judecații, care se circumscrise prevederilor al. (1) pct. 1 din același articol: „...de la data cind contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care il contesta"
In cererea cu care a investit instanța, contestatoarea a inceput motivarea contestației cu o precizare: contestatoarea luat cunoștința de executarea începută la data de 20.05.2014, cand a aflat de la banca la care are contul deschis despre înființarea popririi asupra disponibilităților sale bănești. Prezenta contestație in la executare se înregistrează la instanța competenta la data de 26.05.2014, astfel incat este formulata in termenul legal prevăzut de art. 714 al. (1), pct. 2 NCPC.
Concluzionand, contestația le executare a fost formulata in termenul legal prevăzut de art. 714 NCPC, este admisibila - iar cel puțin sub aspectul exigibilității debitului comercial urmărit silit si al onorariului de avocat este deplin intemeiata - motiv pentru care contestatoarea solicita admiterea prezentului apel si, in temeiul art. 477 NCPC, rejudecarea fondului contestației, cu cheltuieli de judecata.
Intimata a depus la dosar, in termen legal, intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului, din urmatoarele considerente:
- invoca exceptia inadmisibilității acțiunii și implicit a declarării apelului, în conformitate cu prevederile art. 712 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, acesta fiind o contestație la titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; in prezenta contestație, titlul executoriu este reprezentant de sentința civilă pronunțată în dosarul nr._/200/2013 de către Judecătoria B., definitivă și irevocabilă.
Contestatoarea a fost legal citată în dosarul de fond ce a avut ca obiect somație de plată, intimatul fiind obligat să depună dovada de la Registrul Comerțului privind sediul societății, mai mult decât atât, contestatoarea a fost notificată de pretențiile intimatei, fapt cunoscut în cuprinsul contestației.
In conformitate cu prevederile art. 712 alin. 1 cod proc. civ., intitulat "Condiții de admisibilitate", se menționează: daca executarea silită se face întemeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, contestatorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-aputut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac pe care a avut-o deschisă."
In speță, contestatoarea invocă apărări de fapt și de drept, ce puteau fi invocate prin intampinare sau acțiune în anularea somației de plată, astfel, contestația la executare, de sentința judecătorească nr. 2665/2014, este inadmisibilă și solicita respingerea ei, pentru aceste considerente.
- invoca excepția tardivității contestării onorariului de avocat, în conformitate cu art. 714 alin. 2 proc. civ., având în vedere următoarele argumente juridice: in conformitate cu prevederile art. 714 alin. 2 cod proc. civ., intitulat "Termene", se mentionează: "(2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile in care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare."
Onorariul de avocat constituie cheltuieli de executare în conformitate cu prevederile art. alin. 3 pct. 3 cod proc. civ., iar executorul judecătoresc a comunicat somația și incheierea de stabilire a cheltuielilor de judecată din 07.05.2014, emisă în dosarul de executare nr. 159/2014 de către B. P. A., la data de 07.05.2014, contestatorul semnand somația și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare la data de 14.05.2014.
Contestatia a fost depusă la Judecătoria B. la data de 26.05.2014, termenul de 5 zile de a contesta onorariul de avocat în cadrul executării, expirând la data de 20.05.2014.
In concluzie, pentru considerentele menționate mai sus, contestația la executare față de onorariul de avocat, este tardiv formulată.
Pe fondul contestației la executare, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată și nefondata, având în vedere următoarele considerente: in ceea ce privește contestația împotriva titlului executoriu, reprezentat de o sentință judecatorească definitivă și irevocabilă, contestatoarea invocă apărări de fapt și de drept, ce puteau fi invocate ca apărări pe fondul cauzei, astfel că modificarea titlului executoriu nu este posibilă pe calea contestației la executare.
Pe calea contestației la executare nu se pot examina împrejurări care vizează fondul cauzei sau care sunt de natură să repună în discuție o hotărâre judecătorească definitivă sau irevocabilă, o soluție contrară fiind de natură să înfrângă, în mod grav, principiul autorității lucrului judecat.
Titlul executoriu îl reprezintă o sentință judecătorească ce a avut ca obiect somație împotriva somației, în temeiul art. 1023 cod proc. civ., se poate face cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
La termenul de judecata din data de 19.11.2014, la dosar a fost depusa o cerere de amanare a judecatii, de catre aparatorul apelantei contestatoare, motivat de faptul ca acesta este plecat la o alta instanta; ca nu a mai formulat o cerere de amanare in prezentul apel, astfel ca solicitarea este este admisibila.
Tribunalul a respins cererea de acordare a unui nou termen de judecata, motivat de faptul ca partea adversa s-a opus si ca, in prezenta cauza, apelul nu este timbrat in mod corespunzator cu taxa de timbru de 500 lei, asa cum s-a stabilit de completul de judecata.
Nicio masura nu poate fi dispusa in cauza in situatia in care apelul sau, in general, calea de atac nu este timbrata in mod corespunzator, iar exceptia netimbrarii apelului are prioritate fata de cererea de amanare a judecarii cauzei, motiv pentru care tribunalul a dat eficienta exceptiei de netimbrare, invocata de intimata la termenul de judecata din data de 19.11.2014 si a ramas in pronuntare cu privire la aceasta exceptie.
