Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 650/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 650/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 2826/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.650/2014
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. E.
Judecător G. S.
Grefier I. V.
Pe rol soluționarea apelului civil formulat de apelanții pârâții- reclamanți I. I., CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E., împotriva sentințe civile nr.1156/08.05.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant-pârât I. I., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 septembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta sentința, când tribunalul în vederea deliberării a amânat pronunțarea cauzei la data de 2 octombrie 2014
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Prin cererea introdusă la Judecătoria Călărași la data de 14.05.2013, reclamantul I. I., domiciliat în comuna B., . a chemat în judecată pe pârâta I. I., cu domiciliul în comuna B., . și în contradictoriu cu părinții acesteia, pârâții Cîrmiș D. și Cîrmiș E., cu același domiciliu,pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună partajarea bunurilor comune în cote de ½ pentru fiecare dintre aceștia respectiv: un șifoner, un pat dormitor, o măsuță, dvd player LG, o ladă frigorifică Arctic, un frigider Beko, o mașină de spălat Whirlpool, mobile de bucătărie, un cuptor cu microunde, un cuptor electric, o hotă bucătărie, un aparat pentru sandwich-uri, 2 lenjerii pat, 2 pături pat, un covor bucătărie, două seturi a câte 3 vase Jena, storcător fructe, aspirator, 4 seturi pahare, 4 seturi ceșcuțe, un esspresor cafea, o remorcă lemne (aproximativ 8 m.c.), o remorcă porumb, 500 kg grâu, 250 kg floarea soarelui și 250 kg orz, o remorcă nisip, două remorci piatră CFR, un aspirator auto, un autovehicul Opel Astra cu ._ și număr identificare WOLOTGF_, trei porci în greutate de 40-50 kg, precum și a unei datorii comune de 3000 euro fata de fratele meu, I. N., precum și a unei datorii de 3.000 lei, tot către acesta; de asemenea să constate că la imobilul proprietatea pârâților Cîrmiș D. și Cîrmiș E. situat în com. B., . locuit, a adus următoarele îmbunătățiri: o sobă teracotă, 7 uși și 4 geamuri termopan, un focar boiler, vopsit casă la exterior, refăcut porțile mari și porțile mici ale imobilului, jaluzele verticale la două geamuri, chiuvetă baie, vas wc baie, instalație sanitară la baie, montat gresie și faianță în baie, bucătărie și pe hol, montat lambriu lemn în baie, bucătărie și hol, construit un garaj de beton, cotețe de porci din beton și BCA, edificat gard din beton și plasă, urmând a dispune partajarea contravalorii acestor îmbunătățiri în cote de ½ între ei, foștii soți și obligarea pârâților la plata în cote de 1/2 către aceștia a contravalorii îmbunătățirilor .
S-a mai solicitat de asemenea obligarea pârâților la plata cheltuielior de judecată.
În motivare cererii reclamantul arată că a fost căsătorit cu pârâta din 07.11.2009 si prin sentința civilă nr. 1176/18.04.2013 pronunțată în cauza_ a Judecătoriei Călărași s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între aceștia și stabilirea locuinței minorului la mamă, corelativ cu obligarea reclamantului la plata unei sume lunare cu titlu de pensie de intretinere.
Mai arată că pe durata relației de căsătorie au locuit în imobilul proprietatea pârâților Cîrmiș D. și Cîrmiș E., situat în com. B., . și au realizat bunurile indicate în acțiune printr-o contribuție majoritară a acestuia; că acesta lucrat în permanență, fiind angajat la S.C. Agro F. S.R.L., de unde a realizat nu numai venituri în bani, dar și în produse, exemplu fiind produsele enumerate în acțiune și care au ramas în domiciliul pârâtei.
S-a mai menționat că evaluează în vederea timbrării bunurile mobile la suma de 9.000 lei și îmbunătățirile aduse imobilului la suma de 1.000 lei, sens în care, depune alăturat taxa de timbru aferentă cererii de partaj formulate.
A mai precizat că de la data desparțirii în fapt, acesta a parasit domiciliul comun, respectiv imobilul proprietatea pârâților, părinții pârâtei, unde aceasta locuiește și în prezent și nu au luat niciunul dintre bunurile indicate în acțiune, acestea rămănând în totalitate în posesia pârâtei.; că a locuit efectiv in imobil din data de 15.06.2008 pâna la 01.02.2013, când a fost efectiv izgonit din acesta.
Mai invedereză reclamantul ca pe durata relatiei de casatorie a detinut un autovehicul Dacia N., bun propriu, pe care l-a înstrăinat cu suma de 4.500 lei si, a luat imprumut de la fratele său suma de 3.000 euro; că din din cele doua sume achizitionind autoturismul Opel Astra cu suma de 3700 euro; că, in timpul casatoriei au mai instrăinat și un tractor auto și o remorcă auto, banii obtinuți fiind folosiți în comun în gospodărie și pentru efectuarea unor îmbunătățiri la imobil; că, în privința sumei de 3.000 lei, arată că fratele său le-a mai imprumutat și cu suma de 3.000 lei, pe care au folosit-o in vederea achiziționării unui frigider Beko, iar diferența de aproximativ 1.500 lei au folosit-o în gospodarie, urmând ca această sumă să îi fie restituită fratelui său întrucât le-a fost acordată cu titlu de împrumut, suma care până în prezent nu i-a fost returnată acestuia. Mentioneză că fratele său a avut disponibil bănesc pentru a le împrumuta, întrucât a lucrat mai multi ani in Cipru si a realizat venituri importante.
Referitor la îmbunătățirile aduse imobilului, reclamantul arată că pe perioada relației de căsătorie au adus la imobilul proprietatea părinților pârâtei, respectiv Cîrmiș D. si Cîrmiș E., îmbunătățirile pe care le-au enumerat in actiune, sens în care, apreciează că acestea nu se pot îmbogăți fără justă cauză, urmând ca acestea să fie identificate și evaluate, contravaloarea lor urmând să fie considerată bun comun, realizată tot în cotă de 1/2, iar pârâții sa fie obligați la plata contravalorii acestora in cote de cite 1/2 pentru fiecare dintre subsemnatul si pârâta Cirmis I..
Mai menționează că ca bunurile mobile solicită să fie partajate in cote de cite 1/2, potrivit propunerii pe care o va formula un expert imobiliar, iar autoturismul Opel Astra solicită sa îi fie atribuit acestuia.
În drept, art. 320, 355 si urm n.c.c., art. 1345 si urm n.c.c.
În cauză pârâta I. I. a formulat întampinare - cerere reconventionala la actiunea principala formulată de reclamantul I. I., solicitând admiterea în parte a acțiunii cum și partajarea datoriei comune in suma de 26.617 lei, in cota de 1/2 fiecare; obligarea reclamantului-parat laa cheltuielile de judecata ocazionate cu acest proces.
În motivarea cererii pârâta arată că s-a căsatorit cu reclamantul-pârât la data de 07.11.2009, iar prin sentinta civila nr. 1176 din 18.04.2013, pronuntata de Judecatoria Calarasi in dosarul nr._, s-a dispus desfacerea casatorie dintre ei, luând act de acordul acestora.
Cu privire la bunurile comune indicate de reclamantul-pârât la punctul 1 din actiune, pârâta face urmatoarele precizări:
a)- recunoaște ca fiind bunuri comune, dobandite in timpul casatoriei cu ajutorul părintilor săi si primite cu titlu de dar, următoarele bunuri: lada Artic; frigider Beko; mașina spalat Wirpool; cuptor microunde; cuptor electric; 2 lenjerii pat;2 pături; aspirator auto; covor bucătarie; Opel Astra cu nr. înmatriculare CL-O3-ZSE.
b) – de asemenea pârâta precizează că nu au existat urmatoarele bunuri:
- doua seturi vase Yena; storcator fructe; espresor cafea; datoria de 3.000 euro si 3.000 lei.
c) pârâta mai precizează că: remorca de lemne a fost consumata in iarna anului 2012-2013, impreuna cu reclamantul-parat;- grâul, porumbul, floarea-soarelui si orzul, primite de reclamantul-parat in vara anului 2012, au fost consumate pentru cei trei porci; cei trei porci solicitați de reclamantul-parat au fost sacrificati, astfel: unul in data de 22.09.2012, cand au cununat impreuna; unul in data de 02.11.2012, ca au botezat si unul de C.-2012.
d) referitor la restul bunurilor indicate de reclamantul- parat, pârâta I. I. precizează că aparțin părinților săi care i-au tolerat în imobil lor si i-au ajutat cu cresterea copilului, intrucat neavând locuință proprie si doar cu un salariu de 600 lei ar fi fost imposibil să procure tot ceea ce este necesar traiului de zi cu zi pentru toti trei.
Cu privire la bunurile si îmbunătățirile solicitate de reclamantul-pârât la punctul nr. 2 din actiune, precizeză ca acestea au fost dobandite si facute in exclusivitate de părinții săi, fara nicio contributie din partea lor, deoarece singura lor sursa de venit a fost salariul reclamantului-pârât in valoare de 600 lei, care era insuficient si pentru familia lor.
