Contestaţie la executare. Decizia nr. 3179/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3179/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 3179/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 3179/2015
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Judecător A. M.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de intimata M. L. – L., cu domiciliul procesual ales la S.C.A. HAMMOND, BOGARU & ASOCIAȚII, cu sediul în București, ..61B, . 1, împotriva încheierii de ședință din data de 8.06.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu contestatorul G. C., cu domiciliul procesual ales la SCP G., P. și Asociații, în mun.B., ..2, jud.B..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul – asistat de avocat G. D., apelanta fiind reprezentată de avocat Carabineru A..
Avocat G. D. depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimat, chitanța nr.73/25.09.2015 reprezentând onorariu avocat în sumă de 1240 lei și adresa Oficiului Județean de Poștă B. nr.30/A5, aceasta din urmă fiind prezentată și apărătorului apelantei.
Ambele părți precizează că înțeleg să se folosească de înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ., instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantei susține că, având în vedere dispozițiile art.634 al.1 C.pr.civ., că prin decizia civilă nr.564/2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012 a fost modificat titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.9124/11.11.2013 în sensul reducerii onorariului de avocat la suma de 1000 lei, având în vedere că prin decizia Curții de Apel București a fost menținută decizia Tribunalului București, faptul că însuși contestatorul a cerut întoarcerea executării silite numai în limita sumelor stabilite de instanța de recurs, apreciază să se impune admiterea apelului, modificarea încheierii pronunțată de Judecătoria B. în data de 8.06.2015 în sensul admiterii contestației la executare numai în parte, anularea încuviințării executării silite, în parte, până la limita sumei de 2000 lei debit principal, a dobânzilor și a cheltuielilor de executare aferente, admiterea în parte a capătului de cerere privind întoarcerea executării silite până la limita sumei de 2000 lei, precum și admiterea în parte a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată. Cu cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă de timbru.
Avocat G. D., având cuvântul pentru intimat, solicită respingerea apelului. Susține că sentința pronunțată de Judecătoria sector 6 București și decizia Tribunalului București sunt titluri executorii care au stat la baza dosarului de executare. Între timp, însă, a fost pronunțată decizia Curții de Apel București care desființează total primul titlu și parțial pe cel de-al doilea. Titlul executoriu este reprezentat de decizia Curții de Apel București care arată cuprinsul măsurilor ce pot fi puse în executare. Instanța de fond a apreciat în mod corect că nu mai suntem în situația executării acelor două hotărâri pronunțate de instanța de fond și de apel, ci eventual a deciziei Curții de Apel București, care însă nu se găsea la dosarul de executare, executarea fiind începută anterior pronunțării acesteia. Ca urmare, în mod corect s-a admis contestația la executare, și s-a desființat executarea, singurul act ce putea fi pus în executare fiind decizia Curții de Apel București. Se pune în discuție și suma ce poate fi pusă în executare. Apreciază că aceasta este de 1000 lei, nicidecum de 2000 lei, în raport de dispozitivul deciziei Curții de Apel București. Instanța de fond a apreciat în mod corect că se poate face executarea de bună voie. Arată că a depus la dosar încercarea de a plăti voluntar suma cuprinsă în dispozitivul deciziei, iar astăzi a depus refuzul apelantei de a se prezenta la oficiul poștal pentru a-și ridica suma depusă. În concluzie, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 30.09.2014, sub numărul_, contestatorul G. C. a solicitat ca instanța să dispună anularea formelor de executare silita in dosarul de executare silita nr.1182/2014 al B. L. F. în sensul diminuării cheltuielilor de executare silita reprezentând onorariu avocat in faza de executare silita in cuantum de 4500 lei înscrise in factura nr._/30.07.2014 emisa de către SCPA Hammond, Bogaru & Asociații.
În motivarea în fapt a acțiunii, contestatorul a arătat că factura (suma) este cuprinsă in Încheierea de cheltuieli din 22.09.2014, dosar de executare nr.1182/2014, întocmit de executorul judecătoresc L. F., că aceste cheltuieli, de 4500 lei, sunt excesive și nu sunt proporționale cu activitatea depusa de avocat (redactarea cererii către executor) și că a intrat in posesia plicului cu documentele trimise de către executorului judecătoresc in data de 25.09.2014, conform datei postei înscrisa pe plic, el fiind debitor de buna credință și plătind suma de îndată, la prima somație conform art.669 alin.2 Cod de Procedură Civilă.
In drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.711 și urm. Cod de Procedură Civilă.
In dovedirea pretențiilor, contestatorul a depus, în copie conform cu originalul, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria sector 6 București in dosarul nr._/3003/2012; decizia civila nr.561ª/07.05.2013 pronunțata de Tribunalul București in dosarul_/3003/2012, încheierea din data de 09.09.2014 a Judecătoriei B., Încheierea din data 22.09.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare silita in dosarul de executare nr.1182/2014, întocmit de executorul judecatoresc L. F.; somația intocmita de executorul judecătoresc L. F., plicul cu care i-au fost comunicate documentele, factura nr._ din 30.07.2014 emisa de către SCPA Hammond, Bogaru & Asociații.
Odată cu cererea, s-a depus plic (fila 7), încheierea din data de 22.09.2014 (fila 8), factură emisă de Hammond, Bogaru și Asociații (fila 9), somație (fila 10), adresă (fila 11), încheierea din data de 09.09.2014, dată de Judecătoria B., în dosarul nr._/200/2014 (fila 12), sentința civilă nr. 9124/11.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului VI București, în dosarul nr._/303/2012 (fila 13 – 16), Decizia Civilă nr. 564 A/07.05.2013, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012 (fila 17 – 23).
Intimata a formulat întâmpinare potrivit dispozițiilor art. 205 C. pr. civ., în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acțiunii, susținând că prin sentința civila nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria sectorului 6 București in dosarul nr._/303/2012 a fost dispusa respingerea cererii formulate de reclamanții G. C. și G. R. M. in contradictoriu cu parata M. L. L. ca neîntemeiata și obligarea reclamanților la plata către pârâta a cheltuielilor de judecata in cuantum de_ lei, că împotriva sentinței G. C. și G. R. M. au formulat apel ce a fost respins ca nefondat prin decizia civila nr.564 A din data de 07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București in dosarul nr._/303/2012, apelanții fiind obligați la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata și că la data de 20.08._, a solicitat executarea titlurilor executorii reprezentate de sentința civila nr. 9124 pronunțata la data de 11.11.2013 de către Judecătoria Sectorului 6 București in dosarul nr._/303/2012 și decizia civila nr.564 A/07.05.2014 a Tribunalului București in dosarul nr._/303/2012, prin care numiții G. C. și G. R. M. in calitate de debitori, ambii cu domiciliul in B., ., județul B., au fost obligați la plata sumei de_ lei, reprezentând cheltuieli de judecata, in fond, respectiv la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecata in apel, constituindu-se astfel dosarul de executare nr.1182/2014, înregistrat la B. L. F..