Tribunalul a pus in vedere apelantei, in conformitate cu prevederile art. 471 cod de procedura civila, sa achite taxa de timbru de 500 lei, sub sanctiunea anularii cererii.
Apelanta, legal citata cu mentiunea sa achite taxa de timbru, in cuantum de 500 lei, nu s-a conformat acestei prevederi legale si nici nu a depus cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru, in condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008.
Art. 32 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în: Monitorul Oficial Nr. 392 din 29 iunie 2013, arata ca taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 33 - (1) prevede ca taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar al. (2) al aceluiasi articol arata ca, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
În cauza de față, instanța a citat apelanta cu mențiunea să achite taxă judiciară de timbru în cuantum de 500 lei, sub sancțiunea anulării apelului.
Cu toate acestea, apelanta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru pana la primul termen de judecată, cu toate ca a fost citata cu aceasta mentiune.
Dispozițiile art. 197 cod de procedura civila prevad ca, in cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta trage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile legii.
Aceste prevederi se coroboreaza cu cele ale art. 470 al. 2 cod de procedura civila, care arata ca, la cererea de apel, se va atasa dovada achitarii taxelor de timbru.
Al. 3 al aceluiasi articol prevede ca cerintele de la al. 2 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar instanțele judecătorești nu se pot pronunța asupra cererilor mai înainte de a se îndeplini dispozițiile referitoare la timbraj și, în consecință, în situația neîndeplinirii obligației preliminare de timbraj nu poate fi analizată (cercetată) în concret temeinicia și legalitatea sentinței apelate în raport de criticile formulate.
Tribunalul subliniază faptul că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea Weisman contra României) s-a reținut că „dreptul la un tribunal” prevăzut de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care face parte din dreptul intern și are prioritate, în baza art. 11 alin. 2 și 20 alin. 2 din Constituția României, atunci când există neconcordanțe, nu este unul absolut. El poate face obiectul unor limitări, de vreme ce, prin însăși natura sa, reclamă reglementare din partea statului, care urmează a alege mijloacele pe care le va folosi în acest scop. În această privință, Curtea nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal. Limitarea dreptului de acces la un tribunal nu este compatibilă cu prevederile art. 6 alin. 1 din Convenție decât dacă prin aceasta se urmărește un scop legitim și dacă există un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Ținând cont de principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, Curtea a considerat că trebuie apreciat asupra cuantumului cheltuielilor de judecată, în contextul circumstanțelor unei spețe date, inclusiv capacitatea reclamantului de a le achita, precum și faza procedurală în care aceasta restricție este impusă. Se poate observa, în raport de aceste criterii de apreciere, subliniate în jurisprudența Curții Europene, că valoarea taxei pretinse nu este ridicată, astfel incat nu se poate considera că a fost încălcat dreptul apelantei de acces la un tribunal, întrucât aceasta a declarat apel, iar în prezenta cauză nu a făcut referiri la eventuala sa incapacitate de a achita taxele.
După cum rezultă din textele enumerate mai sus, obligația de achitare a timbrajului aferent cererilor de chemare în judecată cel târziu la primul termen de judecată este reglementată cât se poate de clar în actele normative interne. Instanța apreciaza că într-o astfel de situație, față de dispozițiile art. 6 din C.E.D.O., privind garantarea unui proces echitabil, partea nu este vătămată, întrucât acesteia, la rândul său, îi incumbă obligația de a respecta dispozițiile imperative ale legislației naționale. În acest sens, instanța europeană a stabilit că este necesar ca obligația din legea internă să fie precisă, iar persoana să fi avut posibilitatea de a o respecta și să nu o fi făcut.
F. de aspectele redate pe larg anterior, in temeiul art. 470 al. 3 cod de procedura civila, întrucât apelanta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, până la termenul acordat cauzei în acest sens, cererea sa fiind supusă regulilor generale de taxare (cererea este evaluabilă în bani, nu este scutită, iar în funcție de pretențiile solicitate de către reclamant, taxa judiciară de timbru a fost de 1000 lei, la judecata în primă instanță, în apel fiind de 500 lei și nici nu a solicitat acordarea ajutorului public sub forma scutirii sau eșalonării pentru plata taxelor de timbru, potrivit O.U.G. nr. 51/2008, tribunalul va anula, ca netimbrat, apelul declarat.
Vazand si prevederile art. 453 cod de procedura civila:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează apelul declarat de contestatorul . FOOD SRL, cu sediul ales la Cabinet de Avocat I. C., cu sediul în B., .. 23, ., împotriva sentinței civile nr._/24.06.2014, pronunțată de Judecătoria Buzau, în dosarul nr._ - având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimatul ., cu sediul în București, Prelungirea G., nr. 93, sector 6, ca netimbrat.
Obligă apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimată, cu TVA inclus.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2014.
Președinte, I. M. | Judecător, D. R. | |
Grefier, E. D. |
Red./Tehnored.D.R./ 4 ex
24.11.2014
Judecătoria B.
Dosar fond:_ / Judec.fond: A. C.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1431/2014. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 626/2014.... → |
|---|
