Grăniţuire. Decizia nr. 2840/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2840/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 2840/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2840/2015
Ședința publică de la 07 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. P.
Judecător V. B.
Grefier D. H.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta P. E. domiciliată în B., cartier Micro V, ., județul B. împotriva sentinței civile nr. 1290 din 13.11.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ având ca obiect grănițuire, în contradictoriu cu pârâtul P. N. domiciliat în comuna Pârscov, . B. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. R. în B., ., județul B..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns personal, reclamanta apelantă P. E. asistată de avocat S. C. și personal, pârâtul intimat P. N. asistat de avocat D. R..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 07.09.2015, prin serviciul registratură al instanței (fax), intimatul P. N., prin avocat, a depus concluzii scrise, după care:
În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 352 și art. 354 alin. 3, instanța, din oficiu, a procedat la luarea interogatoriului părților în proces, răspunsurile acestora urmând a se regăsi în prezenta încheiere.
Se procedează la luarea interogatoriului pârâtului intimat P. N., care precizează că este proprietarul imobilului casă de locuit ce se află edificat pe suprafața de teren ce se învecinează cu imobilul proprietatea apelantei, suprafață de teren ce a fost cumpărată tot de dumnealui pe numele fiului său. De asemenea, arată că locuiește efectiv în imobilul respectiv care se află lângă proprietatea apelantei. Susține că proprietatea apelantei este îngrădită pe trei laturi, mai puțin latura cu acesta, urmând a se trasa o linie de hotar. Proprietățile părților sunt învecinate, precizează intimatul, între acestea nefiind alt proprietar și nici o altă suprafață de teren, decât a părților. Casa aflată pe suprafața de teren, susține intimatul, a fost construită de el, fiind și proprietarul casei, iar în ceea ce privește terenul, proprietarul acestuia este fiul său. Pentru accesul în imobil, intimatul folosește și suprafața de teren, proprietatea fiului său.
Se procedează la luarea interogatoriului reclamantei apelante P. E. care susține că suprafețele de teren, pe care ambele părțile le dețin în proprietate, respectiv în posesie, provin de la autorii lor, iar linia de hotar ce trebuie trasată între proprietăți vizează doar proprietățile dumnealor. Cunoaște că suprafața de teren, dar nu știe prin ce metode, actualmente se află în proprietatea fiului intimatului.
Intimatul P. N., susține că suprafața de teren pe care se află casele ambelor părți, nu este o suprafață de teren deținută de autorii părților, ci este o suprafață de teren ce i-a fost retrocedată lui Ș. G., terenul fiind al autorului acesteia. Ultima suprafață de teren pe care fiul său a cumpărat-o, a fost după revoluție, la 3-4 ani, intimatul ridicând casa, până în revoluție. Imobilul pe care l-a ridicat, personal, a fost pe vremea lui C. pe terenul CAP-ului, de atunci. După revoluție, a primit 900 mp de la Comisia de Fond Funciar, această suprafață fiindu-i dată, însă, din suprafața de teren ce i s-ar fi cuvenit lui S. G., de la tatăl ei, acesteia fiindu-i dată în compensare o altă suprafață de teren de aceiași mărime. Aceiași procedură a îmbrățișat-o Comisia Locală cu privire la toate casele care au fost construite pe terenul lui S. G.. Comisia Locală, pentru suprafața de 900 mp, nu i-a dat nici un titlu de proprietate, dându-i doar o schiță. Precizează că, efectiv nu se află în posesia unei schițe pentru suprafața de teren de 900 mp, aflându-se doar în posesia măsurătorilor făcute de expertul care a întocmit cartea funciară. Arată că nu știe ce categorie de folosință are terenul cumpărat de fiul său.
Apelanta P. E. precizează că, inițial, părinții părților au avut o suprafață de teren în Tocileni, unde a avut loc o alunecare de teren. Datorită acestei alunecări, părinților li s-a atribuit o suprafață de teren, pe care părțile și-au construit casele. Vecinii nu au fost obligați să cumpere terenurile de la S.. Susține că a cumpărat suprafața de 800 mp, în anul 1971 și nu cea care a alunecat ci cea pe care are în prezent casa.
Avocat S. C., având cuvântul pentru apelantă, arată că a solicitat o cercetare la fața locului, instanța prorogând discuția.