A mai arătat intimata că Judecătoria B., prin încheierea de ședință din data de 09.09.2014, pronunțata in dosarul nr._/200/2014 a admis cererea formulata și a încuviințat executarea silită a debitorilor G. C. și G. R. M. pentru sumele rezultate din titlurile executorii susmenționate, autorizând trecerea la executarea silită, că la data de 25.09.2014, executorul judecătoresc a comunicat ambilor debitori, odată cu Somația și Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare in cuantum de 6777,82 lei reprezentând: 40 lei taxe timbru, 4500 onorariu de avocat, 1661,60 lei (tva inclus) onorariu executorului judecătoresc și 576,22 lei (tva inclus) alte cheltuieli de executare și că, în data de 29.09.2014, debitorul G. C. a achitat suma de_,82 lei
În ceea ce privește cuantumul onorariului avocațial in faza de executare silita consideră că sunt aplicabile, potrivit disp. art.669 alin.4 Cod procedură civilă, dispozițiile dreptului comun cu privire la cheltuielile de judecata, adică disp. art.451 alin.2 NCPC, că jurisprudența a reținut constant ca fundamentul acordării cheltuielilor de judecata avansate de partea îndreptățită îl reprezintă culpa procesuală și că, în baza principiului reparării integrale, ce guvernează materia răspunderii civile delictuale, are dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin fapta ilicita a debitorilor.
Astfel, stabilind ca temeiul juridic al acordării cheltuielilor de executare este atitudinea procesuală a părții care a căzut in pretenții și nu și-a îndeplinit obligația de bunăvoie, apreciază ca fapta debitorilor de a nu-și îndeplini in mod voluntar obligațiile stabilite prin hotărârile judecătorești susmenționate declanșează o răspundere civilă delictuală al cărei conținut il constituie chiar obligația civila de reparare a prejudiciului cauzat, adică de plată a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită sa le avanseze in faza de executare silită. Totodată cheltuielile de executare reprezintă pierderea efectiv suferită, sumele efectiv cheltuite in pornirea executării silite împotriva contestatorului debitor.
Astfel, în scopul punerii in executare a titlurilor executorii reprezentate de sentința civila nr. 9124/11.11.2013 și de decizia civila nr.564 A/07.05.2014, a recurs la serviciile societății de avocați Hammond, Bogaru și Asociații solicitându-i sa asigure asistența juridica și reprezentarea intimatei in fața executorului judecătoresc și a instanțelor judecătorești.
Onorariul de avocat este perceput pentru serviciile prestate in faza executării silite, servicii constând in acordarea de consultații juridice creditorului înainte și după depunerea cererii de executare, asistarea acesteia cu ocazia întocmirii actelor de procedură in fața organului de executare silită, in reprezentarea in fața instanțelor de judecata și a executorului judecătoresc, in redactarea cererii de executare silită, in obținerea titlurilor executorii (redactarea cererii de eliberare copii legalizate de pe hotărârile judecătorești, deplasarea la sediul instanței in vederea ridicării acestora), in colaborarea cu executorul judecătoresc, raportările către client, achitarea taxelor necesare începerii și desfășurării executării silite, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea procedurii de executare. Contravaloarea acestor servicii juridice a fost evaluata la 4500 lei. Precizează ca până in prezent contravaloarea serviciilor prestate de avocații societății Hammond; Bogaru și Asociații, conform desfășurătorului anexat prezentei, este de 7150,33 lei la care se adaugă și cheltuielile efectuatei în cuantum de 157,79 lei.
În raport de toate aceste considerente solicită respingerea contestației.
Contestatorul a depus la dosar, la data de 13.01.2015, o cerere completatoare prin care a arătat că înțelege să solicite întoarcerea executării silite pentru sumele executate fără drept, urmând să se rețină doar suma de 1000 lei și cheltuielile aferente acestei sume.
Odată cu această cererea, s-a depus Decizia nr. 1569/24.10.2014, pronunțată de Curtea de Apel București (fila 56 – 59), cererea adresată executorului judecătoresc din data de 29.09.2014 (fila 60), OP emis de Banca Transilvania la data de 26.09.2014 (fila 61 - 62).
Tot contestatorul a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei susținând, ca și chestiune prealabila referitoare la întoarcerea executării, că creditoarea M. L. L. a solicitat executarea sentinței civile nr.9124/11.11.2013 a Judecătoriei sectorului 6 București și a deciziei civile nr.564A din data de 07.05.2014 a Tribunalului București, ambele având ca obiect dosarul nr._/303/2012, înainte de parcurgerea tuturor căilor de atac, respectiv a judecării recursului, cu toate ca la data inițierii acestei acțiuni, avea cunoștință ca a solicitat instanței de recurs, reducerea onorariului de avocat stabilit de instanțele de fond și de apel, așa cum rezultă din copiile acestor sentințe obținute de la Curtea de Apel București, in data de 08.08.2014, in care se precizează ca acestea au fost atacate cu recurs (recursul fiind înregistrat la data de 30.06.2014.)
În atare condiții, creditoarea și-a asumat riscurile prev. de art.637 din Cod de Proc. Civ.
În urma acestor demersuri ale intimatei (creditoarei), a mai arătat contestatorul, s-a constituit dosarul de executare nr.1182/2014, întocmit de executorul judecătoresc L. F. și s-a executat silit suma de 20.177,82 lei plătită de d-lui integral, in termen legal (conform op BT, extras de cont BT și recipisa de consemnare Libra Bank, din dosar filele nr.99,100,111) suma care a fost distribuita astfel: către M. L. L.: 12.400 lei cheltuieli de judecata fond și 1000 lei cheltuieli de judecata apel, către avocatul intimatei suma de 4500 lei și 40 lei contravaloarea timbre și către executor suma de 2.237,82 (filele 110 și 112 din dosar).
Distribuirea sumelor s-a făcut de executorul judecătoresc, cu toate ca prin cererea făcuta și înregistrata sub nr. 66 din 29.09.2014, i-a adus la cunoștință acestuia ca hotărârile privind onorariu avocat in fazele de fond și apel au fost atacate cu recurs, judecat in data de 24.10.2014 și totodată i-a solicitat ca distribuirea sumelor plătite de d-lui, in contul sau la data înregistrării cererii, sa se efectueze după finalizarea dosarului.(fila 102 din dosar)
Curtea de Apel București, prin decizia civila nr.1569/24.10.2014 a admis recursul și a casat in parte decizia recurată, admițând in parte apelul formulat împotriva sentinței civile nr.9124/11.11.2013, a Judecătoriei sectorului 6 București pe care a schimbat-o în parte în sensul că a redus onorariul avocatului de la fond de la_ lei la 1000 lei.