Cu privire la datoria . lei, face precizarea ca a fost contractata în timpul căsătoriei pentru achiziționarea autoturismului marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare nr. CL- O3- ZSE, conform contractului de vanzare-cumpărare din data de 06.05.2011; că, pentru a putea cumpăra acest autoturism având în vedere ca aceasta nu era angajată, iar reclamantul- pârât se afla în concediu pentru creșterea copilului si nu există posibilitatea ca aceștia să facă împrumut bancar, au solicitat ajutorul părinților săi care au făcut un împrumut la BRD Călărași, in valoare de 18.000 lei, cu conditia ca aceștia să suporte rata lunara a creditului, până la achitarea efectiva a acestuia; că, valoarea totala a acestui credit este de 26.616 lei, compusă din: rata credit in suma de 18.000 ei, dobânda in suma de 4.608 lei, comision in suma de 3.292 lei și prima asigurare in valoare de 716 lei; că, de la data dobândirii autoturismului si până în prezent aceștia nu au achitat nicio rata,aceasta fiind achitată doar de părinții săi, motiv pentru care solicită partajarea datoriei comune in valoare de 26.617 lei, in cota de 1/2 fiecare.
Cu privire la partajarea bunurilor mobile recunoscute in cota de 1/2 fiecare, potrivit propunerii de lotizare a expertului mobiliar, atribuirea către aceasta a autoturismului având in vedere faptul ca îi este extrem de necesar si util, fiind folosit in mare parte pentru minor(deplasare la medic, spital, aprovizionare etc.)
În drept: art 205, art. 209 NCPC si art. 320, art.355 si urm. NCC.
Ca probe a înțețes să solicite înscrisuri, interogatoriu, martori.
Pârâta depune un desfășurător al ratelor privind împrumutul în sumă de 26.617 lei contractat de părinții acesteia pârâții Cârmiș D. și E. cum și decizia privind încetarea acordării indemnizației pentru creșterea copilului din 13.07.2012 în cuantum de 600 lei acordată reclamantului pe perioada 13 iulie 2010- 13 iulie 2012.
La rândul lor pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D., părinții pârâtei I. I. au formulat întampinare-cerere reconventionala la acțiunea principală formulata de reclamantul I. I. solicitând ca in baza probelor ce se vor administra, să se dispună respingerea actiunii formulata de reclamantul-pârât privind capatul 2 de cerere prin care solicita să se constate ca la imobilul proprietatea lor a adus îmbunătățirile mentionate; cum și obligarea reclamantului I. I. si pârâtei I. I. la plata sumei de 28.797 lei reprezentând: suma de 26.617 lei obligatie ce decurge din creditul accesat in baza contractului de credit pentru nevoi personale nr._ din 02.05.2011, încheiat cu BRD GSG-Sucursala Calarasi si suma de 2.180 ei contravaloare energie electrica pe perioada 01. 01._13.
S-a mai solicitat și obligarea acestora la cheltuielile de judecata ocazionate cu acest proces.
În motivare cererii pârâții, Cîrmiș E., și Cîrmiș D. au arătat că, sunt părinții pârâtei I. I. si de la data căsătoriei acesteia cu reclamantul I. I. si până la despărțirea in fapt, acestia au fost torelați in imobilul proprietatea lor întrucat nu aveau unde să locuiască.
În legătură cu bunurile si îmbunătățirile solicitate de reclamant la punctul nr. 2 din actiune, precizează ca acestea au fost dobândite si făcute in exclusivitate de aceștia, fara nicio contributie din partea reclamantului și a pârâtei I. I., acest fapt rezultând si din înscrisurile depuse de reclamant la dosarul cauzei; că, singura sursa de venituri a acestora a fost doar salariul reclamantului in suma de 600 lei, se poate face un calcul simplu privind cele necesare zilnic pentru trei persoane, iar dacă nu aveau ajutorul lor de a-i tolera în imobil si de a suporta curentul electric, cablu TV, apa canal, butelia, laptele zilnic pentru minor, etc. erau in imposibilitate de a trai rezonabil.
Au mai precizat în legătură cu situația financiară acestuia că împreuna au o pensie de 1200 lei, dețin teren agricol, au o gospodărie cu toate cele necesare traiului si i-ai oferit tot ajutorul si dragostea lor pentru acesti copii; că neputând avea copii si pentru acest motiv au înfiat-o pe pârâta I. I., pentru care au muncit toata viata lor; că, în acest context au fost de acord să facă un împrumut de nevoi personale in valoare de 18.000 lei, pentru ca aceștia să cumpere autoturismul solicitat la masa partajabilă.
Au mai menționat că, pentru a putea cumpăra acest autoturism având în vedere ca reclamantul se afla in concediu pentru creșterea copilului, iar pârâta nu avea niciun venit, motiv pentru care nu există posibilitatea ca aceștia să poată accesa vreun împrumut bancar, le-au solicitat ajutorul in sensul de a face un împrumut in valoare de 18.000 lei, cu conditia că aceștia sa suporte rata lunara a creditului, până la achitarea efectiva a acestuia, conform graficului de rambursare din care rezultă că valoarea totală a acestui credit este de 26.617 Iei, compusă din: rata credit in suma de 18.000 lei, dobândă in suma de 4.608 lei, comision in suma de 3.292 lei si primă asigurare in valoare de 716 lei .
Au mai precizat că de la data dobândirii autoturismului si până in prezent reclamantul si pârâta nu au achitat nicio rată, aceasta fiind achitată doar de aceștia, reclamantul și pârâta având alte prioritați botezând si cununând deseori, motiv pentru care solicită obligarea reclamantului I. I. si paratei I. I. la plata sumei de 26.617 lei. reprezentand obligațiile ce decurg din creditul accesat in baza contractului de credit pentru nevoi personale nr._ din_, incheiat cu BRD G.S.G-Sucursala Calarasi.
Au mai menționat că, avand in vedere faptul că pe perioada cât a fost tolerat in locuința lor, reclamantul nu a contribuit la achitarea utilităților, solicită ca din totalul de 4359 lei ce reprezinta contravaloare energiei electrice consumata pe ultimii trei ani, precum să fie obligați la 1/2 din valoarea de 2.180 lei.
În drept: art 205, art. 209 NCPC si art.1355 si urm. NCC.
Probe: inscrisuri, interogatoriul recIamatului-parat, martori.
Reclamantul a înțeles să răspundă la întâmpinările și cererile reconvenționale formulate de pârâții I. I., Cîrmiș E. și Cîrmiș D. după cum urmează:
Referitor la punctul de vedere exprimat de catre pârâta I. I. prin întâmpinare in sensul ca nu ar exista doua seturi vase yena, un storcator de fructe. un expresor de cafea; că la data despartiri in fapt si alungarii lui din domiciliul piritilor, aceste bunuri au existat si erau functionale, motiv pentru care, in present, el nu are cum sa mai cunoască starea acestora însă. Dacă nu mai există, aceasta este în intregime culpa pârâtei I. I..
Referitor la datoriile de 3.000 euro si 3.000 lei. arată ca își mențin sustinerile din cererea de chemare in judecata si nu sunt de acord cu sustinerile pârâtei formulate in acest sens. intrucit suma de 3.000 euro a fost folosita la achizitionarea autoturismului Opel Astra iar suma de 3,000 lei a fost folosita pentru achiționarea unui frigider Beko, iar diferenta de aproximativ 1.500 lei a fost folosită în gospodarie.
Referitor la punctul de vedere că lemnele ar fi fost consumate in gospodarie, arată ca acest aspect nu este real, întrucit ei aveau alte lemne în gospodărie și că nu au mentionat în acțiune decât ceea ce a ramas acolo, la data despartirii în fapt, așa cum s-a întâmplat și cu cerealele despre care am facut vorbire in actiune, cu atât mai mult cu cât cerealele i-au fost date de la serviciu, la inceputul lunii noiembrie, iar el a mai stat numai aproximativ o luna si a fost izgonit din domiciliu.
Cu privire la situatia celor trei porci, arată ca nu este real ce sustine pârâta întrucât arată ca din târgul de animale de la Jegalia au cumparat un număr de trei porci care, la data despartirii in fapt, se gaseau in domiciliul pârâților și se găsesc și in prezent.
A mai menționat că nu este adevărat că vreun bun dintre cele mentioante de catre el in actiune ar apartine parintilor piritei întrucit el nu a menționat în actiune decât bunuri pe care ei le-au realizat impreuna prin contributie proprie, iar nu si bunuri care să aparțină parintilor pârâtei; că, nu este reală sustinerea că ei nu ar fi muncit si nu ar fi avut venituri întrucit chiar daca s-a aflat si in concediu de ingrijire copil, au muncit foarte mult si au crescut animale si au realizat venituri considerabile.
Referitor la îmbunătățirile aduse imobilului, mentine punctul de vedere ca acestea au fost edificate in exclusivitate de catre ei, fără contribuția paărinților pârâtei, conform celor indicate anterior in actiunea de chemare in judecata.
