Contestaţie la executare. Sentința nr. 1431/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1431/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 10526/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 241/2014
Ședința publică de la 20 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de contestatorul C. V., domiciliat în . împotriva sentinței civile nr. 1431, pronunțată la data de 28.01.2014, de Judecătoria B. în dosar nr_ având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimații B. C. INTESA SANPAOLO ROMÂNIA SA,cu sediul în municipiul A.,., județul A., . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR E. C. IPURL,cu sediul în municipiul B. ,Piața Daciei,., . și B. E. JUDECĂTORESC C. L. C., cu sediul în municipiul B. ,..176,., etaj 1,., .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, apelul a fost motivat, a fost timbrat legal cu suma de 97 lei conform chitanței nr. 2002 din 9.04.2014, iar apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispoz.art.223 al.3 Cod proc.civ, după care:
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art. 392-394 Cod proc.civ, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
reține urmatoarele:
Prin contestatia la executare inregistrata sub nr._ /01.07.2013 pe rolul Judecătoriei B., contestatorul C. V. a solicitat, in contradictoriu cu intimatii B. E. JUDECATORESC C. L. C., S.C. B. COMERCIALA INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. si S.C. G. A. S.R.L., ca executarea silita pornita impotriva sa continue dupa valorificarea tuturor bunurilor din patrimoniul debitorului si numai pentru partea ce i se cuvine in raport cu celalalt avalist.
In motivarea cererii a aratat ca banca creditoare a incheiat cu debitoarea contracte de garantie reala imobiliara avand ca obiect bunuri din patrimoniul debitorului, bunuri evaluate la suma de 7.556.800 lei (2.056.166 euro), suma care poate sa acopere creanta creditoarei.
A invocat exceptia beneficiului de discutiune, solicitand urmarirea cu prioritate a bunurilor debitorului.
A precizat ca in cadrul dosarului de insolventa deschis debitoarei, creditoarea s-a inscris la masa credala in categoria creantelor garantate.
A apreciat ca sunt indeplinite conditiile art. 1664 C.civ. 1864.
A invocat de asemenea exceptia beneficiului de diviziune, solicitand ca urmarirea sa se divida și pe celelalt avalist.
In drept a invocat dispozitiile art. 711 si urm. C.p.c., ale art. 1662 si urm. C.civ. 1864.
A anexat cererii urmatoarele inscrisuri, in copii: somatie mobiliara, bilet la ordin nr._/06.03.2013, act aditional nr. 21/04.07.2012, raport de evaluare.
Intimata S.C. B. COMERCIALA INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. (fila 35) a formulat intampinare, solicitand respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata.
In motivare a aratat ca somatia imobiliara din data de 10.06.2013 a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale.
A mai aratat ca avalul reprezinta o obligatie independenta, prin care creditorul dobandeste, pe langa debitorul principal, un nou debitor, avalistul, acesta din urma nefiind un fidejusor al debitorului, neputand beneficia de dispozitiile art. 1664-1662 C.civ. 1864.
A apreciat ca aplicabile dispozitiile art. 35 din Legea nr. 58/1934.
A mai sustinut ca din economia dispozitiilor art. 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 rezulta ca votarea unui plan de reorganizare de catre creditori nu produce efecte cu privire la drepturile asupra altor persoane.
In aparare a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri.
La data de 24.10.2013 administratorul judiciar al debitoarei, E. C. IPURL a solicitat suspendarea executarii silite pana la solutionarea dosarului de insolventa nr._ al Tribunalului Buzau (fila 39).
Contestatorul a formulat raspuns la intampinare (fila 46) prin care a aratat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 36 din Legea nr. 85/2006.
A invederat ca nu a renuntat niciodata la beneficiul de diviziune si de discutiune, mentinandu-si apararile facute in contestatie.
La solicitarea instantei, B. C. L. C. a comunicat copie a dosarului de executare nr. 676/2013.
Din oficiu, s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului B. C. L. C..
Prin sentința civilă nr. 1431, pronunțată la 28.01.2014, Judecătoria B. a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului B. C. L. C., respingând contestația, în raport de acest intimat, ca promovata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.
A respins, ca neintemeiata, contestatia la executare in raport cu intimatele B. COMERCIALA INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. si S.C. G. A. S.R.L. prin administrator judiciar E. C. IPURL.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Calitatea procesuala pasiva, conditie de exercitare a actiunii civile, consta in identitatea dintre persoana chemata in judecata si cea obligata in raportul juridic dedus judecatii.