În atare condiții, solicita sa se constate ca desființarea celor doua titluri executorii are ca efect desființarea de drept a actelor de executare silita, astfel ca are dreptul la întoarcerea executării, așa cum prevede art. 642 C..
Contestația formulata, vizează anularea tuturor actelor prin care s-a făcut executarea dar și întoarcerea executării silite pentru sumele executate de drept, urmând a se reține numai suma de 1000 lei și cheltuieli de executare aferente acestei sume, respectiv onorariul executorului judecătoresc care nu poate fi mai mare decât cel prevăzut de art.39 lit. a din legea nr.188/2000 (maxim 100 lei) și onorariul de avocat stabilit proporțional cu activitatea depusă de acesta și cu suma rămasă și executată.
Solicita restabilirea situației anterioare executării conform art.722 din Cod de Procedură Civilă.
În ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de executare (onorariu de avocat) susține contestatorul că CEDO a statuat ca partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât in măsura in care se constata realitatea, necesitatea, proporționalitatea și caracterul lor rezonabil.
Munca prestată de avocat in dosarul de executare nu este proporțională cu onorariul avocatului acordat prin încheierea din 22.09.2014, dosar de executare nr.1182/2014, întocmit de executorul judecătoresc L. F., in cuantum de 4500 lei. La aceasta suma s-a ajuns prin practicarea unui onorariu orar de 333,09 lei conform anexei la întâmpinarea depusa la dosar de intimata prin avocat, ceea ce reprezintă un onorariu de avocat lunar de 54.959 lei.
Prin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus in sarcina sa, instanța nu intervine in contractul de asistența judiciară și nu-l modifică, in sensul diminuării sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciază in ce măsură onorariul intimatei, care a câștigat procesul, trebuie suportat de partea care se află in culpă procesuală. Dispozițiile aplicabile in domeniu, au menirea de a sancționa exercitarea abuziva a dreptului de a obține despăgubiri, prin convenirea dintre avocat și client a unor onorarii in mod vădit disproporționale cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de muncă pe care il presupune pregătirea apărării (ICCJ Secția Civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr._/15.12.2009). Solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și completată.
La data de 10.02.2015, B. L. F. a depus, la cererea instanței, copii certificate de pe dosarul de executare nr. 1182/2014 (fila 67 – 138).
Intimata creditoare M. L. L. a depus opis de documente privind activitățile realizate de avocat (fila 153 – 159).
În temeiul art. 254, 255 și 258 din Noul C.proc.civ., instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile dezlegării pricinii.
În baza materialului probator administrat Judecătoria B. a pronunțat încheierea de ședință din data de 8.06.2015 prin care a admis contestația la executare și a dispus anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1182/2014 al B. L. F. și întoarcerea executării silite efectuate în acest dosar, urmând ca intimata creditoare să restituie debitorului contestator suma de 20.177,82 lei, executată silit.
A obligat intimata creditoare să achite debitorului contestator suma de 920 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, la data de 20.08.2014, creditoarea M. L. L. a formulat cerere de executare silită, privind titlurile executorii reprezentate de sentința civila nr. 9124 pronunțata la data de 11.11.2013 de către Judecătoria Sectorului 6 București in dosarul nr._/303/2012 și decizia civila nr.564 A/07.05.2014 a Tribunalului București dată in dosarul nr._/303/2012, prin care numiții G. C. și G. R. M., in calitate de debitori, au fost obligați la plata sumei de_ lei, reprezentând cheltuieli de judecata, in fond, respectiv la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecata in apel, constituindu-se astfel dosarul de executare nr.1182/2014, înregistrat la B. L. F., că prin încheierea de ședință din data de 09.09.2014, pronunțata in dosarul nr._/200/2014, Judecătoria B. a admis cererea intimatei creditoare și a încuviințat executarea silită a debitorilor pentru sumele rezultate din titlurile executorii susmenționate, autorizând trecerea la executarea silită, că, așa cum rezultă din actele existente în dosar, la data de 29.09.2014 debitorul G. C. a achitat în integralitate atât suma prevăzută în hotărârile menționate, dar și cheltuielile de executare în cuantum de 6777,82 lei, în total, suma de_,82 lei și că, hotărârile judecătorești în baza cărora s-a realizat executarea silită au fost modificate prin Decizia nr. 1569/2014 din 24.10.2014 a Curții de Apel București, în sensul că reclamanții (unul dintre ei fiind chiar contestatorul în prezenta cauză), au fost obligați doar la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
D. urmare, cererea de executare silită formulată, încuviințarea executării și executarea silită propriu zisă a sumei achitate de către contestator s-a realizat în baza unor hotărâri care au fost desființate.
A mai reținut judecătoria că, potrivit dispozițiilor art. 643 C., dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel, în acest caz devenind aplicabile dispozițiile privitoare la întoarcerea executării.
În atare condiții prima instanță a concluzionat că atât încuviințarea executării silite dispuse în cauză, dar și toate celelalte acte de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.1182/2014, înregistrat la B. L. F., sunt desființate prin efectul legii.
Potrivit dispozițiilor art. 723, al. 1, C., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămânând în sarcina creditorului iar potrivit art. 724 al. 1, prima teză, în cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării
În cauză, prima instanță a constatat că petentul a solicitat și restabilirea situației anterioare, respectiv, întoarcerea executării silite astfel că, văzând dispozițiile legale menționate, a găsit întemeiată și această solicitare și a dispus întoarcerea executării în totalitate, chiar dacă petentul contestator și-a manifestat disponibilitatea ca din suma achitată să fie păstrată suma stabilită prin Decizia nr. 1569/2014 din 24.10.2014 a Curții de Apel București. Motivul acestei soluții a fost acela că executarea silită s-a efectuat în baza unor titluri executorii desființate, iar însăși legea arată că toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept astfel că, nu poate exista o executare silită în baza unor acte pe care legea le consideră ca fiind desființate.
Judecătoria a considerat că rămâne la latitudinea contestatorului să aprecieze dacă va înțelege să execute obligația stabilită în sarcina sa prin Decizia nr. 1569/2014 din 24.10.2014 a Curții de Apel București, de bunăvoie, așa după cum art. 622 al. 1 C. o prevede, sau să aștepte executarea silită, potrivit art. 622 al. 2 C..
Pentru aceste motive, a admis contestația la executare și a dispus anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1182/2014 al B. L. F. precum și întoarcerea executării silite efectuate în acest dosar, urmând ca intimata creditoare să restituie debitorului contestator suma de 20.177,82 lei, executată silit.