Cu privire la cererea reconventionala referitoare la achitarea contravalorii imprumutului contractat de catre pârâții, părinții fostei sotii, arată faptul ca acest imprumut a fost contractat, însă nu a fost folosit la achizitionarea autoturismului Opel Astra, asa cum sustine pârâta, banii necesari cumpărării mașinii fiind obținuți in urma vânzarii unui autotrism Dacia de catre acesta cu suma de 4500 lei si cu suma de 3.000 euro împrumutați de la fratele său; că, împrumutul a fost folosit, în mod exclusive, de către pârâți în interes personal astfel încât, nu este firesc ca aceasta împreună cu pârâta să platească ratele aferente credit.
A mai precizat că nu este acord cu atribuira autoturismului catre pârâtă, atât pentru faptul cu aceasta nu are permis, cât si pentru faptul ca îi este necesar si a fost cumparat cu banii din vinzarea unui autoturism de-al său si din banii imprumutati de la fratele acestuia ; că nu este de acord cu obligarea la plata contravalorii energiei electrice, intrucit nu a avut statutul de chiriaș in imobilul proprietatea parintilor piritei si majoritatea sumelor platite la Renel in aceasta perioada a fost achitată cu banii acestora, ai fostilor soti.
Se mai precizează că nu se poate face nicio delimitare cu privire la un consum separat al lor și al parintilor fostei sotii, neexistind un contoar separat, cu atât mai mult cu cât, consumul mare este datorat unor consumatori industriali pe care i-au avut parintii pârâtei, atfel că nu este de acord cu achitarea contravalorii acestui consum.
În drept art. 201. alin. 2 C.p.c.
Probe: interogatoriu, acte, martori.
Soluționând cauza Judecătoria Călărași prin sentința civilă nr. 1156/08.05.2014 a admis în parte acțiunea formulată de I. I. împotriva pârâților, I. I., CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E..
A respins cererea reconvențională formulată de pârâta I. I..
A respins cererea reconvențională formulată de pârâții CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E..
A constatat că în timpul căsătoriei, prin efort comun și contribuție egală, părțile au realizat următoarele bunuri comune:
- un șifonier simplu, în trei uși; un pat dublu cu tăblie, perete și saltea relaxa; o măsuță joasă cu blat sticlă; un DVD player LG; una ladă frigorifică Arctic, un frigider Beko; una mașină de spălat marca Whirpool; una mobilă bucătărie compusă din dulapuri suspendate; blat cu mască de chiuvetă; un cuptor cu microunde, marca Daewoo; un cuptor electric; una hotă electrică marca Platinium; un aparat electric pentru sandwich –uri; două lenjerii pat; două pături pluș; un covor bucătărie; un storcător electric pentru fructe; patru servicii pahare sticlă; patru serviciu cafea; un espressor cafea; 4 mc nisip, un aspirator marca Storm; 3 mc piatră spartă; un aspirator auto.
- un autovehicul marca Opel Astra ._, nr. de identificare WOLOTGF_.
- 3.500 kg porumb boabe, 500 kg grâu, 250 kg floarea soarelui; 250 kg orz; doi porci a 45 kg fiecare.
Constată că reclamantul și pârâta au realizat împreună cu pârâții, Cîrmiș D. și Cîrmiș E. și în cote egale, următoarele îmbunătățiri, la imobilul proprietatea pârâților, Cîrmiș D. și Cîrmiș Enme, situat în . valoare totală de 23.234,40 lei, din care, dreptul de creanță al reclamantului I. I. și al pârâtei I. I. este de_,20 lei:
- una sobă teracotă; 7 uși 4 geamuri termopan; un focar boiler; vopsit exterior imobilul; refăcut porțile mari și porțile mici ale imobilului; jaluzele verticale la două geamuri; instalat o chiuvetă baie și un vas WC baie; instalație sanitară la baie; montat gresie și faianță în baie,bucătărie și hol; montat lambriu lemn în baie, bucătărie și hol; construit un garaj de beton, cotețe de porci din beton și BCA; edificat gard din beton și plasă;
A constatat că în timpul căsătoriei reclamantul I. I. și pârâta I. I. au acumulat ca datorie comună, cu titlu de împrumut, suma de 3.000 euro, cum și suma de 3.000 lei nerestituită, la data despărțirii în fapt.
Asupra masei partajabile părțile au un drept în cota de ½ fiecare.
A dispus partajarea bunurilor comune.
A atribuit reclamantului I. I. următoarele bunuri sau c/val acestora:
- un șifonier sau 525 lei; una măsuță sau 120 lei; un DVD sau 285 lei; una ladă frigorifică sau 1020 lei; un cuptor microunde sau 225 lei; un cuptor electric sau 99 lei; un aparat sandwich sau 42 lei;una lenjerie pat sau 54 lei; una pătură sau 72 lei; un aspirator sau 180 lei; două servicii pahare sau 57 lei; două servicii cești sau 36 lei; un aspirator auto sau 88 lei; cum și autoturismul marca marca Opel Astra ._, nr. de identificare WOLOTGF_, în valoare de 10.215 lei, bunuri aflate în posesia pârâtei, I. I..
Valoarea totală a lotului atribuit reclamantului I. I. este în sumă de 13.018 lei.
A atribuit pârâtei I. I. următoarele bunuri sau c/val acestora:
- 4 mc nisip sau 80 lei; 3 mc piatră spartă sau 120 lei; 1 pat cu saltea sau 562,50 lei, un frigider Beko sau 1040 lei; una mașină de spălat sau 1020 lei; una mobilă bucătărie sau 800 lei; una hotă sau 136 lei; una lenjerie pat sau 72 lei; un covor bucătărie sau 72 lei; un storcător fructe sau 120 lei; 2 servicii pahare sau 27 lei; două servicii ceai sau 36 lei; un espressor cafea sau 162 lei; 3500 kg porumb boabe sau 3675 lei; 500 kg grâu sau 410 lei; 250 kg floarea-soarelui sau 512,5 lei; 250 kg orz sau 200 lei; doi porci a câte 45 kg fiecare sau 630 lei, bunuri aflate în posesia pârâtei, I. I..
Valoarea totală a lotului atribuit pârâtei I. I. este în sumă de 9.675 lei.
Pentru egalizarea valorică a loturilor a obligat pe reclamantul I. I. la plata către pârâta I. I. la plata sumei de 1.671,5 lei cu titlu de sultă.
A atribuit reclamatului I. I. datoria comună în sumă de 3.000 euro și în sumă de 3.000 lei.
A obligat pârâta I. I. către reclamantul I. I. la plata sumei de 1.500euro și a sumei de 1.500 lei c/val cotei de ½ din datoria comună.
A obligat pârâții Cîrmiș D. și Cîrmiș E., în solidar, la plata sumei de 5.808,60 lei către reclamantul I. I. și la plata sumei de 5.808,60 lei către pârâta I. I. reprezentând c/val cotei de ½ din dreptul de creanță asupra îmbunătățirilor aduse imobilului proprietatea pârâților Cîrmiș D. și Cîrmiș E..
A obligat pe pârâta I. I. la plata către reclamantul I. I. a sumei de 1610 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel instant de fond a reținut următoarele:
Reclamantul și pârâta s-au căsătorit la data de 07.11.2009, iar prin sentința civila nr. 1176/18.04.2013 a Judecătoriei Călărași, definitivă, s-a pronunțat divorțul, luându-se act de acordul părților, despărțirea în fapt, survenind în luna februarie 2013, când reclamantul a plecat din domiciliul comun, toate bunurile realizate în cei 4 ani de conviețuire rămânând în posesia pârâților.
Mai rezultă din probe, fără putință de tăgadă, că reclamantul și pârâta I. I. au locuit împreună cu pârâții Cîrmiș E. și D., au gospodărit împreună, pârâții Cîrmiș E. și D. înțelegând să ajute părțile “pentru a le fi bine”, pârâta fiind unicul copil.
S-a mai dovedit în cauză că, în perioada în iulie 2010- iulie 2012 reclamantul a figurat în concediu pentru creșterea copilului încasând lunar o indemnizație de 600 lei.
Niciodată însă acesta nu s-a rezumat doar la veniturile respective continuând să muncească în agricultură de dimineața până noaptea, situație arată atât de martorii reclamantului, cât și de martorii pârâților; că acesta aducea acasă sume importante de bani, cereale, lemne de foc, veniturile având un caracter de stabilitate. În plus, acesta a făcut dovada că a vândut, în timpul căsătoriei, un autoturism Dacia N., bun propriu pe care îl avea înainte de căsătorie.
Că așa este rezultă chiar din susținerile pârâtei în întâmpinare, că cerealele și lemnele aduse la finele anului 2012, an în care, reclamantul figura în concediu pentru creștere copil, ar fi fost consumate în gospodărie pentru necesitățile familiei.
Referitor la bunurile mobile și sumele de bani împrumutate nerecunoscute de pârâta I. I. rezultă din probe că toate bunurile au existat, că au aparținut părților, iar cele despre care pârâta afirmă că ar aparține părinților săi respectiv, pârâții Cîrmiș E. și D., urmează a se observa că, deși înscrisurile depuse la dosar sunt pe numele pârâților cu referire la unele bunuri mobile, acestea au fost achiziționate pentru părți.
De altfel, părinții pârâtei nu au înțeles să le solicite prin cererea reconvențională solicitând doar obligarea pârâților la restituirea împrumutului făcut de aceștia la B.R.D.