Instanța, respinge solicitarea apărătorului apelantei, formulată în sensul efectuării unei cercetări la fața locului, motivat de faptul că și-a format o părere cu privire la posesie și calitatea procesual pasivă, din înscrisurile depuse la dosar precum și din interogatoriile părților.
Reprezentanții părților în proces declară că nu mai au alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, considerând cauza în stare de judecată.
Tribunalul, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, nu se ridică excepții și nu se solicită administrarea de noi probe, constată cauza în stare de judecată și, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile, acordând cuvântul.
Avocat S. C., având cuvântul pentru apelanta P. E., solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, în sensul sistării diviziunii dintre cele două părți și delimitarea celor două proprietăți, având în vedere faptul că intimatul este cel care folosește acel teren, nu are act de proprietate asupra acestuia, Primăria comunicându-le că există un înscris pe numele acestuia pentru suprafața de 100 mp teren, fără a trece vecinătățile și dimensiunile acestora, neavând planul lor cadastral.
În anul 2009 fiul intimatului împreună cu nora acestuia, au cumpărat o suprafață de 4729 mp teren extravilan, ce se află în spatele celor două proprietăți.
Prezintă completului de judecată schiță a celor două proprietăți.
Față de cele susținute în fața instanței de control judiciar și cele prezentate prin cererea de apel, solicită admiterea apelului, să se constate că intimatul are calitate procesual pasivă, urmând a se dispune, în cauză, o expertiză.
Avocat D. R., având cuvântul pentru intimatul P. N., solicită ca instanța să nu ia în considerare schița prezentată de apărătorul apelantei motivat de faptul că a fost întocmită de acesta precum și faptul că nu este susținută de nici un act.
Sub aspectul lipsei calității procesuale a intimatului, susține că a dovedit faptul că terenurile care despart cele două proprietăți, aparțin unei terțe persoane, în speță numiților P. S. și P. I., care au cumpărat acea suprafață de teren de la proprietarul adevărat căruia, în anul 2003, prin titlu de proprietate, i s-a restituit integral proprietatea.
De la proprietara acestui teren s-a cumpărat, prin procurator P. N., suprafață de teren în discuție.
Susține că, s-a dovedit și în fața instanței de fond cât și în fața instanței de control judiciar, faptul că intimatul P. N. nu este proprietarul suprafeței de teren în discuție. Mai mult decât atât, din discuția contradictorie din fața instanței, rezultă clar faptul că cei doi frați au fost strămutați din satul Tocileni, dându-li-se o suprafață de teren pe care s-a construit două case, una părintească dobândită de apelantă și una construită de intimat.
Susține că intimatul este proprietarul casei de locuit și a micului teren din jurul acesteia.
Față de considerentele prezentate, solicită respingerea apelului și să se constate faptul că intimatul nu are calitate procesual activă, nefiind proprietarul terenului în litigiu.
De asemenea, solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În replică, avocat S. C. având cuvântul pentru apelantă, arată că la Judecătoria Pătârlagele nu s-a judecat fondul cauzei ci s-a pronunțat pe excepții precum și faptul că la dosarul cauzei nu există act de proprietate pe numele fiului intimatului.
Tribunalul constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept și în baza dispozițiilor art. 394 alin. (1) Cod procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Pe rolul Judecătoriei Pătârlagele a fost înregistrată sub nr._ cererea formulată de reclamanta P. E., în contradictoriu cu pârâtul P. N. solicitând stabilirea liniei de hotar, care desparte proprietățile părților.
In fapt, arată că în este proprietara unei suprafețe de 817 m.p. teren intravilan situat în . Frumoasă, județul B., categoria de folosință curți-construcții având ca vecini: la Nord-drum județean, la Est – D. N., la Sud-P. N. și la Vest – P. N.. Se menționează că terenul este inscris in contractul de vânzare-cumpărare nr. 315/2.07.1971.
Reclamanta mai arată că între părți există disensiuni în ceea ce privește limita terenului, pe latura de vest a proprietății reclamantei, respectiv latura de est a proprietății pârâtului. Prin urmare ,solicită instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar.
In dovedirea acțiunii solicită administrarea probei cu înscrisuri, precum și a probei cu expertiză specialitate topografie.
In drept, au fost invocate dispoz.art.560 cod civil.
Au fost atașate, în copie, următoarele înscrisuri: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 315/2.07.1971, titlul de proprietate nr.59._ și planul de amplasament și delimitare a imobilului .