Ca parte căzută în pretenții, văzând și dispozițiile art. 451 și 453 C., instanța a obligat intimata creditoare la plata către contestator sumei de 920 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu de avocat.
Împotriva încheierii de ședință din data de 8.06.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a declarat apel intimata M. L. – L., care a solicitat modificarea ei în parte cu consecința anulării numai în parte a încheierii de încuviințare a executării silite, a actelor de executare silită până la suma de 2.000 de lei, a dobânzii legale și a cheltuielilor de executare aferente executării sumelor menționate anterior precum și a onorariului de avocat în faza executării silite, urmând ca întoarcerea executării silite să opereze numai pentru sumele ce depășesc sumele menținute prin titlurile executorii reprezentate de sentința civilă nr. 9124/11.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 și Decizia civila nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, și a cheltuielilor de executare aferente acestora precum și modificarea în parte a sentinței atacate cu privire la cheltuielile de judecată acordate contestatorilor în judecata în fond a prezentei cauze și, în măsura admiterii prezentului apel, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de taxa de timbru și onorariul avocațial ocazionate cu prezenta cerere de apel.
In motivarea apelului apelanta a susținut că, prin sentința civilă nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012, a fost dispusă respingerea cererii formulată de către reclamanții G. C. si G. R. M. în contradictoriu cu d-ei, în calitate de pârâtă, ca neîntemeiată, și obligarea reclamanților la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de_ de lei, că împotriva sentinței civile nr. 9124/11.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012, G. C. și G. R. M. au formulat apel ce a fost respins prin Decizia civila nr. 564 A/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, apelanții reclamanți fiind obligați să-i plătească suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, că, la data de 20.08.2014 a solicitat executarea titlurilor executorii reprezentate de Sentința civila nr. 9124 pronunțata la data de 11.11.2013 de către Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 și de Decizia civila nr. 564A pronunțată la data de 07.05.2014 de către Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, prin care numiții G. R. M. și G. C., în calitate de debitori, au fost obligați la plata sumei de_ de lei, reprezentând cheltuieli de judecata în fond, respectiv la plata sumei de 1000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel, constituindu-se astfel dosarul de executare nr. 1182/2014, înregistrat la B. L. F., că executarea silită a fost încuviințată de către Judecătoria B., prin încheierea de ședință din data de 09.09.2014, pronunțată în dosarul nr._/200/2014 și că la data de 25.09.2014 executorul judecătoresc a comunicat ambilor debitori, odată cu Somația, si încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare in cuantum de 6777,82 lei reprezentând: 40 lei taxe de timbru, 4500 lei onorariu de avocat, 1661,60 lei (tva inclus) onorariu executorului judecătoresc si 576,22 lei (tva inclus) alte cheltuieli de executare.
In data de 29.09.2014 debitorul G. C. a achitat suma de_,82 lei reprezentând_ lei cheltuieli de judecata conform Sentinței civile nr. 9124/11.11.2013, 1000 de lei cheltuieli de judecata conform Deciziei civile nr. 564A/07.05.2014 si 6777,82 de lei cheltuieli de executare conform încheierii din data de 22.09.2014 emisa de B. L. F. in dosarul de executare nr.1182/2014.
In data de 30.09.2014, debitorul G. C. a inregistrat pe rolul Judecătoriei B., sub nr._, contestația la executare formulata împotriva încheierii emise de către B. L. in dosarul de executare nr. 1182/2014 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, solicitând diminuarea cuantumului onorariului de avocat perceput in faza executării silite, onorariu pe care contestatorul il apreciază ca fiind excesiv.
La data de 24.10.2014 prin Decizia nr. 1569 din data de 24.10.2014 a Curții de Apel București a fost modificat în parte titlul executoriu reprezentat de Decizia civila nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, în sensul că s-a admis în parte recursul formulat de cei doi debitori și a fost modificată în parte sentința civilă nr.9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 obligând reclamanții-apelanți la plata onorariului de avocat în fond numai la suma de 1.000 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale Deciziei civile nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, inclusiv cele privind plata onorariului avocațial de 1.000 lei în apel.
Arată apelanta că sub acest aspect trebuie reținut că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 a fost modificat numai în parte iar Decizia civila nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012 a fost menținută pentru cheltuielile de judecată din apel în cuantum de 1.000 lei.
Prin urmare, nu se poate considera că titlurile executorii au fost desființate în tot, astfel cum în mod eronat reține instanța de fond cât timp Decizia nr. 1569 din data de 24.10.2014 a Curții de Apel București menționează clar modificarea deciziei în sensul desființării numai în parte a sentinței civile nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 și menținerea celorlalte dispoziții din Decizia atacată.
Având în vedere acest aspect, apelanta consideră că sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală cât timp titlurile puse în executare silită au fost modificate numai în parte, contestatorii fiind astfel obligați, potrivit acestor titluri, la plata către d-ei a sumei totale de 2.000 de lei, adică 1.000 lei potrivit sentinței civile nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 - și 1000 lei potrivit Deciziei civile nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012.
Cel mult, instanța de fond trebuia să admită numai în parte contestația la executare până la limita debitului principal de 2.000 de lei, a dobânzii legale aferente acestei sume și a cheltuielilor aferente sumei astfel rezultate, la care se adaugă cheltuielile de executare silită și onorariul avocațial în faza executării silite.
Dispozițiile art. 643 C.proc.civ menționate de instanța de fond privesc și reglementează desființarea titlului executoriu nu și ipoteza modificării titlului executoriu, caz în care actele de executare silită pot fi desființate numai în parte, pentru ceea ce s-a desființat printr-o decizie pronunțată în căile de atac.
Nefiind executate la momentul punerii în executare nici măcar în parte obligațiile stabilite prin titlurile executorii, nu poate fi vorba de anularea întregii executări silite și obligarea la restituirea tuturor sumelor executate cât timp în privința ambelor titluri executorii se poate reține autoritate de lucru judecat cu privire la creanța de 2.000 de lei și a dobânzilor aferente.
Fiind admisă în tot contestația la executare, deși titlurile executorii au fost desființate numai în parte, în mod eronat a fost admis în tot și capătul de cerere privind întoarcerea executării silite pentru întreaga sumă executată silit și a cheltuielilor de executare cât timp trebuia admisă numai în parte, până la limita sumei de 2.000 de lei și a cheltuielilor de executare aferente acestei sume.
De altfel, chiar contestatorul a solicitat repunerea în situația anterioară numai până la limita sumelor stabilite de instanța de recurs și cu toate acestea instanța de fond înțelege să anuleze întreaga executare silită și să dispună restituirea tuturor sumelor executate silit.
Tot în mod eronat s-a dispus și asupra cheltuielilor de judecată în cadrul contestației la executare atât timp cât acest capăt de cerere ar fi trebuit admis numai în parte.