Executarea silita este procedura prin mijlocirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, constrange, cu concursul organelor competente, debitorul care nu intelege sa isi indeplineasca in mod voluntar obligatiile ce ii revin.
Partile raportului executional sunt creditorul si debitorul din titlul executoriu, astfel că orice contestatie cu privire la modul in care executarea silita este efectuata nu poate fi formulata decat in contradictoriu cu acestea.
Executorul judecatoresc este organul investit cu indeplinirea unui serviciu public, acela de punere in executare a titlurilor executorii, impunand, prin mijloacele puse la dispozitia sa de lege, debitorului sa isi execute obligatiile ce ii incumba.
Nefiind parte in raportul executional, ci doar prestatorul unui serviciu public, executorul judecatoresc nu poate avea calitate procesuala pasiva . executare.
Pentru aceste considerente, prima instanță a găsit întemeiată exceptia invocata din oficiu cu consecinta respingerii contestatiei la executare in ceea ce-l privește pe B. C. L. C. ca promovata împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a observat că prin cererea inregistrata sub nr. 676/26.04.2013 la B. C. L. C. (fila 62) creditoarea S.C. B. COMERCIALA INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A. a solicitat executarea silita a avalistilor C. V. si C. I. in baza titlului executoriu bilet la ordin . nr._/06.03.2013 emis de debitoarea S.C. G. A. S.R.L. (fila 64).
Prin incheierea din data de 26.04.2013 (fila 65) executorul judecatoresc a admis cererea si a dispus deschiderea dosarului de executare silita.
Prin incheierea pronuntata la data de 04.06.2013 de Judecatoria Buzau in dosarul nr._ (fila 66) instanta a incuviintat executarea silita a debitorilor avalisti C. V. si C. I..
La data de 14.06.2013 (fila 71 verso) contestatorului i-au fost comunicate somatia mobiliara emisa la data de 10.06.2013 (fila 69), titlul executoriu si incheierea nr. 1/10.06.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare (fila 68).
Contestatorul C. V., prin contestatia la executare de față invocă beneficiul de discutiune si de diviziune.
În legătură cu cele invocate Judecătoria Buztău a constata că titlul executoriu in baza caruia s-au demarat procedurile de executare silita consta in biletul la ordin . nr._/06.03.2013 (fila 64), bilet la ordin emis de debitoarea S.C. G. A. S.R.L. si avalizat de contestatorul C. V. si de numitul C. I..
Potrivit pct. 187 din Norma Cadru BNR nr. 6/1994 avalul este o garanție personală prin care o persoană, denumită avalist, adică acela care dă avalul, garantează obligația unuia dintre obligații cambiali, direcți sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existența, măcar formală, a obligației al cărei accesoriu este.
Totodata, potrivit pct. 203 avalistul are o obligație identică, cu același cuprins și cu aceeași întindere ca și cea garantată, el fiind garantul unui semnatar al cambiei.
Avalistul, ca garant al obligatiei cambiale, este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat si, in calitatea sa de debitor cambial solidar, nu poate opune un beneficiu de discutiune sau diviziune, posesorul cambiei avand posibilitatea de a urmari pe debitor si pe avalist, fara a observa ordinea in care s-au obligat.
Adoptarea unei atare solutii isi gaseste justificare in natura de sine statatoare a raportului cambial.
Drepturile si obligatiile rezultate din biletul la ordin exista in mod valabil, independent de cauza juridica care le-a cauzat, respectiv de raporturile fundamentale dintre parti.
În raport de toate aceste considernete prima instanță a concluzionat în sensul caracterului neîntemeiat al aontestației pe care a respins-o.
Împotriva sentinței civile nr. 1431 pronunțată la 28.01.2014 de Judecătoria B. a formulat apel contestatorul C. V. .
În motivarea apelului a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepțiile invocate respectiv, pe excepția beneficiului de diviziune și a beneficiului de discuțiune în cadrul dosarului de executare nr. 676/2013 al B.E.J C. L. C. conform art.1662 și urm.din Vechiul Cod de proc.civ.
La prima instanță pe cale de excepție a invocat și invocă în continuare excepția beneficiului de discuțiune solicitând admiterea acesteia urmând a se dispune urmărirea mai întâi a bunurilor debitorului SV G. A. SRL.
