Contestaţie la executare. Hotărâre din 11-09-2014, Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 2509/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 115
Ședința publică de la 11 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Sevastița S.
Judecător P. I. A.
Judecător G. S.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de reclamanții M. A. și M. F. împotriva sentinței civile nr.401/10.02.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B. R. SA, având ca obiect contestație la executare - opoziție la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat av. D. A. – I. pentru recurenții – reclamanți M. A. și M. F., conform împuternicirii av. ., nr._ și delegației de substituire nr._/11.09.2014 pe care le depune la dosar, lipsă fiind intimata – pârâtă B. R. SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților M. A. și M. F. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită în cauza în sarcina recurenților în cuantum de 100 lei și, având cuvântul, solicită a se lua act de satisfacerea timbrajului.
Arată totodată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, cu excepția celor administrate odată cu judecarea fondului, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri.
Instanța, ia act de satisfacerea timbrajului stabilit și de faptul că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de soluționare, unește cu fondul excepția nulității recursului invocată de intimata B. R. SA prin întâmpinare și acordă cuvântul pentru susțineri.
Apărătorul recurenților M. A. și M. F., având cuvântul, solicită admiterea cererii de recurs formulată împotriva sentinței civile nr.401 pronunțată de Judecătoria Călărași la data de 10.02.2014 cu consecința modificării acestei sentințe în sensul admiterii contestației la executare silită așa cum a fost formulată respectiv opoziție la executare a biletului la ordin.
Apreciază că instanța de fond nu a avut în vedere aspectele care vizau nelegalitatea instrumentelor de plată și de garanție care fac obiectul prezentei cauze, motive care conduc la nulitatea acestor bilete la ordin pe de o parte, iar pe de altă parte, conform probatoriul administrat, respectiv expertiza contabilă care a fost efectuată în cauză, așa cum a dezvoltat și în motivarea cererii de recurs, a concluzionat cu privire la fondul cauzei, respectiv cu privire la întinderea dreptului de creanță și anume, că există o neconcordanță între suma pentru care s-a pornit executarea silită astfel cum rezultă din actele de executare silită atașate și cele stabilite conform expertizei contabile.
Pentru aceste două considerente, concluziile sunt de admitere atât în ceea ce privește anularea celor 3 bielete la ordin și în același timp a actelor de executare silită având în vedere expertiza contabilă efectuată în cauză.
Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de23.04.2013 sub nr._, contestatorii M. A. (domiciliat în municipiul Călărași, ., Județul Călărași) și M. F. (domiciliat în municipiul Călărași, ., .. 2, .) au solicitat în contradictoriu cu intimații B. R. SA (cu sediul în municipiul București, sector 2, . Building, nr. 11, .,7) și B. T. A. M. și T. N. – V. (cu sediul în municipiul București, ., ., sector 5) ca prin hotărârea ce se va pronunța pe calea opoziției la executarea biletului la ordin să se dispună:
- anularea parțială a somației nr. 860 /2012 din 21.03. 2013, a executării silite și a tuturor actelor de executare silită, în ce privește pe avaliștii susmenționați, pentru suma de 284.538,62 Euro urmărită în temeiul biletelor la ordin . nr._, . nr._ și . nr._, în dosarul de executare silită nr. 860/2013 al B. ”T. A. – M. și T. N. – V.”;
- anularea parțială în ce privește pe aceeași avaliști M. A. și M. F., a procesului-verbal de cheltuieli nr. 860 din 09.01. 2013 al B. T. A. – M. și T. N. - V.”.
Prin sentința civilă nr. 401/10.02.2014, Judecătoria Călărași a dispus următoarele:
„Respinge opoziția la executare formulată de contestatorii M. A., domiciliat în municipiul Călărași, ., Județul Călărași, M. F., domiciliat în municipiul Călărași, ., .. 2, ., Județul Călărași, în raport cu BO . nr._, BRMA3AA nr._ și BRMA 3 AA nr._, în cadrul dosarului de executare silită nr. 860/2013 al B. T. A. - M. și T. N. – V..
Respinge contestația la executare formulată de contestatori în contradictoriu cu intimata B. R. SA București, cu sediul în municipiul București, sector 2, . Building, nr. 11, .,7, cu privire la anularea parțială a somației nr. 860/21.03.2013, a executării silite și a tuturor formelor de executare silită efectuate în dos. de executare nr. 860/ 2012.
Respinge cererea de anulare parțială a procesului - verbal de cheltuieli din 09.01.2013 al B. T. A. – M. și T. N. – V..”
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în conformitate cu art. 33 din Legea nr. 58/1934 avalul este o garanție, iar obiectul garanției îl constituie plata cambiei - respectiv a biletului la ordin (dispozițiile art. 33 - 35 fiind aplicabile și biletului la ordin, conform art. 106 alin. 3 din Legea nr. 58/1934).
Cel care garantează (avalistul) intervine pentru a întări încrederea în titlu, obligându-se solidar (art. 52 din lege) cu ceilalți semnatari ai biletului la ordin, la plata sumei prevăzută în actul de plată - instrument financiar de plată.
Potrivit art. 35 din lege, avalistul este ținut, în același mod, ca acela pentru care a garantat.
Prin urmare, avalistul se află în poziția juridică a emitentului, având toate drepturile și obligațiile acestuia, art. 35 din Legea nr. 58/1934 referindu-se doar la întinderea obligației de plată.