Fiind desființat numai în parte titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012, executarea silită este temeinică și legală cu privire la creanțele menținute prin titlurile puse în executare iar hotărârea care a fost desființată numai în parte, conservă autoritatea de lucru judecat în privința chestiunilor litigioase pronunțate de instanța de fond și care n-au fost deduse judecății în căile de atac sau ale căror motive au fost respinse, respectiv cele două titluri executorii au autoritate de lucru judecat cu privire la sumele de 1.000 lei fiecare reprezentând cheltuieli de judecată.
Nu în ultimul rând, consideră apelanta, instanța de fond a dat și ce nu s-a cerut de către contestator cât timp acesta a cerut anularea executării silite până la suma de 1.000 lei (considerând eronat că numai această sumă este în sarcina acestora) și întoarcerea executării până la limita acestei sume.
Și sub acest aspect se observă că instanța de fond a dat petenților mai mult decât s-a cerut și astfel chiar și sub acest aspect hotărârea este nelegală și netemeinică, soluția nelimitându-se la cele solicitate de contestatori.
Totodată, cheltuielile de judecată reprezentate de taxa de timbru și onorariul de avocat în cadrul contestației la executare, sumă ce se ridică la cuantumul de 920 lei, trebuiau acordate contestatorilor numai în parte, proporțional cu admiterea contestației la executare astfel că, și sub acest aspect se impune modificarea sentinței cât timp, în măsura admiterii numai în parte a contestației la executare tot în parte este îndreptățit contestatorul la plata cheltuielilor de judecată.
In drept, au fost invocate prevederile art. 717 C.proc.civ., art. 466 și urm. C.proc.civ, art. 453 C.proc.civ.
Intimatul G. C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului si menținerea încheierii din data de 08.06.2015 ca legală si temeinica.
In fapt, arată că intimata apelantă M. L. L. a solicitat executarea sentinței civile nr.9124 din 11.11.2013, a Judecătoriei Sectorului 6 București și a deciziei civile nr. 564 A din data de 07.05 2014 a Tribunalului București, ambele având ca obiect dosarul nr._/303/2012, înainte de parcurgerea tuturor căilor de atac, respectiv a judecării recursului, cu toate că la data inițierii acestei acțiuni, avea cunoștință că G. C. a solicitat instanței de recurs, reducerea onorariului de avocat stabilit de instanțele de fond și de apel.
Astfel ,creditoarea si-a asumat riscurile prevăzute de art. 637 din Cod proc. civilă.
În urma acestor demersuri ale intimatei apelante, s-a constituit dosarul de executare nr.1182/2014, întocmit de executorul judecătoresc L. F. și s-a executat silit suma de 20.177,82 lei, plătită de G. C. integral în termen legal, sumă care a fost distribuită astfel: către M. L. L.: 12.400 lei cheltuieli de judecată fond și 1.000 lei cheltuieli de judecată apel, către avocatul intimatei suma de 4.500 lei și 40 lei contravaloare timbre și către executor suma de 2.237,82 lei ( filele 110 și 112 din dosar)
Urmare a recursului promovat în dosarul nr._/303/2012, în care s-au pronunțat hotărârile executate, Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr.1569 din 24.10.2014, a admis recursul și a casat în parte decizia recurată, admițând în parte apelul formulat de apelanții reclamanți împotriva sentinței civile nr.9124 din 11.11.2013 a Judecătoriei Sectorului 6 București.
A schimbat sentința apelată în sensul că obligă reclamanții la 1.000 lei cheltuieli de judecată cu aplicarea art.274 alin 3 Codproc. Civilă.
Astfel că prin hotărârea Curții de Apel București, titlul executoriu instituit în baza deciziei civile nr. 564 A din data de 07.05 2014 a Tribunalului București, a fost desființat prin casare, iar titlul executoriu instituit în baza sentinței civile nr.9124 din 11.11.2013 a Judecătoriei Sectorului 6 București, a fost desființat prin schimbare, respectiv onorariul avocatului de la fond a fost schimbat de la 12.400 lei la 1.000 lei.
Ca urmare a acceptării în parte a apelului, intimata M. L. L. putea fi obligată la plata către recurenții G. C. și G. R. M. a cheltuielilor de judecată de la Tribunalul București și nu să primească astfel de cheltuieli pentru apel.
Intimatul solicită să se constate că desființarea celor două titluri executorii are ca efect desființarea de drept a actelor de executare silită, astfel că are dreptul la întoarcerea executării, așa cum prevede și art. 642 Cod proc civilă.
Mai arată că prin contestația formulată la instanța de fond a solicitat anularea tuturor actelor prin care s-a făcut executarea și întoarcerea executării silite pentru sumele executate fără drept, exprimându-și disponibilitatea ca din suma întoarsă să se rețină suma de 1.000 lei. Totodată a solicitat restabilirea situației anterioare executării conform art.722 Cod de proc. Civilă.
Susține intimatul că apelul este nefondat, urmând a fi respins in consecință.
In drept, apelanta apreciază în mod eronat că hotărârea Judecătoriei Sectorului 6 București a rămas executorie cât privește obligația de plată a sumei de 1.000 lei, iar hotărârea Tribunalului București nu a suferit modificări, cât privește obligația de plată a cheltuielilor de judecată in același cuantum.
Sub acest aspect, arată intimatul ca executarea silita a fost demarată pentru o creanță de 13.400 lei rezultată din hotărârile judecătorești ale instanțelor de fond si apel.
Prin Decizia nr. 1569/2014 a Curții de Apel București, hotărârea instanței de apel a fost casata in parte, iar hotărârea primei instanțe a fost schimbata.
In aceste condiții, executarea silită pentru sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de judecata nu se poate face decât in temeiul Deciziei nr. 1569/2014 a Curții de Apel București, aceasta fiind hotărârea care constată creanța certă, lichidă și exigibilă deținută de intimată împotriva sa.
In virtutea acestui considerent, interpretarea dată de instanța de fond și pronunțată în dosarul civil nr._ în ceea ce privește aplicarea art. 643, art. 723 alin. 1 și art 724 alin 1 prima teză din NCPC este corectă și în conformitate cu prevederile legale aplicabile în domeniu.
Hotărârile pronunțate de instanțele de fond și de apel au fost desființate în sensul art. 643 NCPC, acestea nemaiputând constitui titluri executorii de sine stătătoare.
Urmare a casării în parte a hotărârii Tribunalului București și a schimbării hotărârii Judecătoriei Sectorului 6 București, actele de executare a acestor titluri sunt desființate de drept, conform art. 643 NCPC, chiar dacă obligația de plata a cheltuielilor de judecata a fost diminuata prin hotărârea Curții de Apel București.