Prin rezoluția judecătorului din data de 6.05.2014 în conf.cu prevederile art.201 alin,.1 c.p.civilă s-a dispus comunicarea cererii de chemare in judecată pârâtului pentru a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare.
Pârâtul a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, pe motivul că nu este proprietarul suprafeței de teren cu privire la care reclamanta solicită grănițuirea și stabilirea liniei de hotar.
Instanța a dispus comunicarea întâmpinării reclamantei, aceasta formulând răspuns la întâmpinare. A menționat faptul că solicită respingerea excepției ca neîntemeiată pe considerentul că acțiunea în grănițuire se poate introduce și în contradictoriu cu posesorul neproprietar, iar în cazul de față posesia acestui teren o are în mod cert pârâtul. Totodată, arată că pârâtul are act de proprietate, motiv pentru care solicită a i se pune in vedere să-l prezinte instanței de judecată. Mai arată că și în acțiunea in revendicare reclamantul nu este obligat să demonstreze ipotetic dreptul de proprietate al pârâtului, luându-se astfel în considerare doar posesia terenului.
Totodată, precizează că planul de amplasament care evidențiază forma și dimensiunile terenului este un înscris sub semnătură privată, sens în care nu este folosit ca o probă semnificativă.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 205 c.p.civilă.
Prin rezoluția judecătorului din data de 18.06.2014 a fost stabilit primul termen de judecată la data de 18.09.2014.
Reclamanta și-a completat acțiune cu un alt capăt de cerere solicitând obligarea pârâtului la rectificarea cărții funciare .
In fapt, la data de 2.07.2014 a fost depusă la OCPI B. documentația de carte funciară pentru intabularea dreptului de proprietate al reclamantului.
La data de 21.07.2014 au fost convocate părțile,respectiv persoanele fizice autorizate care au întocmit cărțile funciare, respectiv I.I. S. C. și P.F. M. E., în sensul că imobilele sunt suprapuse pe o suprafață de 226 m.p.
Intrucât P.F.M. E. cel care a întocmit cartea funciară pentru pârât nu s-a conformat dispozițiilor OCPI B. consideră că singura modalitate de rezolvare este promovarea acțiunii privind rectificarea cărții funciare.
Precizează că această acțiune de rectificare este subsidiară capătului unu de cerere care vizează grănițuirea proprietăților.
Totodată, menționează că în urma stabilirii amplasamentelor proprietăților părților se impune și rectificarea cărții funciare a pârâtului, întrucât poziția determinată prin coordonate stereografice numai poate fi aceeași cu acea pe care în are înscrisă pârâtul în Cartea Funciară nr.4364.
In drept, invocă dispoz.art. 907 și urm.din codul civil.
Au fost atașate, in copie, înscrisuri emise de OCPI B..
Instanța a dispus emiterea unei adrese la OCPI B. solicitându-se a se preciza care este titularul terenului cu nr.cadastral 4364/UAT Pârscov urmând a fi depuse și documente pentru ase face dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu acest nr.cadastral.
Prin adresa nr. 4050/30.10.2014 a OCPI B. s-a menționat faptul că imobilul identificat cu nr. cadastral 4364/UAT Pâescov se află în proprietatea numiților P. S. și P. I. dobândit ca bun comun prin cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.1372/11.08.2009 BNP F. N.. Au fost atașate ,în copie ,contractul de vânzare-cumpărare nr.1372/11.08.2009 BNP F. N., Cartea Funciară și Planul cadastral.
Instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. N..
Prin sentința civilă nr. 1290 din 13.11.2014 Judecătoria Pătârlagele a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. N.. A respins acțiunea civilă având ca obiect grănițuire formulată de reclamanta P. E. în contradictoriu cu pârâtul P. N. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins acțiunea având ca obiect rectificare carte funciară, ca fiind inadmisibilă. In temeiul art.453 c.p.civilă a obligat reclamanta la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul P. N. solicitând stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea sa conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.315/2.07.1971 și proprietatea pârâtului. Reclamanta arată că se învecinează cu pârâtul pe latura de vest a proprietății sale și de mai multă vreme există disensiuni în ceea ce privește limita terenului.
Ulterior și-a completat cererea de chemare în judecată solicitând rectificarea Cărții Funciare a pârâtului pe motivul că există o suprapunere între suprafața de teren proprietate sa și suprafața de teren proprietatea pârâtului.