Când avalul este dat trasului acceptant (emitentul instrumentului de plată), avalistul este un obligat direct și va putea fi urmărit de către creditor, fără a se urma o ordine de preferință, neputându-se invoca faptul că reclamanții au cesionat părțile sociale, deoarece nu importă calitatea ce o dețin în cadrul societății, avalistul garantează în mod independent și autonom și este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.
În conformitate cu prevederile art. 1042 C. civil, creditorul are dreptul să-l urmărească pe acel debitor pe care acesta și l-a ales, toți avaliștii fiind debitori principali, iar debitorul urmărit nu poate opune creditorului beneficiul diviziunii, care l-ar obliga pe acesta să-și dividă urmărirea.
Totodată, art. 1043 C. civ. prevede posibilitatea urmăririi tuturor debitorilor solidari până la realizarea întregii creanțe, plata făcută de unul dintre aceștia eliberându-i pe toți debitorii solidari față de creditorul lor comun - B..
În prezentul dosar, arată instanța de fond, executarea silită vizează bunurile aflate în patrimoniul garanților personali (avaliști) ce au consimțit, în mod legal, atât prin semnarea Contractului de credit bancar, cât și prin avalizarea biletelor la ordin, la a garanta îndeplinirea obligațiilor de plată, în mod solidar cu împrumutatul, renunțând în mod expres la beneficiul de discuțiune și diviziune, astfel cum rezultă din clauzele contractuale existente în Contractul de credit.
Astfel, în cuprinsul art. 7.2 din Contractul de credit bancar nr._/16.08.2007 se menționează, în mod expres faptul că „în cazul în care împrumutatul nu plătește creditul, dobânda acumulată sau orice alte sume datorate și scadente în conformitate cu prevederile prezentului contract, atunci Garantul, solidar cu împrumutatul, va efectua imediat toate plățile scadente și neefectuate.
Urmare a transmiterii de către Bancă a unei notificări în aplicarea art. 6.2 lit. c) sau la scadența prevăzută în Condițiile Speciale, B. va avea dreptul să solicite Garantului rambursarea sumelor datorate și neplătite de către împrumutat, Garantul renunțând în mod expres la beneficiul de diviziune și discuțiune".
Deci, rezultă chiar din cuprinsul acestei clauze contractuale efectele renunțării la beneficiul de diviziune și discuțiune, respectiv faptul că garanții - contestatori se obligă să ramburseze toate sumele scadente și neefectuate, dacă împrumutatul nu și le îndeplinește, fără ca acesta să poată invoca prealabila urmărire a debitorului principal ori a divizării urmăririi pe celalalt garant.
Totodată, și în raport de prevederile Legii nr. 58/1934 ce reglementează biletul la ordin și cambia, rezultă că avalul este o garanție personală înscrisă în textul Biletului la ordin, prin care o persoană își asumă obligația de a plăti integral sau parțial suma din BO.
Potrivit art. 34 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 este considerat drept aval și simpla semnătură fără nici o altă mențiune, dată pe fața BO.
În raport de aceste texte legale, rezultă că prin aval se garantează plata biletului la ordin, avalistul fiind ținut solidar cu emitentul, potrivit art. 52 din Legea nr. 58/1934, astfel încât creditorul poate urmări pe oricare dintre aceștia, iar avalistul, fiind debitor solidar, nu va putea opune beneficiul de diviziune sau discuțiune.
Oricum, în virtutea acestei garanții, în limita sumelor recuperate de către Bancă, reclamantul se poate îndrepta împotriva celuilalt codebitor, inclusiv împotriva debitoarei ., prin subrogația legală în drepturile creditorului plătit, nefiind creat astfel niciun prejudiciu contestatorului prin continuarea executării silite declanșate de către Bancă în virtutea unor titluri executorii ce nu au fost desființate pe calea legală.
Observă instanța de fond că executarea silită a fost declanșată în baza titlului executoriu reprezentat de un Bilet la ordin, bilet la ordin ce a fost transcris în Somația de plată, în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. 4 din Legea nr. 58/1934.
Pe de altă parte, Biletul la ordin, atât în accepțiunea legii, cât și a literaturii de specialitate, reprezintă un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care incorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată, de plată a unei sume de bani.
Deci, biletul la ordin avalizat de care contestator, reprezintă un titlu de credit distinct care produce efecte juridice distincte de raportul juridic fundamental, care a dat naștere obligației, respectiv operațiunea de garantare rezultată în temeiul contractelor de credit_,_,_.
În cauză nu poate fi avut în vedere modul de îndeplinire a obligațiilor de plată ce au izvorât din contractele de credit bancare, pentru care a garantat avalistul, deci a raportului juridic fundamental, ce este însă independent de raportul juridic născut prin avalizarea instrumentului de plată către B. R. S.A., deoarece, în caz contrar, s-ar ignora prevederile clare, exprese ale Legii nr. 58/1934.
De altfel, în practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat, prin decizia nr. 3410/14.11.2008, că principiul anulării actului subsecvent ca o consecință a anulării actului juridic principal nu se aplică în cazul biletului la ordin, dat fiind caracterul general și abstract al obligațiilor cambiale, autonome și independente față de raportul juridic fundamental care i-a dat naștere și față de care se comportă ca o obligație de sine stătătoare și că posesorul legitim al titlului de valoare își exercită dreptul și emitentul titlului execută obligația în temeiul titlului și nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.