Susține intimatul că raționamentul sau este conform celui al primei instanțe, întrucât, odată pronunțata Decizia nr. 1569/2014 a Curții de Apel București, are posibilitatea de a plăti voluntar debitul de 1.000 lei astfel constatat, evitând obligațiile adiacente executării silite, de plată a cheltuielilor de executare.
In virtutea acestui raționament îi revenea obligația de a plati voluntar cheltuielile de judecata stabilite in mod irevocabil, in sarcina sa.
Disponibilitatea de a plăti suma de 1.000 lei stabilită prin Decizia nr. 1569/2014 pronunțata de Curtea de Apel București in dosarul nr._/303/2012 către intimata M. L. L. a fost materializată în data de 18.09.2015 când prin mandat poștal a expediat această sumă către intimata apelantă, conform facturii nr M._ și chitanței nr._ din 18.09.2015, care este compusă din 1.000 lei cheltuieli de judecată fond și 21 lei inflația de la data stabilirii până la data plății.
In ipoteza in care nu se conforma acestei obligații, intimata se putea adresa executorului judecătoresc.
Față de aceste considerente, se impune respingerea apelului si menținerea încheierii din data de 08.06.2015 ca legala si temeinica.
În drept, a invocat dispozițiile art.205 alin 2, art. 642, art. 643, art.637, art. 722, art. 723 alin 1, art. 724 alin 1 Cod. Proc. Civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate, Tribunalul apreciază că apelul este fondat pentru următoarele motive:
Prin sentința civila nr. 9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria sectorului 6 București in dosarul nr._/303/2012 a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții G. C. și G. R. M. in contradictoriu cu parata M. L. L. cu obligarea reclamanților la plata către pârâta a cheltuielilor de judecata in cuantum de_ lei. Împotriva sentinței G. C. și G. R. M. au formulat apel ce a fost respins ca nefondat prin decizia civila nr.564 A din data de 07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București, apelanții fiind obligați la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
La data de 20.08._, creditoarea M. L. L. a demarat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de sentința civila nr. 9124 pronunțata la data de 11.11.2013 de către Judecătoria Sectorului 6 București in dosarul nr._/303/2012 și decizia civila nr.564 A/07.05.2014 a Tribunalului București in dosarul nr._/303/2012, împotriva debitorilor G. C. și G. R. M. pentru debitul total de_ lei, constituindu-se astfel dosarul de executare nr.1182/2014, înregistrat la B. L. F..
Judecătoria B., prin încheierea de ședință din data de 09.09.2014, pronunțata in dosarul nr._/200/2014 a admis cererea formulata și a încuviințat executarea silită a celor doi debitori pentru sumele rezultate din titlurile executorii susmenționate, la care s-au adăugat cheltuieli de executare in cuantum de 6777,82 lei reprezentând: 40 lei taxe timbru, 4500 onorariu de avocat, 1661,60 lei (tva inclus) onorariu executorului judecătoresc și 576,22 lei (tva inclus) alte cheltuieli de executare stabilite prin Încheierea de stabilire a cheltuielilor emisă de executorul judecătoresc.
La data de 29.09.2014, debitorul G. C. a achitat în integralitate atât suma prevăzută în hotărârile menționate, dar și cheltuielile de executare în cuantum de 6777,82 lei, în total, suma de_,82, împrejurare ce rezultă atât din înscrisurile aflate la filele nr.99,100,111 dosar prima instanță ( ordin de plată BT, extras de cont BT și recipisa de consemnare Libra Bank) cât și din recunoașterile apelantei creditoare.
La data de 30.09.2014, debitorul intimat G. C. a înregistrat pe rolul Judecătoriei B. contestația la executare de față prin care, în forma sa inițială, solicita anularea, în parte, a actelor de executare în sensul reducerii cuantumului onorariului de avocat, perceput în faza de executare silită, în sumă de 4500 lei.
La data de 24.10.2014, prin Decizia nr. 1569/ 24.10.2014 a Curții de Apel București a fost modificat în parte titlul executoriu reprezentat de Decizia civila nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, în sensul că s-a admis în parte apelul formulat de G. C. și G. R. M. și a fost modificată în parte sentința civilă nr.9124/11.11.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012 în sensul obligării reclamanților apelanți la plata onorariului de avocat în fond, redus la suma de 1.000 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale Deciziei civile nr. 564 A/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, inclusiv cele privind plata onorariului avocațial de 1.000 lei în apel.
În atare condiții, contestatorul intimat a depus o cerere completatoare prin care solicita anularea actelor de executare și întoarcerea executării silite pentru sumele executate, urmând a se reține numai suma de 1000 lei cu titlu de debit principal și cheltuieli de executare aferente acestei sume, respectiv onorariul executorului judecătoresc de maxim 100 lei stabilit conform art.39 lit. a din Legea nr.188/2000 și onorariul de avocat stabilit proporțional cu activitatea depusă de acesta și cu suma rămasă și executată.
Cu toate acestea prima instanță, prin încheierea astăzi apelată, a anulat în totalitate actele de executare efectuate de către al B. L. F. în dosarul de executare nr. 1182/2014, inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite dată de Judecătoria B., în data de 09.09.2014, în dosarul nr._/200/2014, și a dispus întoarcerea executării silite pentru întreaga sumă executată silit, adică 20.177,82 lei, pe care intimata creditoare urma să o restituie debitorului contestator.
A reținut prima instanță că titlurile executorii în baza cărora a fost pornită executarea silită au fost desființate prin Decizia nr. 1569/ 24.10.2014 a Curții de Apel București, fapt ce face să devină aplicabile prevederile art 643 Cod procedură civilă, ce declară desființate de drept toate actele de executare în situația desființării titlului executoriu.
Această concluzie a primei instanțe este, însă, greșită, fiind consecința aplicării eronate a dispozițiilor art 643 Cod procedură civilă.
Așa cum s-a arătat mai sus, prin Decizia nr. 1569/ 24.10.2014 a Curții de Apel București nu s-a desființat ci doar s-a modificat titlul executoriu constând în sentința civilă nr.9124/11.11.2013, pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012, în sensul că s-au redus de la_ lei la 1000 lei cheltuielile de judecată de la fondul cauzei, astfel că, pentru această sumă de 1000 lei titlul executoriu a rămas în ființă, iar în ceea ce privește cel de al doilea titlu executoriu, Decizia civilă nr. 564 A/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București în același dosar, prin hotărârea instanței de recurs el nu a fost deloc afectat sub aspectul dispozițiilor ce fuseseră puse în executare silită, și care interesează în cauza de față, cele referitoare la obligarea debitorilor G. C. și G. R. M. la plata cheltuielilor de judecată în apel, în sumă tot de 1000 lei.