Din documentele aflate la filele 28 și 29 din dosar emise de OCPI B., rezultă că reclamanta nu a putut să-și înscrie proprietatea in cartea funciară întrucât imobilul proprietatea sa se suprapune cu nr. cadastral 4364 întocmit de P.F.M. E. pe o suprafață de 226 m.p. conform schiței anexate.
De asemenea, conform documentelor înaintate instanței de OCPI B. filele 40 – 44 din dosar rezultă că imobilul identificat cu nr. cadastral 4364/UAT Pârscov are ca proprietari pe P. S. și P. I., din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare rezultă că pârâtul P. N. a fost mandatarul vânzătoarei Serbănescu D.G..
Prin urmare, reclamanta nu are ca proprietar vecin pe pârâtul P. N., astfel fiind instanța a apreciat că acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Potrivit art. 36 c.p.civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
In conformitate cu dispoz.art.560 din noul cod civil obligația de grănițuire constând în fixarea semnelor corespunzătoare de hotar aparține proprietarilor terenurilor învecinate.
Prin urmare, în acțiunile având ca obiect grănițuirea a două proprietăți vecine, calitatea procesuală activă, cât și pasivă aparține proprietarilor vecini. Cum, nu s-a făcut dovada faptului că pârâtul P. N. este proprietarul suprafeței de teren cu care se învecinează proprietatea reclamantei, se apreciază că acesta nu are calitate procesuală pasivă, respingând acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
In ceea ce privește acțiunea având ca obiect rectificare carte funciară, în conformitate cu dispoz.art.33 din Legea 7/1996, in condițiile în care nu a fost pronunțată o hotărâre judecătorească, care să stea la baza rectificării cărții funciare, urmează a fi respinsă, ca fiind inadmisibilă.
In temeiul art.453 c.p.civila a obligat reclamanta la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta în termen legal conform art. 468 Cod procedură civilă, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie potrivit motivelor de apel depuse la dosar în baza art. 470.
În expunerea motivelor de apel, reclamanta a arătat că, prin acțiunea civilă, a solicitat instanței de judecată stabilirea liniei de hotar între ea și intimatul P. N..
Pârâtul P. N., a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu este proprietar, arătând faptul că reclamanta, este obligată să fac dovada faptului că este proprietarul suprafeței în litigiu și să depun acte în acest sens.
Ca răspuns la întâmpinare a arătat că pentru acțiunea în grănițuire nu este necesar ca cel ce folosește terenul să fie titularul dreptului de proprietate situație similară cu acțiunea în revendicare unde proprietarul de drept se poate judeca cu posesorul neproprietar.
Deși a arătat instanței de judecată că pe latura de vest pârâtul folosește terenul și a solicitat ca în dovedirea situației de fapt să fie administrată proba testimonială cu martori, instanța nu a încuviințat și a admis ca nelegală excepția invocată de pârât.
Reiterează faptul că intimatul P. N., este vecin cu proprietatea mea pe latura de vest așa cum reiese din certificatul de atestare fiscală nr. 183/09.01.2015, unde figurează cu o casă de locuit în suprafață de 70 m.p. și teren aferent acesteia în suprafață de 100 m.p. .
Arată faptul că autorul părților a fost proprietarul unei suprafețe de 1600 m.p. teren intravilan situat în satul L. Frumoasă, corn. Pârscov, jud. B., dar acest teren l-a împărțit între apelantă și intimat.
Apelantei, părinții P. C. și P. A., i-au făcut act de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 315/02.07.1971, pentru suprafața de 800 m.p. împreună cu casa de locuit.
Precizează faptul că la momentul actual, intimatul nu are încă act de proprietate pe suprafața pe care o are în posesie, întrucât probabil, a fost dezinteresat să-l obțină.
Ulterior introducerii acțiunii, arată că a solicitat instanței de fond completarea cu un alt capăt de cerere prin care solicită „ obligarea pârâtului la rectificarea cărții funciare.
Arată faptul că după introducerea acțiunii, a făcut demersurile pentru întocmirea cărții funciare pe terenul în suprafață de 800 m.p. împreună cu imobilul casă de locuit, pe care este proprietară.