În ceea ce privește raportul de expertiză efectuat în cauză, instanța de fond reține că potrivit concluziilor raportului de la fila 12, se constată că suma de 284.538,62 Euro are două componente, respectiv înainte de . în insolvență și după această perioadă, adică 13.01.2011.
Astfel cum se poate observa printr-un calcul matematic simplu:
- suma înainte de . (13.01.2011) era în cuantum de 240.884,23 Euro
- suma calculată după . ., reprezentând penalități și accesorii calculate după data de 13.01.2011 în cuantum de 43.654,39 Euro.
Astfel că 240.884,23 Eur + 43.654,39 Eur =284.538,62 Eur, suma ce este înscrisă pe somația emisă de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați T. A. M. și T. N. V. și suma ce totalizează exact sumele înscrise pe cele 3 bilete la ordin astfel: Bilet la ordin BRMA3AA_- 37.576,40 Eur, Bilet la ordin BRMA3AA_ - 220.354,42 Eur, Bilet la ordin BRMA3AA_ - 26.607,80 Eur.
Astfel, 37.576,40 Eur + 220.354,42 Eur + 26.607,80 Eur = 284.538,62 Eur, suma pentru care se realizează executarea silită potrivit actelor de executare întocmite în cauză. Se reține că pe toate cele 3 bilete la ordin este precizat la rubrica "valoarea reprezintă garanție contract credit bancar (...) inclusiv dobânzi, penalități și alte costuri.
În ceea ce privește legalitatea executării silite, instanța de fond observă că potrivit dosarului de executare nu pot fi incidente dispozițiile art. 399 alin. 2, deoarece nu este îndeplinită condiția esențială impusă de legiuitor, și anume nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare.
În cauză, deși se solicită anularea parțială a somației nr. 860/2012 nu se indică și nu se probează care sunt aspectele de nelegalitate pentru care se solicită anularea, or anularea poate interveni numai în cazul în care se constată de către instanță că actul de executare a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe, au formulat recurs M. A. și M. F., criticând-o nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenții arată că au formulat opoziție la executarea biletelor la ordin . nr._, . nr._ și . nr._ emise la data de 15.02.2010 de S.C. A. Kale S.R.L. și avalizate, în nume personal de recurenți, motivat de faptul că acestea au fost emise în alb, conform contractului de credit, însă completarea acestora contravine legii, mai mult decât atât acestea nu poartă semnătura recurenților în calitate de avaliști.
De asemenea, au contestat întinderea creanței solicitate de către creditoare, motivat de nelegala adăugare a penalităților de întârziere aferente perioadei de după . S.C. A. Kale S.R.L., raportat la dispozițiile art. 41 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința civilă nr. 401/10.02.2014, Judecătoria Călărași a respins opoziția la executare cât și contestația formulată de recurenți, ca neîntemeiată, motivat de faptul că aceștia aveau calitate de avaliști, iar biletele la ordin reprezintă titlu executoriu, fără a se face referire la valabilitatea acestor bilete la ordin raportat la dispozițiile legale, respectiv Legea nr. 58/1934 și Norma cadru nr. 6/1994 actualizată emisă de BNR, raportat la lipsa semnăturii și emiterea în alb a acestor instrumente de plată, precum și la întinderea creanței, raportată la dispozițiile art. 41 din Legea nr. 85/2006.
Arată recurenții că motivarea instanței de fond privitoare la temeiurile invocate de ei, atât oral cât și în concluziile scrise formulate în cauză, lipsește cu desăvârșire și se referă la aspecte pe care nu au înțeles să le invoce.
Precizează recurenții că pe calea opoziției au înțeles să invoce nulitatea absolută a biletelor la ordin . nr._, . nr._ și . nr._ emise la data de 15.02.2010 de S.C. A. Kale S.R.L. și avalizate în nume personal de ei, motivat de faptul că acestea au fost emise în alb conform contractului de credit, însă completarea acestora contravine legii.
Consideră că în cauză sunt incidente prevederile Normei cadru nr. 6/1994 emisă de BNR având în vedere dispozițiile art. 5 din OG 11/1993 pentru modificarea Legii 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin aprobată prin Legea 83/1994, B. Națională a României fiind abilitată să emită norme cadru privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte instituții de credit cu cambia, bilete la ordin și cecuri, precum și norme privind circulația și standardele tehnice și de conținut ale acestor instrumente de credit și de plată.
Conform pct. 497, în textul biletului la ordin se pot face și alte mențiuni decât cele obligatorii care prin titlul respectiv se stipulează clauze facultative răspunzând unor necesități specifice din practica comercială și financiară.
Prin contractual de împrumut și actele adiționale încheiate, S.C. A. Kale S.R.L. s-a obligat să emită în favoarea băncii trei bilete la ordin necompletate la rubrica "suma" și "data emiterii" și "data scadenței", emitentul mandatând astfel banca să completeze aceste rubrici.
Așadar, conform pct. 70, în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea 58/1934 și pe care banca, în calitate de posesor, urma să le completeze cu elementele lipsă la emitere respectiv, suma, data scadenței.
Prin urmare, legiuitorul a dat dreptul posesorului de a completa titlul emis în alb dacă părțile au convenit anterior în acest sens, însă această convenție trebuie inserată în titlu, în formula consacrată, imperativ prevăzută de lege pentru a întregi voința semnatarului titlului și ca o condiție necesară valabilității acestuia.