În concret, așa cum a arătat, în patrimoniul debitorului se află bunuri de valoare și care sunt în curs de valorificare în cadrul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului B. .
Trebuie menționat faptul că, în cadrul acestui dosar de insolvență intimata creditoare . Sanpaolo România SA este înscrisă în categoria creanțelor garantate cu toată suma solicitată și în cadrul executării silite pe car eo contestă, situație în care, creanța acestui creditor urmează să fie îndestulată integral din vânzarea imobilelor debitoarei ..
De asemenea, în cazul de față, se poate observa faptul că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 1664 din Vechiul cod civil pentru admiterea discuțiunii în sensul că a indicat și a arătat că:în averea debitorului . Scutelnici se află bunurile menționate; valoarea acestora este covârșitor mai mare decât valoarea creanței deținute de creditoare ; ipotecile constituie în favoarea creditoarei de către debitoare cu bunurile menționate în acțiune fapt ce îi conferă creditoarei prioritate în îndestularea din valorificarea acestora indiferent de forma de executare( silită conform Codului de procedură Civilă sau colectivă conform Legii nr. 85/2006; bunurile se află pe raza județului B. ; cheltuielile de executare pentru executarea silită a bunurilor din averea debitorului sunt minimale deoarece valorificarea acestora se va face în cadrul procedurii de insolvență de către administratorul judiciar/lichidatorul desemnat de Tribunalul B..
Pe cale de excepție a invocat la prima instanță și invocă și în apel excepția beneficiului de diviziune ,excepție pe care solicită să o admită urmând a se dispune ca urmărirea să se dividă pe celalalt avalist.
În concret, biletul la ordin ._ emis la data de 6.03.2013 și scadent la 6.03.2012 a fost avalizat și de C. I. situație în care având în vedere faptul că, acesta nu a renunțat la beneficiul de diviziune urmează ca urmărirea acestuia să se dividă în raport cu acest avalist pentru suma rămasă în urma valorificării activelor debitorului.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea contestației la executare urmând a se dispune continuarea executării silite după valorificarea tuturor bunurilor din patrimoniul debitoarei G. A. SRL și numai în raport cu celălalt avalist.
În drept, a întemeiat cererea pe dispoz.art.466 și urm.Cod proc.civ. și pe cele ale art. 1662 și urm.Vechiul Cod Civil .
Intimata B. C. Intesa Sanpaolo A. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului.
În fapt a arătat că, la data de 12.06.2006, în calitate de creditor, a încheiat cu ., în calitate de debitor, contractul de credit nr. 5 ,astfel cum a fost modificat și completat ulterior prin acte adiționale în baza cărora creditorul a acordat inițial debitorului o facilitate de credit în valoare de 35.000 lei .
Ulterior, părțile contractante ,de comun acord, au decis modificarea contractului de credit menționat anterior, în acest sens fiind încheiate acte adiționale în baza cărora părțile au hotărât suplimentarea facilității de credit astfel încât valoarea totală a facilităților acordate de bancă a ajuns la 676.000 lei.
Pentru garantarea rambursării creditelor . a emis, la data de 4.07.2012, un bilet la ordin, respectiv Biletul la ordin . pe care Chiracescu V. l-a avalizat în nume propriu, cu scadență la 6.03.2013 pentru suma de 696.006,91 lei astfel cum rezultă din cuprinsul actului adițional nr. 21 din 4.07.2012 la Contractul de Credit nr. 5/12.06.2006.
A precizat faptul că suma de 696.006, 91 lei cu care a fost completat biletul la ordin mai sus menționat reprezintă suma creditului acordat la care s-au adăugat dobânzile curente ,dobânzile restante, dobânzile penalizatoare și comisioanele restante aferente creditului.
Ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de societatea debitoare asumate în baza contractului de credit banca a decis declanșarea procedurilor de executare silită în vederea recuperării creanței împotriva avalistului C. V. .
În primul rând a făcut precizarea că somația imobiliară din 10.06.2013 aceasta a fost emisă cu respectarea prevederilor art.731 al. 1 coroborat cu art.667 din Legea nr. 134 /2010 privind codul de procedură civilă .
De altfel, aceasta a fost comunicată debitorului astfel cum prevede și art.666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.Prin emiterea acestei somații executorul judecătoresc nu a făcut altceva decât să respecte litera legii ,punând în vedere avalistului să achite debitul în termen de 1 zi în caz contrar procedându-se la executarea silită .