După depunerea documentației de carte funciară la O.C.P.I. B., a fost emisă încheierea de respingere nr._/02.07.2014, prin care i s-a comunicat că documentația sa se suprapune cu numărul cadastral 4364 întocmit de P.jF. M. E. pe o suprafață de 226 m.p.
Respectivul a fost convocat conform normelor metodologice la O.C.P.I. B. pentru rezolvarea situației, dar nu s-a prezentat, așa încât singura soluție a rămas instanța de judecată.
Se arată că aceasta a fost motivația pentru care a solicitat completarea acțiunii astfel cum a arătat anterior.
În încheierea de respingere O.C.P.I. B. a specificat doar faptul că există
suprapunere tehnică cu nr. cadastral 4364 fără a arăta titularii dreptului de proprietate corespunzători nr. cadastral.
In aceste condiții, a solicitat instanței de fond ca, la rândul său, să solicite O.C.P.I .B. actul de proprietate în baza căruia s-a intabulat dreptul de proprietate.
O.C.P.I. B. a comunicat instanței cele solicitate, de unde a rezultat faptul că proprietarii terenului sunt P. I. și P. S., cu suprafața de 5.000 m.p.
Apreciază că în urma acestui răspuns instanța a fost indusă în eroare, întrucât apelanta se învecinează cu acest teren pe latura de sud a proprietății unde a solicitat rectificarea cărții funciare și nu pe latura de vest unde instanța a fost investită cu cererea de grănițuire împotriva intimatului P. N..
Se arată că această confuzie a condus la admiterea excepției, deoarece instanța a apreciat că folosirea terenului și pe latura de vest este a numiților P. S. și P. I..
Din schițele depuse la dosar odată cu motivele de apel, rezultă fără echivoc situația menționată.
La ultimul termen de judecată arată că, a solicitat instanței de fond, ca urmare a precizărilor făcute de O.C.P.I . B. respectiv arătarea celor 2 proprietari ai dreptului de proprietate pe latura de sud respectiv P. S. și P.
I. și introducerea acestora în cauză pentru ca să poată fi judecate ambele capete
de cerere.
Instanța a respins cererea și a dat cuvântul pentru susținerea concluziilor de fond .
Reiterează cererea invocată la instanța de fond și arată faptul că pârâții pentru cel de -al 2-lea capăt de cerere sunt P. S. și P. I., domiciliați în mun. B., ., ..
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, în sensul casării sentinței dată de instanța fond.
De asemenea, a solicitat audierea a 2 martori.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
Pe cale de excepție, se reiterează lipsa calității procesuale pasive, așa cum a fost susținută și la instanța fondului, unde prin Sentința Civila nr. 1290/13.11.2014, Judecătoria Pătârlagele a fost admis excepția, în sensul ca, pârâtul si nu a fost nici un moment vecin cu apelanta, iar granituirea solicitata se poate face, intre doua proprietăți vecine, calitatea procesuala activa, cat si pasiva, apartinind proprietarilor vecini.
Se arată că, cererea de apel așa cum este definita sacramental, prin art. 470 n.c.proc.civ, referindu-se strict la cererea de apel formulata de către apelanta, este evident lovita de nulitate, intrucat, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 470, lit. b respectiv, nu este indicata sentința atacata pe calea apelului. Apoi, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 470 alin. 4, in sensul ca, desi se cere proba testimoniala cu 2 martori, apelanta, nu indica cine sunt aceștia, cu respectarea condițiilor impuse de dispozițiile art. 194 lit. "e" cu aplicarea condițiilor impuse de art. 148 alin. 1
Se învederează faptul că, potrivit art. 470 lit. c, cererea de apel nu cuprinde motivele invocate de fapt si de drept, pe care se întemeiază apelul, astfel că este in
imposibilitatea de a face un răspuns pertinent si la obiectul cererii de apel; în aceasta situație, potrivit art. 470 lit. c, cererea de apel este supusa regimului decăderii.
Solicită proba cu înscrisuri, prin care înțelege sa dovedească, ca intimatul nu este proprietarul suprafeței în litigiu.
De asemenea, solicită respingerea apelul declarat de apelanta P. E., ca fiind, pe cale de excepție, lovit de nulitate, iar dacă instanța de control judiciar va trece peste excepțiile invocate, solicită să-l respingă motivat de faptul că este nedovedit si nemotivat, menținând astfel, ca temeinică si legala Sentința Civila nr. 1290/13.11,2014, pronunțata de Judecătoria Pătârlagele.
Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, precum și de prevederile legale incidente, constată că apelul declarat este nefondat.
Critica apelantei, potrivit căreia prima instanță în mod greșit a respins acțiunea ca fiind pornită împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă este nefondată.
Functia dreptului procesual consta, in principal, in a asigura sanctiunea dreptului civil material, ceea ce inseamna ca pozitia de reclamant in cadrul litigiului apartine titularului dreptului subiectiv civil afirmat, in timp ce calitatea procesuala pasiva o are cel obligat in acelasi raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).
Intrucat reclamantul declanseaza procedura jurisdictionala, lui ii revine sarcina de a demonstra atat legitimarea sa procesuala, cat si pe aceea a paratului, respectiv faptul ca transpunerea pe plan procesual se face in legatura cu un raport juridic de drept material in care partile litigiului au calitatea de titular al dreptului si, in mod corespunzator, al obligatiei corelative.
La randul ei, instanta are obligatia verificarii din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezenta partilor in proces.
Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se retine ca, in speță, pârâtului nu ii este justificata calitatea procesuala, deoarece el nu este parte in raportul juridic dedus judecatii si nu se afla . interese fata de reclamant pentru a i se legitima pozitia de parat in cadrul litigiului.
Acțiunea în grănițuire este acțiunea prin care se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre două proprietăți vecine; în acest sens fiind dispozițiile art. 560 cod civil, potrivit căruia proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare.
Din economia textului de lege mai sus menționat reiese că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, iar dreptul la acțiune, bazat pe dispozițiile legale citate, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său restabilirea hotarului care separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne vizibile.
Fiind o acțiune reală, petitorie, imobiliară, declarativă de drepturi, acțiunea în grănițuire poate fi exercitată nu numai de către proprietar, dar și de către titularul dezmembrământului dreptului de proprietate, în mod simetric aceasta putând fi îndreptată nu numai împotriva proprietarului fondului limitrof, ci și a titularului unui alt drept real, dar cu introducerea în cauză și a proprietarului.
Ori, în mod corect a reținut instanța fondului că reclamanta, în demersul ei pentru constatarea îndeplinirii condițiilor legale privind grănițuirea și obligarea pârâtului la rectificarea cărții funciare, nu putea fi promovată în contradictoriu cu pârâtul P. N., cu privire la care nu s-a făcut dovada că ar avea vreun drept real asupra imobilului vecin, care să legitimeze calitatea sa procesual pasivă.
Nu poate fi primită susținerea apelantei potrivit căreia se justifică calitatea procesuală pasivă a intimatului prin Certificatul fiscal eliberat de . căruia se menționează că intimatul figurează în evidențele fiscale cu un imobil în suprafață de 70 m.p., întrucât documentația de carte funciară a acesteia a fost respinsă pentru că se suprapunea cu numărul cadastral 4364/UAT Pîrscov, ori OCPI prin adresa nr. 4050/30.10.2014, f- 40, a comunicat că proprietari ai acestui imobil sunt P. S. și P. I..
Cât privește solicitarea apelantei de introducere în cauză a numiților P. S. și P. I., în mod corect prima instanță nu a dat curs acestei cereri, motivat de faptul că ea a fost formulată la dezbaterea pe fond a excepției invocate de intimat, iar în ceea ce privește cererea reiterată în apel, nici aceasta nu poate fi primită întrucât, în calea de atac este interzisă modificarea cadrului procesual cu privire la participanții la proces
Față de cele reținute mai sus, Tribunalul, în baza art. 480 c.p.c., urmează a respinge apelul ca nefondat.
În baza art. 453 c.p.c., va fi obligată apelanta, către intimat la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta P. E. domiciliată în B., cartier Micro V, . împotriva sentinței civile nr. 1290 din 13.11.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._ având ca obiect grănițuire, în contradictoriu cu pârâtul P. N. domiciliat în comuna Pârscov, . B. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. R. în B., ., județul B..
Obligă apelanta la plata către intimat a sumei de 1.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Septembrie 2015.
Președinte, E. P. | Judecător, V. B. | |
Grefier, D. H. |
Red. P.E Judecătoria Pătârlagele
Thred. P.E Dosar fd._
4ex/28.09.2015 Judecător fd. M. M. G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 174/2015. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 3168/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