Reclamantul a făcut dovada, de asemenea, a existenței împrumutului făcut de la fratele său, împrumut constând în suma de 3000 euro, sumă pe care părțile au investit-o în cumpărarea autoturismului Opel Astra, cum și a sumei de 3000 lei, din care părțile a cumpărat frigiderul BEKO, iar diferența au folosit-o pentru diverse cheltuieli.
Astfel că, instanța reține ca datorie comună cele două sume, împrumutul nefiind restituit la data despărțiri în fapt.
Este de necontestat că, în timpul căsătoriei, s-au efectuat lucrările de renovare a imobilului proprietatea pârâților, cum și construcția unor anexe gospodărești, toate fiind identificate și expertizate de expertul imobiliar și dovedite în cauză cu înscrisurile și martorii audiați.
Având în vedere și răspunsul reclamantului la interogatoriu, prin care recunoaște și contribuția pârâților Cîrmiș E. și D. la efectuarea acestora, instanța opinează în sensul că aceste lucrări s-au făcut de către ambele familii, urmând ca dreptul de creanță al reclamantului și al pârâtei I. I. să fie stabilit la cota de ½ din valoarea lucrărilor, restul cotei de ½ aparținând pârâților Cîrmiș E. și D. .
În ceea ce privește împrumutul în valoare de 28.797 lei contractat de pârâții Cîrmiș E. și Cârmiș D. la data de 2 mai 2011 reține următoarele:
Din probele administrate în cauză și nu în ultimul rând chiar din declarațiile martorilor propuși de aceștia rezultă clar că pârâții au înțeles să-i gratifice pe reclamant și pe pârâta I. I. având în vedere că părțile se înțelegeau foarte bine și că, de atfel, aceșția nu au solicitat niciodată ca reclamantul și soția acestuia să plătească vreo sumă de bani în contul ratelor astfel că, instanța nu poate include în masa de partaj, cu titlu de datorie comună, suma pe care pârâții Cîrmiș E. și D. au împrumutat-o pe numele acestora.
Reclamantul și pârâta I. I. au avut statutul de tolerați în imobilul pârâților Cîrmiș E. și D. care au acceptat necondiționat că aceștia să locuiască și să gospodărească împreună neexistând vreo înțelegere între aceștia privind modul de achitare a consumului energiei electrice, cu atât mai mult cu cât, pârâții Cîrmiș E. și D. aveau și alți consumatori industriali, considerente în raport de care, cererea celor doi pârâți privind obligarea reclamantului și pârâtei I. I. la plata sumei de 4359 lei reprezentând c/val energie electrice consumată pe ultimii 3 ani este neîntemeiată, urmând a se respinge.
Potrivit art. 669 Cod Civil, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul este suspendat prin lege, act juridic, ori hotărâre judecătorească.
Art. 670 cod civil decretează că partajul poate fi făcut prin bună învoială sau hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
Conform art. 676 Cod Civil, partajul se face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui proprietar.
Art. 339 din Codul Civil prevede că bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie a soților.
Potrivit art. 983 C.proc.civ., dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine ficăreia și creanțele născute din starea de coproprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții.
Întrucât între părți nu s-a realizat o învoială la împărțeala masei partajabile, instanța apreciază aplicabile dispozițiile art. 983 C.proc.civ., urmând a se stabili bunurile suspuse împărțelii, calitatea de coproprietar a părților, cota parte ce se cuvine fiecăruia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâții reclamanți CÎRMIȘ D. ȘI CÎRMIȘ E., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în considerarea următoarelor motive:
Instanța a acordat Instanța de fond a acordat reclamantului mai mult decit a cerut, in ceea ce privește cuantumul dreptului de creanța constind in imbunatatirile pe care le-ar fi realizat la imobilul proprietatea noastră.
Potrivit Noului Cod de Procedura Civila dupa ale cărui norme imperative a fost judecat fondul cauzei si conform cărora se judeca si prezentul apel, completul căruia i-a fost repartizat aleatoriu cauza, potrivit art. 200, verifica daca cererea de chemare in judecata îndeplinește cerințele prevăzute in art. 194-197 .Or, cererea de chemare in judecata a reclamantului are ca obiect, adică pretenții, printre altele, sa se constate ca la imobilul proprietatea pârâților reclamanți, cei doi foști soti ar fi adus o . imbunatatiri si sa fim obligați la plata către ei a unei cote de lA din contravaloarea acestora.
F. ca sa dea flecarei imbunatatiri o valoare, reclamantul evaluează per ansamblu jn vederea timbrării, la suma de 1000 lei, pentru care si plătește taxa de timbru.
Solicită a se constata că a procedat conform art. 194 lit. c) si cu aceasta cerere a rămas investita instanța pina la sfirsitul litigiului. Reclamantul nu a făcut o cerere de completare/precizare a acestui capăt de cerere si nici nu a timbrat corespunzător valorii stabilite in raportul de expertiza, valoare la care a fost admis acest capăt de cerere, in mod nelegal.
Afirmă că este nelegala valoarea admisa prin hotarire cita vreme instanța de fond nu a procedat la constatarea ca nula a cererii si nici nu i-a pus in vedere reclamantului sa indice valoarea flecarei imbunatatiri, care sa fie o valoare apropiata de valoarea reala, măcar in ansamblu. Ca atare, instanța de fond a rămas investita cu o cerere /pretenție de 1000 lei pentru capătul de cerere referitor la imbunatatiri si contrar acesteia, au fost obligați să îi achite reclamantului -pirit I. I. si piritei-reclamante I. I. mai mult decit a cerut reclamantul.
Daca ar fi să se considere sau sa fie considerata legala si temeinica sen.civ. nr. 1156/08.05.2014 ar fi trebuit sa fie obligați la l/2 din suma de 1000 lei si să achite celor doi foști soti cite 250 lei si nu de cite 5.808,60 lei. dintr-o valoare totala a imbunatatirilor de 23.234, 40 lei.
2) Probele administrate si avute in vedere la pronunțarea hotaririi au fost apreciate in mod greșit si parte dintre ele nu au fost apreciate, desi era necesar sa fie avute in vedere toate, analizate si apreciate ..
Înainte de a arata de ce este nelegala si netemeinica hotarirea sub acest aspect si sa facă trimitere si o analiza a fiecăreia, consideră că este necesar să se refere, in primul rind, la afirmațiile făcute de către reclamantul I. I. in cererea de chemare in judecata, intimpinare . la cele făcute la termenele de judecata si consemnate in încheierile de ședința, ca si la concluziile scrise.
Astfel, in cererea de chenare in judecata, reclamantul afirma: " am realizat bunurile indicate in acțiune printr-o contribuție majoritara a mea", "am lucrat in permanenta, fiind angajat la .", " pe durata relației de căsătorie am deținut un autovehicul Dacia N., bun propriu, am luat împrumut de la fratele meu suma de 3.000 euro, " in timpul căsătoriei am mai înstrăinat si un tractor auto si o remorca, banii obținuți fiind folosiți in comun in gospodărie si pentru efectuarea de imbunatatiri, "fratele meu ne-a mai împrumutat si cu suma de 3.000 lei ...urmind ca aceasta suma sa ii fie restituita fratelui meu..., suma care pina in prezent nu i-a fost returnata" (deci nu si suma de 3000 euro):
În intimpinarea la cererea reconventionala (filele 85-86) nu a mai afirma ca a realizat venituri din munca tot timpul, ci "nu este reala susținerea ca noi nu am fi muncit si nu am fi avut venituri, intrucit subsemnatul, chiar daca m-am aflat in concediu de îngrijire a copilului am muncit foarte mult si am crescut animale si am realizat venituri considerabile; referitor la îmbunătățirile aduse imobilului...acestea au fost edificate in exclusivitate de către noi, farà contribuția părinților piritei; "împrumutul (piritilor) a fost folosit in mod exclusiv de către piriti in interes personal";
in încheierea de ședința din data de 31.10.2013 (fila 117), fiind interogat reclamantul afirma si este consemnat ca "a avut mașina inainte de căsătorie si a vindut-o in anul 2011; " nu a cerut banii de la părinții piritei, stia ca tatăl acesteia a făcut împrumut pentru imbunatatiri si ei au plătit ratele";
in răspunsurile la interogatoriile luate de către noi si de către pirita-reclamanta I. I. (filele 119-122) :1a interogatoriul luat, la intrebarea nr. 1 - este adevărat ca atita timp cit ati locuit in imobilul nostru singura sursa de venituri a dvs. si familiei dvs a reprezentat-o indemnizația pentru crestrea copilului si ulterior, salariul dvs. In suma de 600 lei ? răspunsul reclamantului a fost " Nu. Am crescut animale si am fost ajutat de fratele meu"; la intrebarea nr. 5- Precizați pentru fiecare îmbunătățire solicitata de dvs. data efectuării si suma de bani cu care s-au efectuat, răspunsul reclamantului a fost "îmbunătățirile s-au făcut cu urm. sume: 4500 lei din vinzarea tractorului, remorca 2000 lei-garajul in 2009, vopsit casa 2008, interior casa 2010-2011; la intrebarea nr. 6 - Este adevărat ca îmbunătățirile solicitate au fost efectuate cu banii primiți de subsemnatul, Cirmis E., pentru recalcularea pensiei, răspunsul este " au fost si banii respectivi",la intrebarile cu nr. 8 si 9 daca avea in arenda 3 ha teren de pe care am primit in fiecare an cereale si daca am vindut 1 ha teren, iar banii i-am folosit pentru imbunatatiri, răspunsul a fost " da".