În acest sens, arată recurenții, Curtea de Apel Cluj prin decizia 1524/23.09.2003 Secția comercială și de contencios administrativ a hotărât ca la rubrica central "stipulate" trebuie inserat că biletul la ordin a fost emis în alb, ca și condiție de valabilitate, în lipsa acestei mențiuni biletul la ordin fiind sancționat cu nulitatea.
Prin urmare, se consideră îndreptățiți să invoce excepția cambială a lipsei de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente, prevăzută la pct. 322 lit. b din Norma cadru nr. 6/1994 a BNR cu modificările și completările ulterioare, completarea titlului fiind făcută de către posesor fără consimțământul valabil exprimat al semnatarului ce se obligă cambial, imperativ prevăzută la pct. 7.2 din norme și în consecință să solicite nulitatea actului cu titlu de bilet la ordin.
Conform prevederilor art. 106 alin. (2) coroborate cu dispozițiile art. 12 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin poate fi emis și în alb dacă poartă semnătura emitentului, dar în acest caz emiterea biletului în alb trebuie să fie expres menționată în rubrica „stipulat" din partea centrală și de sus a biletului la ordin.
Tot pe calea opoziției la executare, recurenții au învederat că Biletelor la ordin . nr._ și . nr._ emise la data de 15.02.2010 de S.C. A. Kale S.R.L. și avalizate în nume personal de ei, la rubrica semnătură emitentului, acestea nu poartă semnăturile celor trei asociați avaliști, respectiv M. A., M. F. și M. G., la aceasta rubrică figurând doar două semnături, recurentul M. F. nu a semnat niciodată un astfel de instrument de plată.
Persoana care a semnat aceste bilete la ordin este M. G., în baza unei procuri speciale, depusă la dosarul cauzei, prin care aceasta era împuternicită să îl reprezinte în calitatea lui de asociat al S.C. A. Kale S.R.L. în relațiile cu terți și nicidecum să avalizeze în nume personal instrumente de plată, respectiv să atragă răspunderea patrimonială a sa.
Procura se referă strict la reprezentarea asociatului M. F. și nu a persoanei fizice, mandatul fiind pentru reprezentarea în relațiile cu terți a S.C. A. Kale S.R.L.
În consecință, și această omisiune echivalează cu lipsa consimțământului și în consecință atrage nulitatea titlului, respectiv a biletelor la ordin.
Conform dispozițiilor art. 9 din legea 59/1934 actualizată: "Cine pune semnătura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ținut personal în temeiul cambiei și dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa."
Privitor la întinderea creanței, recurenții arată că aceste sume derivă din trei contracte de credit respectiv: contractul de credit cu garanție nr._/16.08.2007; contractului de credit cu garanție nr._/16.08.2007; contractului de credit cu garanție nr._/ 03.04.2008, contracte încheiate între S.C. A. Kale S.R.L. și intimata B. R. S.A.
La data deschiderii procedurii insolvenței a S.C. A. Kale S.R.L., respectiv la data de 13.01.2011, creditoarea B. R. S.A. s-a înscris la masa credală și a fost admisă cu o creanță în cuantum de 240.884,23 lei, creanță garantată cu trei imobile.
La data de 08.11.2012, creditoarea solicită încuviințarea executării silite pentru suma de 284.538,62 euro, în baza unor bilete la ordin emise de S.C. A. Kale S.R.L. și avalizate în nume personal, suma rezultată din aceleași trei contracte de credit, sume reprezentând "garanție contract credit, inclusiv penalități și alte costuri."
Aceste pretenții ale creditoarei sunt nelegale, apreciază recurenții, raportat la dispozițiile art. 41 din Legea 85/2006, conform cărora: (l) Nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numite generic accesorii, nu vor putea fi adăugate creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii. (2) Prin excepție de la alin. (1), creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanțiilor, evaluată în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanței garantate de acea garanție.
La distribuția prețului garanției, creditorul garantat va fi îndreptățit să calculeze accesoriile la creanța garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decât valoarea inițial evaluată. În cazul în care prețul va fi inferior valorii evaluate, la distribuție se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantată și cea negarantată a creanței.
Mai mult decât atât, și din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză rezultă indubitabil că suma reclamată nu este cea datorată, existând o diferență de 43.654,39 euro.
În condițiile date, intimata-creditoare nu a indicat din ce se compun pretențiile sale, nu a indicat concret cuantumul debitului aferent contractelor de credit, al penalităților și ce reprezintă "alte costuri", iar recurenții fac dovada unor pretenții nejustificate și neîntemeiate ale intimatei-creditoare.
Se invocă și faptul că încuviințarea executării silite a fost astfel dată, prin toate formele de executare, în baza cererii B.E.J. T. A.-M. și T. N.-V. și a creditoarei B. R. S.A., care cu rea - credință nu a indicat instanței ce reprezintă suma solicitată a fi executată, respectiv structura sa, nu a făcut vorbire de raporturile juridice dintre părți, de faptul că debitoarea principală S.C. A. - Kale S.R.L. a intrat în insolvență, că suma înscrisă în tabelul creditorilor în cadrul procedurii insolvenței este cu totul alta decât cea reclamată, că au calculate penalități de întârziere după data intrării în insolvență și că pe lângă aceste bilete la ordin mai exista și garanții imobiliare fiind ipotecate trei imobile în favoarea creditoarei.