În atare condiții, G. C. și G. R. M. au păstrat calitatea de debitori față de apelanta creditoare M. L. – L. pentru suma de 2000 de lei, situație în care nu pot fi aplicabile în cauză prevederile art 643 Cod procedură civilă care consacră, într-adevăr, desființarea de drept a actelor de executare dar numai în situația desființării titlului executoriu, nu și a modificării lui.
Tribunalul nu-și poate însuși susținerile intimatului din apel în sensul că încheierea astăzi apelată ar fi legală dat fiind că prin hotărârea Curții de Apel București cele două titluri puse în executare silită ar fi fost desființate, respectiv titlul executoriu instituit în baza deciziei civile nr. 564 A din data de 07.05 2014 a Tribunalului București, ar fost desființat prin casare, iar titlul executoriu instituit în baza sentinței civile nr.9124 din 11.11.2013 a Judecătoriei Sectorului 6 București, ar fost desființat prin schimbare și că acum trebuie pus în executare silită un nou titlu, adică tocmai Decizia nr. 1569 din data de 24.10.2014 a Curții de Apel București.
Așa cum s-a arătat, hotărârea pronunțată în recurs casează doar în parte Decizia civilă nr. 564 A, pronunțată de Tribunalul București, fiind menținute chiar dispozițiile puse în executare silită, adică obligația de plată a cheltuielilor de judecată în apel, în cuantum de 1000 lei, de vreme ce în dispozitiv se arată în mod expres „menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate” iar celelalte dispoziții ale deciziei Tribunalului București, în afara celor casate (și care priveau respingerea apelului), nu pot fi decât cele referitoare la cheltuielile de judecată chiar dacă, practic, după judecarea recursului, G. C. și G. R. M. nu mai erau căzuți în pretenții în apel în condițiile în care calea de atac promovată de aceștia a fost admisă cu consecința schimbării în parte a sentinței fondului.
A considera altfel, înseamnă a aduce atingere autorității lucrului judecat în care a intrat Decizia civilă nr. 564 A/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București în forma ei de după casarea parțială de către Curtea de Apel București, astfel că Tribunalul urmează a reține că totalul debitului datorat creditoarei M. L. – L. după pronunțarea Deciziei nr. 1569 din data de 24.10.2014 a Curții de Apel București este de 2000 lei și se compune din 1000 lei cheltuieli de judecată în apel conform deciziei Tribunalului București, nemodificată sub acest aspect în recurs, și 1000 lei cheltuieli de judecată în fond, conform sentinței Judecătoriei Sectorului 6 București, astfel cum a fost modificată în recurs..
Nu pot fi reținute nici argumentele Judecătoriei B., însușite de intimatul prin prezentul apel, cum că titlul executoriu este acum Decizia nr. 1569 din data de 24.10.2014 a Curții de Apel București. Pentru suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în apel este cert că titlul executoriu nu poate fi decât Decizia civilă nr. 564 A/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul București, în timp ce, pentru cheltuielile de judecată de la fond, titlul executoriu este Sentința civilă nr.9124 din 11.11.2013 a Judecătoriei Sectorului 6 București, care a stabilit obligația de plată în sarcina celor doi debitori, însă în forma ei modificată prin Decizia nr. 1569/24.10.2014 a Curții de Apel București.
Pe cale de consecință, nu pot fi primite nici susținerile intimatului în sensul că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de executare deoarece, pe de o parte, riscul pentru punerea în executare silită a unei hotărâri mai înainte de epuizarea tuturor căilor de atac ar reveni creditorului iar pe de altă parte, după pronunțarea deciziei din recurs, d-lui și-ar fi executat voluntar obligația rămasă de plată, în data de 18.09.2015 când, prin mandat poștal, a expediat către intimata apelantă, conform facturii nr M._ și chitanței nr._ din 18.09.2015, suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată fond și 21 lei inflația de la data stabilirii până la data plății.
În primul rând, Tribunalul reține că litigiul în care s-au pronunțat titlurile executorii puse astăzi în executare silită a fost guvernat de codul de procedură civilă de la 1865 care nu conținea prevederi similare celor înscrise acum la art 637 alin 1 Cod procedură civilă aprobat prin Legea 134/2010.
Apoi, potrivit dispozițiilor art 376 alin 1 Cod procedură civilă de la 1865 se învestesc cu formulă executorie și, deci, pot fi puse în executare silită, hotărârile definitive iar potrivit art 377 alin. 1 pct 2 și 3 Cod procedură civilă, sunt definitive hotărârile pronunțate în primă instanță dacă apelul exercitat împotriva lor a fost respins precum și hotărârile pronunțate în apel. Aceasta înseamnă că cele două hotărâri puse în executare silită în dosarul de executare nr.1182/2014, înregistrat la B. L. F., erau executorii ceea ce înseamnă că se născuse obligația pentru debitori de a le aduce la îndeplinire dar și posibilitatea pentru creditoare de a apela la forța coercitivă a statului, prin intermediul executorului judecătoresc, pentru a obține satisfacerea creanței dacă ea nu era executată voluntar de către debitori.
Sunt, deopotrivă reținute și prevederile art 300 alin 1 Cod procedură civilă de la 1865, potrivit cărora recursul suspenda executarea doar în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desființarea de construcții, plantații sau a altor lucrări având o așezare fixă, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege, creanța executată în cauza de față neînscriindu-se în enumerarea limitativă a textului de lege. În plus, debitorii, ce exercitaseră calea de atac a recursului, nici nu au cerut suspendarea executării hotărârii recurate în condițiile alin 2 al acestui articol.
Or, de vreme ce după data 07.05.2014, când a fost pronunțată Decizia civilă nr. 564 A de către Tribunalul București, definitivă și executorie, așa cum s-a arătat, intimatul nu a înțeles să facă plata obligațiilor ce-i incumbau, nu poate fi găsită culpabilă exclusiv creditoarea pentru că a apelat, la data de 20.08._, la serviciile executorului judecătoresc.
Tribunalul observă, totodată, că plata voluntară de care se prevalează intimatul a fost făcută cu întârziere nu numai în raport de hotărârea din apel a Tribunalului București, definitivă, dar și în raport de hotărârea instanței de recurs prin care raporturile dintre părți au fost tranșate irevocabil, fiind efectuată la aproape un an după pronunțarea Decizia nr. 1569 din data de 24.10.2014 a Curții de Apel București, astfel că nu poate reține buna credință a intimatului debitor în executarea obligațiilor ce-i reveneau, cu consecința exonerării de la plata cheltuielilor generate de executarea silită.
Apoi, exonerarea intimatului de la plata cheltuielilor de executare nu poate interveni și din cauza faptului că acesta recunoaște un alt debit, de doar 1000 lei, față de cel real datorat care, așa cum s-a arătat în considerentele ce preced, este de 2000 lei.