La interogatoriul luat de către pirita-reclamanta I. I., la intrebarea nr. 14 "este adevărat ca fratele dvs a edificat un imobil cu banii cistigati in Cipru, răspunsul a fost "da";
-in concluziile scrise: "a demonstrat cu martori ca aceste sume (3.000 euro si 3.000 lei) au fost împrumutate de la fratele meu care a muncit in Cipru .... insa nu au mai fost restituite, " subsemnatul am vindut si alte utilaje agricole pe care le dețineam inainte de căsătorie, respectiv tractor etc", ..imbunatatirile aduse imobilului au fost edificate in exclusivitate de către noi, fara contribuția părinților piritei", "imprumutul a fost folosit in mod exclusiv de către piriti in interes personal.
Așadar, se poate constata totala rea-credinta a reclamantului-pirit in solicitările sale, nefiind nici măcar consecvent in afirmațiile sale nereale.Ca este asa dovedesc probele administrate, in plus fata de interogatoriillor la care s-a referit deja, iar instanța nu a ținut cont de ele, pronuntind o hotarire netemeinica si nelegala.
Luindu-le pe rind. respectiv veniturile obținute de către reclamant si cheltuielile făcute este dovedit cu prisosința faptul ca pârâții reclamanți sunt cei care am realizat in mod exclusiv imbuntatirile la imobilul lor si tot ei sunt cei care au făcut imprumutul la BRD pentru ca foștii soti sa isi achiziționeze autoturismul marca Opel Astra.
- Venituri realizate de către reclamant.
In perioada iulie 2010-iulie 2012 reclamantul – pârât s-a aflat in concediu pentru creșterea copilului, obtinind 600 lei lunar. Recunoașterea acestui lucru este făcuta de către reclamant si exista la dosar, fila 35 si 265, deciziile A.J.P.I.S Călărași privind acordarea si încetarea acordării indemnizației pentru creșterea copilului. Mai mult decit atit, la judecarea cererii de desfacere a căsătoriei reclamantul-pirit a susținut si dovedit ca veniturile realizate sunt in cuantum de 600 lei, in raport de care s-a stabilit suma de 150 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru minor, iar la filele 92-93 exista incheierea Judecătoriei Călărași de infiintare a popririi pe salariul sau in mina terțului poprit ..Deci si in anul 2013 a realiza tot suma de 600 lei lunar, cit realizase si anterior, dupa incetarea concediului pentru ingrijirea copilului.
Recunoaște acest lucru prin afirmațiile la care ne-am referit mai sus, la interogatoriu șj nici nu dovedește cu vreun inscris ca acolo unde a lucrat a cistigat mai mult. Pendularea pe care o face intre a obține venituri mai mari de 600 lei de la locul de munca si ca ar fi realizat venituri din creșterea animalelor nu ii profita pentru ca martorul audiat la propunerea sa, S. P. (filele 122-1231 a declarat ca stie despre veniturile pe care le realizează de la reclamant, iar martorul M. D. (fila 125)a declarat ca reclamantul are un venit de 600 lei, ca in gospodărie erau porci, pasări pentru consumul familiei, deci nu a crescut in scopul vinderii lor.
Alte venituri pe care susține reclamantul ca le-a obținut sunt din vinzarea unui autoturism Dacia N., avut dinainte de căsătorie, dar nu dovedește cu nici un inscris acest lucru, iar cei 4500 lei pe care susține ca i-a obținut din vinzare si folosiți la cumpărarea autoturismului Opel Astra, potrivit declarației martorului sau, S. P. si contrar afirmațiilor făcute de către rclamant a vindut-o in anul 2013. cind era despărțit deja de pirita I. I.. Oricum, autoturismul Opel Astra a fost cumpărat in anul 2011, cu mult inainte de data cind ar fi vindut Dacia N. si nu ar fi putut sa ii folosească la cumpărarea celuilalt.
Instanța de fond in mod nelegal a considerat ca banii din vinzarea auto Dacia N. ar fi fost venituri obținute in timpul căsătoriei, contrar evidentei probelor.
Pe de alta parte, nici tractorul si remorca pe care susține ca le-a cumpărat in timpul căsătoriei si ca le-a vindut tot atunci nu sunt dovedite ca venituri pentru ca martorul sau, M. D., afirma ca le-a vindut ulterior desfacerii căsătoriei, in septembrie 2013 si ca jumătate din bani le-au revenit pentru ca le-au cumpărat impreuna.
Cheltuieli făcute de către reclamant si fosta sa soție, pirita-reclamanta I. lonelia.
Din veniturile de 600 de lei ale familiei celor doi s-au făcut cheltuieli cu intretinerea lor si a copilului, total insuficiente si a trebuit sa le dea ei bani pentru orice.In plus, a dovedit si instanța a respins probele si intrebarea de la interogatoriu privind împrumutul contractat de către reclamantul-pirit inainte de căsătorie si achitat impreuna cu soția sa in perioada cit au fost căsătoriți. Se referă aici la contractul de credit incheiat cu CEC BANK pentru un credit de 8000 lei in data de 31.08.2007. De la data incheierii căsătoriei, noiembrie 2009 si pina la despărțirea in fapt-februarie 2013 cei doi soti au achitat 39 de rate de 125 lei fiecare, rezultind o suma de 4914 Iei (filele 208-210 si urm.).
In afara faptului ca au trebuit să se intretina pe ei si pe copil si nu au avut cu ce au mai si cununat si botezat, cheltuiala fiind considerabila. De asemenea și autoturismul cumpărat, Opel Astra, a necesitat cheltuiala cu inmatricularea sa, consumul de combustibil etc.
Referitor la împrumuturile pe care le-ar fi obținut reclamantul-pirit de la fratele sau, de 3.000 euro si 3.000 lei
Aceste împrumuturi nu au fost dovedite de către reclamantul – pârât si instanța in mod cu totul netemeinic considera contrariul si dispune partajarea lor. Cel care le cere trebuie să si dovedească, dar probele pe care le-a administrat dovedesc contrariul .In afara faptului ca recunoaște la interogatoriu ca fratele sau de la care ar fi primit acești bani si-a construit o casa cu banii obținuți in Cipru, exstind la dosarul cauzei un inscris netradus cu veniturile in euro ale fratelui sau si sumele menționate acolo nu puteau sa ii ajungă si pentru o casa si ca sa imprumute cu 3.000 euro si 3.000 lei pe reclamant.
Pe de alta parte si deosebit de important este faptul ca reclamantul a dovedit cu martorii sai ca imprumuturile s-au făcut in anul 2013, nicidecum in anul 2011 cind a fost cumpărat autoturismul, ca stiu ca a fost imprumutat din discuțiile cu reclamantul (probabil inainte de a-i prezenta la audiere).
Tot atit de important este faptul ca martorul sau, M. D. declara "stiu ca sumele împrumutate s-au restituit de către parti".
In aceste condiții, întrebarea este cum a fost posibil sa fie incluse aceste imprumuturi in masa partajabila, sa fie impartite in cote de cite 1/2 intre cei doi foști soti. instanța sa nu aiba in vedere probele la care s-au referit si sa le respingă cererea privind obligarea lor la plata imprumutului pe care l-am făcut noi ca ei sa isi cumpere autovehiculul.
Împrumutul făcut de către pârâții-reclamanți la BRD, încheind contractul de credit nr._ din 02.05.2011 (filele 33 si urm), rezultind un total de achitat de 28.797 lei este dovedit ca l-au făcut cu scopul de a-si cumpăra reclamantul-pirit I. I. si pirita-reclamanta autoturismul marca Opel Astra si ca ei trebuie să achite ratele, nicidecum ca a inteles să ii gratifice asa cum a motivat instanța.
Este cel puțin logic faptul ca la virsta lor si bolnavi fiind nu aveau cum sa intenționeze sa ii gratifice pe foștii soti, care sunt foarte tineri si in putere, putând sa muncească sa achite acest imprumut.
Ce nu s-a dorit sa se observe, desi constata si admite instanța ca pentru cumpărarea autoturismului s-a făcut imprumutul este faptul ca tinerii nu aveau ca venit decit suma de 600 lei din indemnizația pentru ingrijirea copilului si ca nu aveau cum sa obtina un imprumut in aceste condiții si ca imediat dupa încheierea contractului si obținerea banilor, la trei zile a fost cumpărat autoturismul si ca nu au plătit ratele pentru ca nu aveau din ce.