În concluzie, creditoarea nu a furnizat instanței un minim de dovezi și date în baza cărora instanța de judecată să pronunțe o hotărâre temeinică și legală privitor la încuviințarea executării și a sumei datorate creditoarei în calitate de debitori avaliști.
Cum suma pretinsă de la debitoarea principală S.C. A. Kale S.R.L. este diferită de cea pretinsă de la debitorii avaliști, pentru aceștia din urmă calculându-se penalități de întârziere, pentru neplata creanței principale de către debitoarea principală, penalități care au un regim juridic diferit în situația prevăzută de art. 41 din Legea 85/2006, suma pretinsă este nelegală.
Creditoarea a solicitat executarea silită pentru o sumă nejustificată și nestructurată conform raporturilor juridice dintre părți, aducând contestatorilor o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea încheierii de încuviințare a executării silite.
Mai mult decât atât, creditoarea a trecut la executarea silită a biletelor la ordin emise de S.C. A. Kale S.R.L. după . acesteia, în speță la data de 08.11.2012, fapt ce contravine dispozițiilor art. 36 din Legea 85/2006.
Totodată, recurenții învederează faptul că în data de 20.10.2010, conform rezoluției emise de ORC de pe lângă Tribunalul Călărași, au cesionat părțile sociale deținute la S.C. A. Kale S.R.L. către M. G., care a devenit asociat unic.
Ulterior acestei cesionari, contractele de credit au fost prelungite prin acte adiționale care nu au fost însușite și de recurenți, nefiind semnate de M. A. și M. F..
Pentru aceste considerente, recurenții solicită admiterea recursului, desființarea în tot a sentinței recurate și rejudecând să se admită opoziția la executare și contestația la executare formulată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, intimata B. R. S.A invocă, pe cale de excepție, nulitatea cererii de recurs formulate de recurenții M. F. și M. A. împotriva sentinței civile nr. 401/2014, întrucât aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate, în conformitate cu disp. art. 303 coroborat cu art. 304 Cod procedură Civilă.
Mai arată intimata că prin cererea de recurs formulată se solicită și se invocă aspecte noi, referitoare și la nulitatea biletului la ordin și la semnăturile aplicate pe biletele la ordin, care nu au făcut obiectul analizei instanței de fond, întrucât nu au fost invocate prin cererea inițială și, prin urmare, nu pot fi analizate direct de către o instanță superioară.
Pe fondul cauzei, intimata solicită respingerea recursului și arată că susținerea recurenților referitoare la emiterea în alb a biletelor la ordin este neîntemeiată, întrucât recurenții din prezenta cauză au calitatea de avaliști ai biletului la ordin, calitate prin care au garantat obligația de plată a emitentului biletului la ordin.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 58/1934 "dacă o cambie necompletată la emitere a fost completată fără a se ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credința sau dacă a săvârșit o greșeală în dobândirea ei."
Astfel, nu se poate reține că, completarea biletelor la ordin s-a făcut fără a se ține seama de înțelegerile intervenite, întrucât s-a făcut în baza convenției de credit nr._ prin care s-a convenit, potrivit art. 7-Garanții, pct.7.6, "În situația în care împrumutatul și / sau Garantul emite în favoarea Băncii un bilet la ordin necompletat la rubricile "suma" și "data scadenței", emitentul mandatează B. să îl completeze la scadență sau în situația prevăzută în art. 6.2 lit. c, cu suma reprezentând creditul scadent împreună cu dobânda aferentă, cheltuielile de " recuperare, de asigurare și conservare a garanțiilor și toate celelalte costuri și sume datorate Băncii în baza prezentului contract.", deci completarea biletelor la ordin nu contravine legii.
Referitor la inserarea la rubrica "stipulat" a mențiunii că biletul la ordin a fost emis în alb, se arată că atât în Legea 58/1934 cât și în Normele Cadru de aplicare, nu este menționată nicăieri această mențiune ca și condiție de valabilitate a unui bilet la ordin.
Legea consacră expres, prin prevederile art. 104, mențiunile care trebuie înscrise pe biletul la ordin, în lipsa cărora biletul la ordin nu poate fi valabil, potrivit art. 105 din Legea 58/1934.
De altfel, această susținere nu poate fi primită întrucât viciile de formă pe care le invocă recurenții în ceea ce privește completarea biletului la ordin puteau fi invocate doar de ., nu și de recurenți în calitate de avaliști, deoarece potrivit pct. 270 din Normele Cadru BNR 6/1994, obligația avalistului este o obligație autonomă, în sensul că acesta se poate servi în contra posesorului de excepțiile derivând din raporturile sale personale, dacă ele există, însă în niciun caz nu se poate servi de excepțiile personale ale persoanei juridice pentru care a dat avalul față de posesorul biletului la ordin.
În ceea ce privește excepția cambială a lipsei de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente, prevăzută la pct. 322 lit. b) din Norma cadru nr. 6/1994 a BNR, se arată că potrivit art. 322 din Norma Cadru 6/1994 BNR "Excepțiile privitoare la nulitatea titlului sunt: a) excepții deduse din însăși forma cambiei (excepții formale); b) excepții bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente (incapacitate, falsul, lipsa de mandat)."
Potrivit pct. 325 din Norma Cadru BNR, "Excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente nu rezultă din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia."
Conform pct. 327 "Excepțiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsa de reprezentare valabilă nu pot fi invocate decât de către persoanele ale căror obligații sunt lovite de nulitate în chiar substanța lor pe aceste considerente."