Acest termen a fost acordat tocmai pentru ca avalistul să aibă posibilitatea să-și procure mijloacele bănești necesare achitării debitului datorat de către . și să împiedice executarea silită a bunurilor acestuia.
De altfel, apărarea contestatorului vizează prevalarea de faptul că banca trebuie să valorifice mai întâi bunurile debitoarei G. A. SRL și după aceea bunurile aparținând contestatorului și numai în raport de celălalt avalist, întrucât acesta nu a înțeles să renunțe la beneficiul de discuțiune și diviziune cu ocazia avalizării.
În ce privește natura juridică a avalului apreciază că avalul reprezintă o obligație independentă prin care creditorul dobândește, pe lângă debitul inițial, un nou debitor –avalistul.
Prin urmare, avalistul nu este un fidejusor al debitorului ci este un garant al plății ,alături de debitor neputând beneficia de prevederile art.1662 și art.1664 din Codul Civil de la 1864 .
Trecând peste faptul că garanția personală a fidejusiunii nu trebuie aplicată avalistului, art. 1681 din Codul Civil de la 1864 cuprinde o nuanțare semnificativă” garantul se poate servi în contra creditorului de toate excepțiile datornicului principal inerente datoriei însă nu îi poate opune actele ce sunt curat personale ale datornicului” .
De asemenea, avalistul mai poate invoca excepțiile sale personale .În ceea ce privește excepțiile personale ale debitorului avalist acestea nu pot fi invocate de avalist întrucât ele vizează raportul juridic născut între creditor și debitorul avalist .
Prin urmare în ceea ce îl privește pe avalist, a continuat intimata, acesta are un raport juridic distinct cu creditorul, o altă obligație independentă de cea născută între debitor și creditor astfel că acesta poate fi urmărit separat de creditor chiar în ipoteza intrării debitorului în insolvență, această excepție putând fi invocată exclusiv de către debitor în cazul urmării silite, nu de către avalist.
Intimata a invocat dispoz. art.35 din Legea nr. 58/1934 potrivit cărora avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, obligația lor fiind solidară, așa cum prevăd dispoz.art.52 din același act normativ.
Posesorul are dreptul de a urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat .
Pentru aceste motiver a solicitat respingerea apelului ca fiind neîntemeiat, menținerea temeinică și legală a sentinței apelate .
În drept, a invocat dispoz.art. 205 din Legea nr. 134/2010.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând dovezile administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază calea de atac de față ca nefondată pentru următoarele motive:
Pretinde apelantul că prima instanță nu s-ar fi pronunțat asupra celor două excepții de fond, pe care le-a invocat în legătură cu executarea silită pornită împotriva sa în baza titlului executoriu constând in biletul la ordin . nr._/06.03.2013, emis de debitoarea S.C. G. A. S.R.L., și avalizat de către acesta, respectiv excepția beneficiului de discuțiune și excepția beneficiului de diviziune.
Verificând, sentința apelată Tribunalul constată că acestea au fost singurele argumente pe care contestatorul apelant și-a sprijinit contestația la executare iar în considerentele sentinței, analizând fondul contestației la executare, prima instanță a arătat care sunt motivele, în fapt și în drept, pentru care apelantul contestator nu poate beneficia de efectele pe care le-ar produce cele două excepții.
Judecătoria B. a făcut trimitere la calitatea apelantului de garant al obligatiei cambiale și la faptul că acesta este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat, în speță, debitoarea ., și la faptul că, debitor cambial solidar fiind, nu poate opune creditorului beneficiul de discutiune sau diviziune, acesta avand posibilitatea de a o urmari fie pe debitoare, fie pe avalist, fara a fi ținută de ordinea în care s-au obligat.
Totodată, prima instanță a adus în sprijinul soluției la care s-a oprit, dispozițiile pct. 187 și cele ale pct. 203 din Norma Cadru BNR nr. 6/1994.
Pentru aceste considerente, Tribunalul nu poate împărtăși susținerea apelantului că Judecătoria nu s-ar fi pronunțat asupra celor invocate în fața acesteia.
Referitor la împrejurarea dacă funcționează sau nu, în favoarea apelantului dispozițiile art 1662 și urm. Cod Civil de la 1865, Tribunalul, în acord cu prima instanță, apreciază că acesta nu are la îndemână beneficiul de discuțiune și beneficiul de diviziune pentru a se apăra de executarea silită pornită împotriva sa.