Chiar daca nu recunoaște reclamantul-pirit in ce scop si condiții s-a făcut acest imprumut, probele ar fi trebuit sa conducă instanța la admiterea cererii reconventionale pe acest aspect. Mai mult chiar, hotarirea nu cuprinde decit motivația ca pârâții reclamanți au vrut sa ii gratifice pentru ca se înțelegeau cu toții foarte bine.Nu puteau sa se bată ca sa fie admisa cererea si să dovedească că nu este o gratificatie, eventual si sa aibă in vedere din capul locului iminenta despartiré a lor inca de cind s-au căsătorit in scopul admiterii cererii .Nu se gindeste nimeni cind se căsătoresc doi tineri si, cel puțin ei la virsta si pregătirea lor, nu au anticipat despărțirea lor.
Nu s-a făcut trimitere .analiza si valorificare a nici unei probe administrate de catre pârâții reclamanți pe acest aspect. Lasind la o parte inscrisurile, importante sunt declarațiile martorilor, P. A. María si Comea María, care au declarat ca foștii soti urmează sa-si cumpere mașina cu ajutorul pârâților reclamanți.
Daca reclamantul insusi nu face vorbire de gratificatie, recunoaște imprumutul si este nehotarit in ce scop a fost folosit este netemeinic si nelegal ca instanța sa il considere gratificatie, in pofida voinței reclamantului si a probelor.
Imbunatatirele făcute la imobilul, situat in ..
Probele administrate si care nu sunt analizate de catre instanța ar fi trebuit sa conducă la concluzia si hotarirea ca îmbunătățirile sunt făcute de catre pârâții - reclamanți in totalitate si nu jumătate de catre ei, jumătate de catre reclamant si fiica lor.D. trimiterea la recunoașterile făcute de catre reclamant la interogatoriu nu este suficienta pentru ca, asa cum a arătat in precedent, recunoașterea si probele cum ca au vindut un ha de teren si au folosit banii pentru imbunatatiri, că au folosit banii obținuți din recalcularea pensiei, in cuantum de 4.986 lei (înscrisuri doveditoare aflate la filele 254, 256-258), faptul ca aveam si avem pensii de peste 1200 lei, ca aveau 3 ha de teren in arenda, ca au scos economiile de la CEC de peste 3000 lei dovedesc contribuția exclusiva.T. acești bani totalizează cit s-a stabilit (chiar daca exagerat si nelegal) prin expertiza ca valorează îmbunătățirile.
Reclamantul-pirit I. I. nu a dovedit ca a avut venituri cu care sa faca împreuna cu fosta soție si aceste imbunatatiri .Nu a dovedit nici macar ca ar fi contribuit cu munca sa le realizeze, nemaivorbind de reaua sa credința cind afirma ca din imprumutul pe care l-au făcut, cel puțin 100 mii .lei rol au fost folosiți pentru imbunatatiri, in scopul de a demonstra ca nu cu acești bani a cumpărat autoturismul. Si daca ar fi asa, cei 100 mii, la care se adaugă ceilalți bani obținuți de pârâții – reclamanți si recunoscuți ca fiind folosiți pentru imbunatatiri reprezintă c/v imbunatatirilor.
Au depus la dosarul cauzei o cerere de probatorii cu înscrisurile menționate in ea, insa nici aceste probe nu au fost avute in vedere de către instanța (fila 204 si urm.) Este vorba de adeverințe cu produsele obținute pentru cele 3 ha arendate si c/v lor in lei,titlu de proprietate, facturi de achiziționare materiale de construcție, toate pe numele pârâtului reclamant Cirmis E., ordine de retragere economii de la CEC pentru suma de 3174 lei, folosiți tot pentru îmbunătățiri, contract de vinzare cumpărare cu plata in rate, facturi si chitanțe pentru ușile si ferestrele termopan, pârâții reclamanți fiind cei care au plătit in rate si celelalte înscrisuri la care s-au mai referit.
3) Hotarirea apelata nu este motivata absolut deloc pe aspectul ca o cota de 1/2 din îmbunătățiri au fost făcute de către reclamant si soția sa.
Faptul ca au fost identificate si expertizate nu inseamna dovada realizării lor de către cei doi soți.
4)In mod nelegal si netemeinic a fost respinsa solicitarea de a fi obligat
reclamantul-pirit I. I. si la plata către pârâții – reclamanți a sumei de 2.180 lei, reprezentând c/val.energie electrica de Vi din totalul de 4359 lei, pentru perioada 01._.
Au solicitat acest lucru penru ca a avut statutul de tolerat in locuința lor si nu a contribuit cu nimic la achitarea utilitarilor.
Asa cum a mai arătat, daca se considera legala si temeinica hotarirea instanței de fond, cel puțin pentru același raționament pentru care i-a fosta admisa plata c/v îmbunătățirilor si pentru simetrie trebuia sa fie obligat si la plata energiei electrice..
Consumatorul industrial de care se face vorbire si este reținut de către instanța este un uruitor de cereale cu care macinam cerealele pentru hrana animalelor consumate si de către reclamantul-pirit.
5)In mod nelegal le-au fost respinse obiectiunile la raportul de expertiza
imobiliara si interogatoriul pe care le-au solicitat a-i fi luat piritei-reclamante I. I.,
incalcindu-li-se dreptul la apărare si la un proces echitabil.
La fila 265 exista obiectiunile la acest raport, depuse in termen legal si la care ar fi trebuit sa răspundă expertul, insa instanța le-a respins pe considerent ca se face trimitere la textele de lege si ca expertul a făcut calcule.
Pârâții reclamanți nu asta au criticat, ci a arătat in mod argumentat faptic si legal de ce a greșit expertul. La acestea a mai adăugat faptul ca, in mod absolut nelegal, obiectivele expertizei au fost stabilite de către instanța si nu de către părți si nu au avut de stabilit valoarea actuala de circulație a îmbunătățirilor realizate la imobil, ci doar " sa procedeze la expertiza îmbunătățirilor efectuate la imobil",asta spre deosebire de expertiza mobiliara ce avea ca obiectiv stabilirea valorii actuale de circulație a bunurilor mobile.
Obiectivul expertizei imobiliare este nelegal cita vreme nu s-a cerut si nu s-a stabilit de
către expert valoarea actuala de circulație a îmbunătățirilor, care diferă mult de valoarea lor fara a se tine cont de mai multe criterii de reducere a acestei valori, in raport de cerere si oferta etc. Asta inseamna imbogatirea fara justa cauza a celor doi soti.
Trebuia avut in vedere ca aceste imbunatatiri nu sunt de sine stătătoare, ci sunt incorporate si fac parte din acest imobil pe care, daca ar vrea sa il vindă nu puteau sa o facă la valoarea acestor imbunatatiri si a imobilului in întregul sau, ci la valoarea de circulație.
S-a ajuns in acest fel ca valoarea stabilita si pe care au fost obligați sa o achite in cota de 1/2 foștilor soti sa fie mult exagerata si sub acest aspect.
Tot nelegala este si respingerea interogatoriului la care s-au referit, pe motivul ca pirita-reclamanta I. I. este fiica pârâților reclamanți. . aceasta natura avem calitatea de parti, fie ele piriti sau reclamanți si nu de parinti/copii.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 466, 470-471,476, 479,480 (2) C.proc.civ.
A mai declarat apel împotriva aceleiași sentințe și pârâta – reclamantă I. I., sentință pe care o consideră nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
1. În mod greșit instanța de fond a constatat că în timpul căsătoriei cu reclamantul lorga I., prin efort comun și contribuție egală am realizat următoarele bunuri:
a) un șifonier simplu în trei uși, un pat dublu cu tăblie, perete și saltea relaxa, o măsuță joasă cu blat de sticlă, o mobilă de bucătărie compusă din dulapuri suspendate.
Pentru aceste bunuri s-au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: -factura nr.1121/29.03.2010 și 1315/21.04.2010 de achiziționare pat, saltea, tăblie pe numele Cîrmiș D.(poz.5 din cerere depunere înscrisuri); aviz nr.489/25.06.2010 si facturile nr. 1918/25.06.2010, nr._10, nr.3149/06.09.2010 si nr.2564/06.10.2010 de achiziționare bucătărie și pătuț copil pe numele Cîrmiș E.(pozitia 6 din cerere depunere înscrisuri).,factura nr._ din 28.06.2008 pentru 2 mese si șifonier 3 usi, dobândite de mine înainte de căsătorie pe numele de Cîrmiș lonela(pozitia14 din cerere depunere înscrisuri).
Prin acțiune reclamantul solicită aducerea la masa partajabilă șifonier; pat dormitor; măsuță; mobilă de bucătărie, iar instanța constată ca fiind bunuri comune un șifonier simplu în trei uși, un pat dublu cu tăblie, perete și saltea relaxa, o măsuță joasă cu blat de sticlă, o mobilă de bucătărie compusă din dulapuri suspendate,exact cum sunt descrise în documentele de achiziționarea și depuse la dosarul cauzei.
în motivare Instanța reține că deși unele bunuri sunt achiziționate pe numele pârâților Cîrmiș, acestea au fost achiziționate pentru părți, fără a arăta care a fost raționamentul ce a condus la această concluzie eronată. Mai mult decât atât instanța arată că aceste bunuri nu au fost solicitate de către pârâți Cîrmiș. Cu alte cuvinte aceștia, deși au dovedit că aceste bunuri sunt ale lor și că se află în imobilul și posesia lor, trebuia să le solicite de la reclamant.