Prin coroborarea acestor texte de lege rezultă că excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente - cum sunt incapacitatea, falsul, lipsa de mandat - rezultă în primul rând că acestea trebuie dovedite cu probe exterioare, însă în continuare se stipulează că astfel de excepții nu pot fi invocate decât de persoanele ale căror obligații sunt lovite de nulitate în chiar substanța lor.
Urmează a se reține că potrivit art. 35 din Legea nr. 58/1934, "Avalistul este ținut în același mod ca acela care a garantat. Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă...".
Așadar, și în încercarea recurenților contestatori de a demonstra nulitatea titlului executoriu reprezentat de biletele la ordin avalizate de aceștia, orice alt motiv de nulitate nu poate fi reținut, astfel cum stipulează art. 35, obligația acestora rămânând valabilă, întrucât avalul este o garanție personală și numai în cazul în care exista un viciu de formă, obligația acestora nu ar mai fi valabilă, însă acest viciu de formă nu există în speță.
Cu privire la afirmația recurenților biletul la ordin poate fi emis și în alb dacă poartă semnătură emitentului, dar în acest caz emiterea biletului în alb trebuie să fie expres menționată la rubrica "stipulat", intimata arată că această obligație nu reiese de nicăieri, cu atât mai mult ca și condiție de valabilitate a biletului la ordin.
Se precizează că la rubrica avalizat există 3 semnături și nu 2, cum se susține de către recurenți. Până la dovedirea unei astfel de susțineri operează prezumția faptului că M. G., M. A. și M. F. au avalizat biletele la ordin în baza semnăturilor care apar pe acestea. În atare situație, fie se face dovada contrara prezumției, fie în cazul lipsei acestei dovezi se impune înlăturarea unor astfel de susțineri.
Referitor la situația debitoarei ., care se afla în insolvență, se arată că titlul executoriu în baza căruia a fost începută executarea silită împotriva recurenților-contestatori îl reprezintă biletele la ordin avalizate de către aceștia, garanția la contractul de credit.
Dreptul Băncii de a porni executarea în baza unei garanții, reprezentând biletele la ordin, avalizate de către contestatorii recurenți nu are nicio legătură cu procedura de executare colectivă asupra averii debitoarei principale aflate în insolvență, dreptul constituit prin avalul dat pe biletele la ordin ce reprezintă garanție la contractul de credit bancar este în afara oricărei discuții legate de starea de insolvabilitate a debitorului principal ..
Insolvabilitatea debitorului principal a fost cauza care a determinat pe de-o parte executarea colectivă în procedura insolvenței și pe de altă parte executarea silita potrivit Codului de procedură Civilă împotriva avaliștilor biletelor la ordin, care prin semnătură lor s-au obligat independent, în calitate de persoane fizice, avalul fiind o garanție personală.
În conformitate cu prevederile art. 1042 C. civil, creditorul are dreptul să-l urmărească pe acel debitor pe care acesta și l-a ales, toți avaliștii fiind debitori principali, iar debitorul urmărit nu poate opune creditorului beneficiul diviziunii, care l-ar obliga pe acesta să-și dividă urmărirea.
Totodată, art.1043 C. civ. prevede posibilitatea urmăririi tuturor debitorilor solidari până la realizarea întregii creanțe, plata făcută de unul dintre aceștia eliberându-i pe toți debitorii solidari față de creditorul lor comun.
În cazul în care, ca urmare a săvârșirii executării silite în baza biletelor la ordin, avalizate de recurenții contestatori, B. va recupera parte din creanță, va diminua corespunzător valoarea creanței declarată și admisă de sindic în dosarul de insolvență și evident contestatorii din prezenta cauza au dreptul de regres împotriva celui pe care l-au garantat.
Recurenții invocă prevederile art. 41 din Legea 85/2006 cu privire la dobânzile și penalitățile care nu pot fi adăugate creanțelor născute anterior deschiderii procedurii insolvenței, însă acest text de lege nu poate fi aplicabil în speța de față, întrucât executarea silita se realizează în baza unor biletele la ordin, legea aplicabilă fiind Legea nr. 58/1934. Biletul la ordin avalizat de către recurenții contestatori reprezintă un titlu de credit distinct care produce efecte juridice distincte de raportul juridic fundamental, care a dat naștere obligației, respectiv operațiunea de garantare rezultată în temeiul Contractului de credit bancar nr._.
În ceea ce privește raportul de expertiză administrat în cauză se arată că nu este de înțeles de unde le rezultă recurenților contestatori diferența de 43.654,39 Euro, întrucât concluziile raportului de expertiză sunt foarte clare.
De altfel, aceste nelămuriri și obiecții cu privire la raportul de expertiză trebuiau formulate sub forma unor obiecțiuni la raportul de expertiză în fața instanței de fond, fiind tardivă contestarea raportului de expertiză la acest moment.
În ceea ce privește susținerea precum că B. R. SA a trecut la executarea silită a biletelor la ordin emise de . după . acesteia, fapt ce contravine dispozițiilor art. 36 din Legea 85/2006 se arată că acest text invocat de către contestator prevede că suspendarea de drept doar a acțiunilor ori a măsurilor de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra "debitorului sau bunurilor sale", pe considerentul că acestea se vor realiza în cadrul procedurii colective de insolvență, procedura ce se caracterizează prin celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuata prin acte juridice frauduloase, urmărind-se în același timp valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului.