Mai întâi Tribunalul relevă că legea de drept material aplicabilă în cauză nu este Codul civil de la 1865, la care face trimitere apelantul, ci Codul civil din 2009, aprobat prin Legea 287/2010, date fiind dispozițiile art 5 alin 1 din Legea 71/2011 și faptul că raportul juridic s-a născut după data de 01.10.2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil.
Cele două instituții, beneficiul de discuțiune și beneficiul de diviziune își găsesc reglementare și în Codul civil din 2009, în art 2294 și următoarele respectiv art 2298 și următoarele care arată „ art 2294 (1) Fideiusorul convențional sau legal are facultatea de a cere creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal, dacă nu a renunțat la acest beneficiu în mod expres. (2) Fideiusorul judiciar nu poate cere urmărirea bunurilor debitorului principal sau ale vreunui alt fideiusor” respectiv „ art. 2298 (1) Prin efectul beneficiului de diviziune, fiecare fideiusor poate cere creditorului să își dividă mai întâi acțiunea și să o reducă la partea fiecăruia. (2) Dacă vreunul dintre fideiusori era insolvabil atunci când unul dintre ei a obținut diviziunea, acesta din urmă rămâne obligat proporțional pentru această insolvabilitate. El nu răspunde însă pentru insolvabilitatea survenită după diviziune”.
Totodată, art 2300 Cod civil dispune: ” Atunci când se obligă împreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discuțiune și de diviziune”.
Potrivit dispozițiilor art.35 din Legea cambiei și a biletului la ordin, nr. 58/1934, avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, iar potrivit dispoz.art.52 din același act normativ „Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidar față de posesor. Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat. Același drept îl are orice semnatar care a plătit cambia. Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați nu împiedecă urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâiu” .
Solidaritatea este definită de art 1434 Cod civil din 2009 astfel: „obligația solidară conferă fiecărui creditor dreptul de a cere executarea întregii obligații și de a da chitanță pentru tot”.
Obligația avalistului fiind declarată de lege solidară cu cea a debitorului garantat (trăgătorul), de esența solidarității este împrejurarea că creditorului are alegerea de a cere plata, și de a executa silit în cazul în care plata nu se face de bună voie, fie pe debitorul principal, fie pe debitorul garat sau care a avalizat biletul la ordin sau pe oricare dintre aceștia dacă sunt mai mulți, fie pe toți deodată.
Solidaritatea, prin natura ei, exclude posibilitatea de a se invoca beneficiul de discuțiune sau de diviziune, o asemenea facilitate intrând în conflict chiar cu definiția dată de lege solidarității.
D. consecință, în mod corect Judecătoria B. a concluzionat că demararea procedurii executării silite împotriva contestatorului apelant, care a avalizat biletul la ordin . nr._/06.03.2013, emis de debitoarea S.C. G. A., s-a făcut în acord cu prevederile legale.
Cât privește împrejurarea că intimata creditoare s-ar fi înscris cu aceiași sumă și în procedura de insolvență, în care se află S.C. G. A. SRL, acesta nu este o piedică în continuarea executării silite a avalistului apelant dată fiind tocmai natura solidară a obligației asumate de acesta cu cea asumată de debitoarea principală și consecințele pe care le atrage solidaritatea dintre debitori, astfel cum acestea au fost prezentate în cele ce preced, adică posibilitatea creditoarei de a urmări fie pe debitorul principal, fie pe garant, fie pe amândoi deodată.
Față de toate aceste considerente, Tribunalul găsește apelul de față ca nefondat motiv pentru care îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul civil formulat de apelantul-contestator C. V., domiciliat în . împotriva sentinței civile nr. 1431, pronunțată la data de 28.01.2014, de Judecătoria B. în contradictoriu cu intimații B. C. INTESA SANPAOLO ROMÂNIA SA,cu sediul în municipiul A.,., județul A., . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR E. C. IPURL,cu sediul în municipiul B. ,Piața Daciei,., . și B. E. JUDECĂTORESC C. L. C., cu sediul în municipiul B. ,..176,., etaj 1,., .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Iunie 2014
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, A. P. |
Grefier P. A.,
fiind în concediu de odihnă, iar grefier șef secție D. E.
fiind, de asemenea, în concediu de odihnă,
prezenta s-a semnat de înlocuitorul acestuia,
grefier P. V.
Red.A.Mdos.fond-_
Teh.red.A.M/A.P/6ex.jud.fond-V.C.V.
07.07.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 295/2014. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 494/2014. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