Urmează să se constate că deși a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care rezultă că aceste bunuri nu le aparțin sau că au fost dobândite înainte de căsătorie, iar reclamantul nu le-a dovedit nici cu înscrisuri și nici cu martorii audiați la cererea acestuia, instanța le-a inclus totuși în masa partajabilă.
b) cerealele solicitate, respectiv: grâul, porumbul, floarea-soarelui și orzul, primite de reclamant în anul 2012, precum și cei doi porci au fost incluse în masa partajabilă fară a se avea în vedere probele administrate.
A arătat că cerealele au fost consumate pentru hrănirea celor cei trei porci solicitați de reclamant. Este curios cum martorii acestuia au indicat cu exactitate cantitatea de cereale văzute în curtea pârâților Cîrmiș, exact cantitatea solicitată de reclamant în acțiune de parcă le-ar fi cântărit.
Deși reclamantul a recunoscut la interogatoriul propus de pârâții Cîrmiș, că aceștia au primit grâu și porumb(raspuns întrebarea nr.8) și a depus înscrisuri la dosarul cauzei, respectiv: adeverințele nr.43, nr.44 si nr.45/03.06.2013 din care rezultă că pârâtul Cîrmiș E. a primit pentru cele 2,25 ha teren cantitatea de 2.275 Kg grâu pt anul agricol 2009-2012 si 2010-2011, cantitatea de 1.575 kg grau pentru anul agricol 2011-2012, in total 6125 kg și titlu de proprietatea nr.8521/1998 pentru 3 ha teren extravilan numele Cîrmiș E., făcând dovada astfel cerealelor văzute de martori, isntanța le-a inclus în totalitate în masa partajabilă.
De asemenea, a arătat că porcii solicitați de reclamant au fost sacrificați în timpul căsătoriei și deși nu se recunoaște în totalitate de reclamant, martorul acestuia, S. P., a declarat că „ părțile au sacrificat un porc de C.", iar reclamantul a recunoscut că a mai sacrificat unul atunci când au botezat, însă instanța nu avut în vedere probele administrate. Cu alte cuvinte instanța a inclus în masa partajabilă atât porcii, cât și cereale pe care aceștia le-au consumat;
c) nisipul, piatra, storcător de fructe și espresor cafea. Cu privire la piatră și nisip a arătat prin răspunsul la interogatoriu că reclamantul a adus niște piatră și a împrăștiat-o pe stradă, aspect ce rezultă și din cele constatate de expertul mobiliar, instanța, iar restul bunurilor nu au existat.
2. Instanța de fond a comis o gravă eroare de fapt, decurgând dintr-o apreciere greșită a probelor atunci când a constatat că în timpul căsătoriei cu reclamantul lorga I. au acumulat ca datorie comună, cu titlu de împrumut suma de 3000 euro și suma de 3000 lei nerestituită la data despărțirii în fapt.
În apărările sale, precum și în răspunsul la interogatoriu reclamantul spune că a împrumutat de la fratele său suma de 3000 euro cu care a cumpărat autoturismul Opel Astra si suma 3000 lei din care cu 1500 lei a cumpărat frigiderul, restul de 1.500 lei fiind folosită în gospodărie.
În mod greșit a reținut instanța că reclamantul lorga I. a făcut dovada existenței împrumutului de 3000 euro pe care am investit-o în cumpărarea autoturismului marca Opel cu nr. de înmatriculare_ .
Urmează să se constate că pentru a dovedi aceste împrumuturi reclamantul a depus la dosarul cauzei niște chitanțe de mână, încheiate între el și fratele său(efectuate evident pro cauza), fară a fi datate pentru a se putea constata data împrumutului și făra a fi semnate de martori.
Lăsând la o parte faptul că aceste înscrisuri nu au nicio valoare juridică nefiind datate pentru a se putea constata data contractării împrumutului, chiar martorii reclamantului audiați cu privire la acesta datorie contrazic cele reținute de instanță.
Deși au declarat că s-a făcut acest împrumut pentru achiziționarea autoturismului, după cum a reținut și instanța, solicită să se observe că, martorul S. P., audiat la data 31.10.2013, a spus că „împrumutul s-a făcut anul trecut" adică în anul 2012, deci ulterior datei de 06.05.2011 când a fost cumpărat autoturismul, iar martorul M. D. a declarat că ,,știu că sumele împrumutate s-au restituit de către părți".
În această situație deși este evident că nu s-a dovedit existența acestor datorii, totuși instanța constată existența acestor datorii și o obligă în mod nelegal la plata cotei de 1/2 din cei 3000 euro și 1500 lei.
3. Un alt motiv de apel privește faptul că instanța că instanța în mod nelegal a procedat la respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâta reclamantă, fără să motiveze respingerea acesteia.
Prin cererea reconventională a solicitat să se constatate că în timpul căsătoriei a împrumutat de la părinții mei suma de 26.617 lei pentru achiziționarea autoturismului marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare nr._, conform contractului de vanzare-cumparare din data de 06.05.2011, urmând să se dispună obligarea sa și a pârâtului în cotă de 1/2 fiecare la plata acestei sume către pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D..
Așa cum a dovedit cu înscrisurile depuse la data achiziționării acestui autoturism pârâta recamantă nu era angajata, iar reclamantul se afla in concediu pentru creșterea copilului și nu exista posibilitatea ca ei să facă împrumut bancar. Astfel, a solicitat ajutorul părinților mei care au făcut un împrumut la BRD Călărași, în valoare de 18.000 lei, cu condiția ca ei să suporte rata lunara a creditului, până la achitarea efectiva a acestuia.
Valoarea totala a acestui credit este de 26.616 lei, compusa din: rata credit in suma de 18.000 lei, dobânda in suma de 4.608 lei, comision in suma de 3.292 lei si prima asigurare in valoare de 716 lei, precizând că până la data introducerii acțiunii de partaj nu au achitat nicio sumă din această datorie.
Urmează să se constate că prin răspunsul la întâmpinare și cererea reconventională reclamantul recunoaște că acest împrumut a fost contractat de părinții pârâtei - reclamante și că" i-am ajutat și noi în mai multe rânduri să plătească ratele", însă nu recunoaște că a fost folosit la achiziționarea autoturismului, ci că a fost folosit în interes personal de pârâții Cîrmiș.
Solicită a se observa poziția oscilantă și nesinceră a reclamantului cu privire la acest împrumut, care spune odată că împrumutul a fost folosit în interes personal de pârâți, ba că s-a folosit la îmbunătățiri de părinții pârâtei reclamante și ei au achitat ratele (încheierea din 31.10.2013), ba că din acest împrumut le-au dat 80 mii lei să boteze (rasp. întrebarea 11 interogatoriu formulat de pârâta-reclamantă).
Așa cum se va observa acest împrumut a fost contractat la data de 02.05.2011, iar autoturismul a fost achiziționat la data de 06.05.2011, de unde rezultă în mod indubitabil că acești bani au fost pentru autoturism și nu pentru botezul din 27.10.2012 și nici pentru îmbunătățirile efectuate începând cu anul 2009 și terminate în luna mai 2011, după cum declară martorul reclamantului S. P..
Cu privire la acest împrumut instanța de fond a aplicat principiul" cei al tău este și al meu și cei al meu este numai al meu", evident în favoarea reclamantului.
4. în mod greșit instanța de fond a atribuit reclamantului autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe considerentul că s-a făcut dovada că prețul de achiziționare s-a constituit din suma de 3000 euro împrumutați (la care oricum a fost obligată), iar diferența de 4500 lei provine din vânzarea autoturismului Dacia N., proprietatea personală a reclamantului.
Solicită a se observa că tot pentru achiziționarea autoturismului Opel Astra reclamantul a susținut că a înstrăinat un autovehicul Dacia N. bun propriu,tot cu chitanță de mână și tot fără dată și martori, fără să facă dovada că a deținut acest bun, nedepunând niciun înscris de proveniență a acestui bun.
In mod greșit au fost primite aceste apărări pentru aceleași considerente expuse mai sus, dar și pentru că martorul reclamantului, S. P., a declarat că mașina bun propriu al reclamantului a fost vândută în anul 2012, ulterior deci achiziționării autoturismului bun comun Opel Astra care a fost cumpărat la 06.05.2011.
Așa cum a arătat mai sus și dovedit cu înscrisurile depuse și martorii audiați în cauză acest autoturism a fost achiziționat cu împrumutul făcut de părinții săi, singura lor sursă de venit în cei 3 ani și 2 luni de conviețuire împreună a fost indemnizația pentru creșterea copilului și ulterior salariul reclamantului in valoare de 600 lei din care plăteau o rata lunară de 120- 130 lei pentru un credit în valoare de 8.000 lei contractat de reclamant înainte de căsătorie, așa cum a dovedit cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei,respectiv: decizia nr._/13.07.2012 de încetare a indemnizației de creștere a minorului, din care rezultă ca reclamantul a încasat suma de 600 lei și chitanțe și grafic achitat in timpul căsătoriei din indemnizația copilul și ulterior din salariul reclamantului, tot de 636 lei.