Deci, suspendarea de drept a executării silite împotriva debitorului principal . aflat în procedura de faliment, conform art. 36 nu se aplică și executării silite declanșate împotriva garanților personali (avaliști) - persoane fizice, care au consimțit, în mod legal, atât prin semnarea Contractului de credit bancar, cât și prin avalizarea biletelor la ordin, la a garanta îndeplinirea obligațiilor de plată, în mod solidar cu împrumutatul, renunțând în mod expres la beneficiul de discuțiune și diviziune.
Biletul la ordin a fost introdus la plata împotriva emitentului ., fiind refuzat la plată tocmai în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, ca urmare a insolvenței acestuia, urmând a-l folosi pentru a declanșa executarea silită împotriva avaliștilor, executare silită ce este suspendată doar față de împrumutatul A. KALE SRL.
Faptul că între timp, până la scadență, emitentul biletului la ordin - . a intrat în insolvență, nu poate avea niciun efect asupra termenului, în sensul suspendării curgerii acestuia, art. 36 din Legea nr. 85/2006 neavând influență decât asupra declanșării procedurii executării silite individuale ori a continuării acesteia, urmând ca recuperarea creanțelor să se realizeze colectiv, în cadrul procedurii insolvenței.
Oricum, termenul curge față de avaliști, față de aceștia nefiind suspendată procedura de executare silită, B. fiind îndreptățită de a declanșa procedura de executare silită până la îndeplinirea obligației înscrisă în titlul executoriu.
În conformitate cu art. 33 din Legea nr. 58/1934, rezultă că avalul este o garanție, iar obiectul garanției îl constituie plata cambiei - respectiv a biletului la ordin (dispozițiile art. 33 - 35 fiind aplicabile și biletului la ordin conform art. 106 alin. 3 din Legea nr. 58/1934).
Referitor la faptul ca recurenții contestatori au cesionat părțile sociale deținute la . către M. G. se arată că acest fapt nu are nicio relevanță în prezenta speță și în cadrul executării, întrucât avalul este o garanție personală pe care o persoană, denumită avalist, adică acela care a dat avalul, garantează obligația unuia dintre obligații cambiali, direcți sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată sumă menționată pe titlu sau pentru o parte din ea, conform prevederilor pct. 187 din Norma 6/1994. Biletul la ordin încorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată, de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, independent de raportul juridic din care a luat naștere obligația comercială dintre cele două părți, emitent și beneficiar.
Astfel că este irelevantă calitatea pe care o au aceștia în cadrul societății, atât timp cât avalul este o obligație autonomă și independentă.
În drept, invocă art. 115 Cod Procedură Civilă, Legea 58/1934 si Norma cadru 6/1994 a BNR.
Tribunalul, analizând sentința recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În privința legii procesuale civile aplicabile în cauza de față, în raport de dispozițiile tranzitorii ale art. 3 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, potrivit cărora dispozițiile noului cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., instanța apreciază că pricina urmează a fi soluționată potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă de la 1865.
Cu privire la excepția nulității recursului, se reține că intimata B. R. SA invocă faptul că recurenții nu au indicat nici un motiv dintre cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, astfel că recursul este nul, conform dispozițiilor art. 3021 lit. c Cod procedură civilă, care prevăd, sub sancțiunea nulității, faptul că cererea de recurs trebuie să cuprindă „motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;”.
După cum se observă, recurenții au indicat în cererea de recurs motivele lor de nemulțumire față de sentința instanței de fond, critici în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.
Având în vedere și faptul că prezentul recurs a fost declarat împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, devin aplicabile în speță prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, astfel că excepția nulității este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că recurenții M. F. și M. A. au solicitat, pe calea opoziției la executare, anularea parțială a somației nr. 860 /2012 din 21.03. 2013, a executării silite și a tuturor actelor de executare silită, în ce privește pe avaliști, pentru suma de 284.538,62 Euro urmărită în temeiul biletelor la ordin . nr._, . nr._ și . nr._, în dosarul de executare silită nr. 860/2013 al B. ”T. A. – M. și T. N. – V.”, iar pe calea contestației la executare au solicitat anularea parțială în ce privește pe aceeași avaliști M. A. și M. F., a procesului-verbal de cheltuieli nr. 860 din 09.01.2013 al B. T. A. – M. și T. N. - V..
În fața instanței de fond, recurenții contestatori au motivat opoziția la executare prin faptul că au semnat, ca avaliști, cele trei bilete la ordin în calitatea lor de asociați ai . și doar pentru contractele de credit (garanție) numerele_ / 16.08. 2007,_/ 16.08.2007 și_ din 03.04. 2008, înțelegând să fie obligați la plata datoriilor ce rezultau strict din aceste contracte.
Au mai precizat că la data de 20.11.2010 au cesionat părțile sociale către M. G., aceasta devenind asociat unic și că până la data cesionării părților sociale au achitat creditul, în conformitate cu graficele de rambursare, astfel că nu li poate imputa nerespectarea datelor scadente de după data cesionării părților sociale.
Tribunalul constată că instanța de fond a respins în mod corect acțiunea formulată de recurenții contestatori, reținând caracterul autonom și independent al obligației cambiale față de raportul juridic fundamental care i-a dat naștere.
Astfel, se reține că potrivit art. 35 din Legea 58/1934, „ Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.
Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un vițiu de formă.
Când avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, cum și împotriva acelora care sunt ținuți către acesta din urmă, în temeiul cambiei.”
Tribunalul observă că biletele la ordin în litigiu îndeplinesc toate condițiile esențiale pentru a fi valabile, conform dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 58/1934, respectiv sunt indicate denumirea de bilet la ordin, promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată (nefiind necesar a se arăta ce reprezintă suma respectivă) arătarea scadenței, a locului unde trebuie făcută plata, a numelui aceluia căruia trebuia făcută plata, a datei și locului emiterii și a semnăturii emitentului.
Potrivit art. 106 din titlul II (sediul de reglementare al biletului la ordin) al Legii nr. 58/1934, sunt aplicabile biletului la ordin dispozițiile relative la cambie privind opoziția la executare reglementată prin art. 62 alin. 1: „În termen de 5 zile de la primirea somațiunii, debitorul poate face opoziție la executare.”
Prin urmare, prin exercitarea opoziției, debitorul (în speța recurenții) pot pune în discuție valabilitatea titlului, putând invoca anumite excepții care îi apără de obligația la plată.
Potrivit dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 58/1934, în procesele cambiale, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul va putea opune creditorului excepții privitoare la nulitatea titlului, excepții personale (adică cele care decurg din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei) și excepții procedurale (adică cele privitoare la condițiile de exercitare a acțiunii sau execuției cambiale).
Excepția de neexecutare este o excepție personală, care derivă din raportul juridic ce a intervenit între creditor și debitor și care constituie, de regulă, raportul fundamental al obligației cambiale abstracte.
Excepțiile personale, potrivit pct. 328 din Norma BNR, sunt: a) excepțiile referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei, b) excepțiile referitoare la viciile de consimțământ și c) excepțiile izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale.
Cu alte cuvinte, pentru ca debitorul să se apere împotriva executării silite înseși începută împotriva sa trebuie să formuleze împotriva somației cambiale comunicată opoziție cambială, mijloc de apărare prevăzut expres prin legea specială, mijloc de care recurenții au uzat prin formularea prezentei acțiuni.
Prin opoziția cambială formulată, debitorii recurenți au înțeles să pună în discuție valabilitatea înscrisurilor cambiale, însă nu din punct de vedere formal, ci numai cu privire la obligațiile cambiale născute în baza lor, invocând o excepție personală împotriva creditorului urmăritor, respectiv că titlurile au fost emise pentru garantarea unor obligații ce au fost executate prin plată, conform graficelor de rambursare anexate fiecărui contract de credit, astfel că nu li poate imputa nerespectarea datelor scadente de după data cesionării părților sociale.
În condițiile în care nu s-a invocat o cauză de nulitate formală a titlurilor puse în executare, iar acestea se bucură de prezumția de valabilitate, revenea oponenților debitori sarcina probei excepțiilor personale invocate.
Ori, prin expertiza contabilă efectuată în cauză s-a stabilit că la data scadenței precizate în fiecare bilet la ordin pus în executare între părți existau obligații de plată ce totalizau exact sumele înscrise pe cele 3 bilete la ordin, astfel: Bilet la ordin BRMA3AA_- 37.576,40 Eur, Bilet la ordin BRMA3AA_ - 220.354,42 Eur, Bilet la ordin BRMA3AA_ - 26.607,80 Eur.
Referitor la celelalte motive de nulitate a biletelor la ordin invocate de recurenți prin cererea de recurs, respectiv lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă, prevăzute de art. 322 lit. b din Norma cadru nr. 6/1994 a BNR, lipsa consimțământului, netemeinicia pretențiilor raportat la prevederile Legii 85/2006 aplicabile ca urmare a intrării în insolvență a societății A. Kale SRL, tribunalul observă că toate acestea au fost invocate și dezvoltate, în fapt și în drept, pentru prima dată, prin cererea de recurs.
Aceste motive nu au fost arătate în fața instanței de fond, așa cum prevede pct. 331 din Norma cadru nr. 6/1994 a BNR, respectiv „Toate excepțiile cambiale, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de înfățișare. Prin primul termen de înfățișare se înțelege: primul termen la prima instanță când, procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.”
Prin urmare, în această fază procesuală, nu mai pot fi analizate alte excepții cambiale decât cele indicate și motivate în fața primei instanței, până la primul termen de judecată.
În consecință, tribunalul constată că instanța de fond a reținut o situație de fapt corectă în cauză, pe baza probelor administrate, judicios analizate și a făcut o interpretare și aplicare adecvată a dispozițiilor legale în materie, specifice speței și menționate mai sus, astfel că motivele de recurs invocate sunt, în totalitate, neîntemeiate.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge recursul declarat de recurenții M. A. și M. F. în contradictoriu cu intimata B. R. SA împotriva sentinței civile nr. 401/10.02.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimata B. R. SA.
Respinge recursul declarat de recurenții M. A. și M. F. în contradictoriu cu intimata B. R. SA împotriva sentinței civile nr. 401/10.02.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 septembrie 2014.
Președinte, Sevastița S. | Judecător, P. I. A. | Judecător, G. S. |
Grefier, M. S. |
Redact./tehnored.S.S.
Jud. fond D.I.
Exp.5/29.09.2014
| ← Suspendare provizorie. Decizia nr. 582/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI | Cereri. Decizia nr. 1/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