În raport de aceste argumente și reținând că încheierea apelată este rezultatul aplicării greșite a legii, Tribunalul, în virtutea efectului devolutiv al apelului consacrat de art 476 alin 1 Cod procedură civilă, va efectua o nouă judecată asupra fondului contestației la executare pe care o găsește întemeiată în parte, în sensul că debitul urmărit nu este de_ lei ci de doar 2000 lei.
Cât privește cheltuielile de executare, așa cum s-a arătat, nu se poate reține că acestea trebuie să cadă în întregime în sarcina creditoarei, însă, nici nu pot fi puse în sarcina debitorilor, în cuantumul în care ele au fost stabilite prin încheierea executorului judecătoresc, adică 6777,82 lei, ele putând fi micșorate, pe calea contestației la executare, conform art. 670 alin. 4, cu trimitere la art. 451 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă.
Astfel, potrivit art . 670 alin. 4 Cod procedură civilă „Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni”.
Potrivit art 451 alin. 2 Cod procedură civilă „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său”.
În speță, onorariul de avocat în cuantum de 4500 lei este vădit disproporționat în primul rând în raport de creanța reală de executat, de numai 2000 lei dar și în raport cu complexitatea cauzei, fiind vorba despre faza executării silite, precum și cu activitatea concretă desfășurată de avocat, mai ales că debitorul G. C., imediat după primirea somației, adică la 29.09.2014, a achitat în integralitate suma solicitată, prevăzută în titlurile executorii în forma de la acel moment, dar și cheltuielile de executare în cuantum de 6777,82 lei, în total, suma de_,82 lei.
Mai reține Tribunalul că, după cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în bogata sa jurisprudență (cu titlu de exemplu, Hotărârea din 26 mai 2005, definitivă la 26 august 2005, în Cauza C. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 367 din 27 aprilie 2006, Hotărârea din 21 iulie 2005, definitivă la 30 noiembrie 2005, în Cauza S. și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr. 99 din 2 februarie 2006, Hotărârea din 23 februarie 2006 în Cauza S. și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr. 600 din 30 august 2007, Hotărârea din 19 octombrie 2006 în Cauza R. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 597 din 29 august 2007, Hotărârea din 27 iunie 2006 în Cauza P. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 591 din 28 august 2007), se poate afirma că și în dreptul intern partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Așadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul în timpul și în legătură cu acel litigiu în toate fazele sale, inclusiv în faza de executare silită.
În ceea ce privește caracterul necesar al cheltuielilor cu onorariul avocatului în faza de executare silită, Tribunalul consideră că, dacă se poate accepta că apelanta avea nevoie să recurgă la serviciile unui specialist pentru a-i apăra interesele, nimic nu justifică onorariul atât de mare pe care a înțeles să-l negocieze cu acesta.
Tribunalul nu neagă faptul că partea este liberă să apeleze la serviciile avocatului și să accepte onorariul pe care îl crede de cuviință, numai că această conduită nu se poate răsfrânge și asupra părții adverse care este terț de contractul de asistență juridică și care, chiar dacă a pierdut procesul și se află în culpă din acest punct de vedere, nu trebuie împovărată cu cheltuieli ce nu au un caracter necesar și rezonabil.
Or, pentru activitățile pe care le-a efectuat avocatul în cauza dedusă judecății, nu se poate, în nicun caz, afirma că suma de 4500 lei răspunde cerinței de a avea un caracter rezonabil.
Faptul că debitorii nu au înțeles să execute de bună voie obligația înscrisă în titlul executoriu mai înainte de a se trece la executarea silită face ca aceștia să datoreze și cheltuielile de executare însă numai în măsura în care ele au fost necesare și au un caracter rezonabil. Nu înseamnă că trebuie sancționați pentru atitudinea d-lor prin încărcarea cu cheltuieli care sunt exagerate.
Față de aceste considerente de fapt și de drept și reținând gradul mai mult decât modic, de complexitate al muncii avocatului, Tribunalul consideră că suma de 200 lei recompensează în mod echitabil prestația acestuia.
Aceleași considerente urmează să fie avute în vedere de către Tribunal și la evaluarea activității prestate de executorul judecătoresc. În plus vor fi avute în vedere și prevederile art.39 lit. a din legea nr.188/2000 potrivit cărora „pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite” . Așa fiind Tribunalul va stabili în sarcina debitorilor un onorariu de 200 lei și pentru executorul judecătoresc, restul sumelor avansate sau negociate în legătură cu executarea silită urmând a interesa raporturile dintre creditoare și executor. .
Validând executarea silită doar în limita sumei totale de 2400 lei din care 2000 lei debit, 200 lei onorariu avocat în faza de executare silită și 200 lei onorariu executor în faza de executare silită și văzând că debitorii au achitat deja, în cadrul executării silit suma de_,82 lei, Tribunalul va dispune întoarcerea executării pentru diferența de 17.777,82 lei.
În raport de toate aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art 480 alin 2 Cod procedură civilă apelul va fi admis și se va schimba sentința apelată în sensul că se va admite în parte contestația la executare și va dispune îndreptarea actelor de executare în sensul că executarea silită privește suma de 2000 lei cu titlu de creanță, 200 lei onorariu avocat în faza de executare silită și 200 lei onorariu executor, dispunându-se întoarcerea executării pentru suma de 17.777,82 lei.
Având în vedere că executarea silită a fost validată iar actele de executare menținute în limita sumei totale de 2400 lei, Tribunalul va respinge contestația în ceea ce privește anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B., în ședința din data de 09.09.2014, în dosarul nr._/200/2014.
În temeiul art 451 și următoarele Cod procedură civilă, intimatul va fi obligat la 72,5 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de intimata M. L. – L., cu domiciliul procesual ales la S.C.A. HAMMOND, BOGARU & ASOCIAȚII, cu sediul în București, ..61B, . 1, împotriva încheierii de ședință din data de 8.06.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu contestatorul G. C., cu domiciliul procesual ales la SCP G., P. și Asociații, în mun.B., ..2, jud.B..
Schimbă, în tot, încheierea apelată în sensul că admite, în parte, contestația la executare și dispune îndreptarea actelor de executare în sensul că executarea silită privește suma de 2000 lei cu titlu de creanță, 200 lei onorariu avocat în faza de executare silită și 200 lei onorariu executor.
Dispune întoarcerea executării pentru suma de 17.777,82 lei.
Respinge contestația în ceea ce privește anularea încheierii de încuviințare a executării silite.
Obligă intimatul la 72,5 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Noiembrie 2015
Președinte, M. N. | Judecător, A. M. | |
Grefier, C. C. |
Red.AM -06.01.2016
Th.red.CC/AM/4 ex.
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond N. N.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 3177/2015. Tribunalul BUZĂU | Pretenţii. Decizia nr. 3226/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