În această situație, printr-un calcul simplu, se poate observa că le rămâneau suma de 470 lei pe lună, suma ce era insuficientă pentru traiul zilnic a trei persoane, fiind evident că nu aveau posibilitatea să cumpere autoturismul și nici să contribuie la efectuarea îmbunătăților solicitate de reclamant. Nici măcar bunurile recunoscute de pârâta- reclamantă la punctul 1, lit.a din întâmpinare-cerere reconventională nu au fost dobândite de ei în exclusivitate, o parte au fost cumpărate cu ajutorul părințiilor săi, iar altele au fost primite ca dar de la finii pe care i-au cununat.
Instanța reține că "reclamantul nu s-a rezumat doar la veniturile respective continuând să muncească în agricultură de dimineață până seara, situație arătată atât de martorii reclamantului cât și de martorii pârâților, că acesta aducea acasă sume importante de bani, cereale și lemne de foc, veniturile având caracter de stabilitate."
Solicită a se observa că martorii propuși de pârâți nu au declarat în nici un caz așa ceva, iar cerealele și lemnele aduse reclamant la finele anului 2012, și pe care le-a recunoscut ca fiind consumate în gospodărie pentru necesitățile familiei, au fost singurele, întrucât reclamantul a început serviciul în luna august 2012.
Conform adeverinței de salariu reclamantul avea un venit de 636 lei, venit la care a fost calculată și pensia de întreținere în favoarea minorului, iar prin răspunsul la interogatoriul formulat la intrebarea nr.1 și 2 acesta recunoaște că indemnizația și ulterior salariu de 638 lei a fost singura sursă de venit, asftel că, în mod nelegal instanța a reținut că reclamantul - pârât obținea sume importante de bani cu caracter de stabilitate.
În concluzie, pentru cele ce preced, care dovedesc că instanța admițând acțiunea reclamantului în parte și respingând cererea reconventională formulată în totalitate a comis o gravă eroare de fapt, decurgând dintr-o apreciere greșită a probelor.
Solicită admiterea apelului, să se desființeze în tot sentința civilă nr. 1156/08.05.2014 a Judecătoriei Călărași și rejudecând cauza să se dispună admiterea în parte a acțiunii reclamantului în sensul partajării conform propunerii de lotizare efectuată de expertul mobiliar, în cota de 1/2 fiecare doar a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei și recunoscute prin întâmpinare la punctul 1 lit a, respectiv: lada Artic; frigider Beko; mașina spălat Wirpool; cuptor microunde; cuptor electric; 2 lenjerii pat; 2 pături; aspirator auto; covor bucatarie;Opel Astra cu nr.inmatriculare_ .
Solicită să-i fie atribuit autoturismul marca Opel Astra cu număr de înmatriculare_, întrucât nu am are alt mijloc de deplasare și îi este foarte necesar și util fiind din provincie pentru pentru a merge cu copilul la spital la medicul de familie, grădiniță, dar și pentru a se deplasa la serviciu.
Solicit admiterea cererii reconventionale formulată de pârâta reclamantă și de pârâții Cârmiș E. și D. și să se constate că în timpul căsătoriei au împrumutat de la părinții săi suma de 26.617 lei pentru achiziționarea autoturismului marca Opel Astra cu nr. de inmatriculare nr._, conform contractului de vânzare-cumpărare din data de 06.05.201, urmând să se dispună obligarea sa și a pârâtului în cotă de 1/2 fiecare la plata acestei sume către pârâții reclamanți.
În drept sunt invocate dispozițiile art 470 și urm. Cod procedură civilă și art 453 Cod procedură civilă.
A solicitat proba cu înscrisuri și suplimentarea probei cu un martor, respectiv V. M., domiciliată în corn.B., ., jud.Călărași.
Intimatul reclamant – pârât I. I. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelurilor declarate în cauză și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Cu privire la apelul declarat de către Cirmis (fosta I.) I., apreciază ca acesta nu este fondat si urmează sa fie respins, motivat de următoarele imprejurări:
Referitor la bunurile indicate la motivul unu, litera a al apelului, arată ca in mod corect acestea au fost reținute ca si bunuri comune in masa partajabila de către instanța de fond si arată ca acestea au fost realizate de către părți, in timpul căsătoriei; de fapt, martorii pe care i-a propus au si menționat in declarațiile lor ca aceste bunuri le-au văzut in domiciliul lor si ca le-au utilizat in mod efectiv, aparind in domiciliu dupa incheierea căsătoriei dintre părți, aceastea fiind realizate din bani comuni, explicația faptului ca facturile fiscale sunt întocmite pe numele părinților fiind aceea ca pirita si părinții sai erau pensionari si aveau posibilitatea sa meargă sa întocmească actele, el muncind in permanenta si neavind, din acest motiv cum sa se depaseze. Concluzia este ca aceste bunuri au fost realizate de către foștii, soti, cu bani comuni, realizați de ei in timpul relației de căsătorie, bunurile facind parte din masa partajabila, nefiind ale părinților care, de altfel, nici nu au formulat cerere de intervenție in acest sens, fapt care denota fara putința de tăgada veridicitatea afirmațiilor sale,cu atit mai mult cu cit parata nu a lucrat in perioada relației de căsătorie iar intervenientii au avut pensie Cirmis E. de 600 lei in 2008 iar Cirmis D. incepind cu anul 2010 de numai 300 lei.
Cu privire la bunurile menționate in capitolul doi, arătă ca aceste cantități de cereale au fost recunoscute de către pirita in cadrul interogatoriului, cu mențiunea ca la data despărțirii in fapt ar fi fost cantitati mai mici, fara a face vreo proba in acest sens; nu are nicio legătura cu faptul ca piritii părinții fostei soții ar fi realizat si aceștia sau nu cantități de cereale de pe alte suprafețe de teren; este cert ca reclamantul pârât a primit aceste cantități de cereale si acestea au rămas in posesia piritei la data despărțirii in fapt tinind cont de răspunsurile acesteia si ale piritilor de la dosar din care rezulta ca, la data despărțirii in fapt, nu a luat decit bunurile personale de îmbrăcăminte.
Referitor la porci, arată că la data despărțirii in fapt, este recunoscut ca aceștia au fost cumpărați si au existat, el invederind ca existau in domiciliul comun si nu fuseseră sacrificați, pirita indicind ca ar fi fost sacrificați la o data situata dupa despărțirea in fapt, respectiv la 22.09.2012, cind părțile erau despărțiți in fapt.
Privitor la nisipul si piatra despre care s-a făcut discuție in acțiune, pirita recunoaște ca acestea au existat si au fost realizate prin contribuția soților, insa pur si simplu nu este de acord cu partajarea acestora, negind cu obstinație, asa cum a făcut pe intreg parcursul procesului, calitatea de bun comun a tuturor bunurilor solicitate in acțiune.
Relativ la imprumuturile contractate cu fratele său, arată faptul ca acesta a lucrat in Cipru si a realizat venituri importante, condiții in care a avut posibilitatea de a- i imprumuta diferite sume de bani, respectiv cele indicate in acțiune si dovedite cu martori, împrumuturi pentru care nu s-a gindit ca ar fi nevoie sa își preconstitui probe, data fiind legătura de rudenie cu acesta si relațiile bune in care se afla atunci cu pirita care a fost de acord cu aceste sume de bani, cunoscind ca ei nu aveau posibilitatea sa achiziționeze autoturism si combina frigorifica, avind si alte cheltuieli de făcut.
Concluzia este ca imprumuturile au existat, banii i-au folosit in sensul celor arătate in acțiune si aceștia trebuie restituiți potrivit înțelegerii cu fratele său.
Referitor la cererea reconventionala formulata de către pirita privitoare la împrumutarea unei sume de bani de la piritii părinții fostei soții, arată faptul ca aceasta a fost respinsa in mod corect de către instanța de fond, cu motivarea faptului ca intre parti nu a existat nicio înțelegere cu privire la imprumutul vreunei sume de bani, nu s-a împrumutat nicio suma de bani si nici nu exista obligativitatea restituirii unei sume care nu a fost niciodată împrumutata.
Cert este ca împrumutul a fost făcut de către piriti, insa aceștia nu l-au făcut ca sa îi imprumute, la rindul lor cu obligația de a le restitui vreodată aceasta suma; nu s-a probat sub nicio forma ca ar fi exisat vreo astfel de înțelegere intre părți.
De altfel, a arătat ca o parte din acești bani au fost folosiți pentru a cununa, iar cealaltă parte au fost cheltuiți de către piritii părinții fostei soții in gospodărie pentru diverse nevoi si pentru a plați o parte din manopera necesara imbunatatirilor efectuate la imobil; nu este real ca acești bani ar fi fost folosiți la cumpărarea autoturismului Opel Astra, acesta fiind achiziționat, asa cum a arătat, cu banii obținuți in urma vânzarii unui autoturism Dacia cu suma de 4500 lei si cu suma de 3.000 euro împrumutați de la fratele său. Cu privire la autoturismul Dacia N., rezultând in probe ca a deținut acest autoturism si ca l-a vândut in perioada căsătoriei, folosind acești bani obținuți pentru cumpărarea autoturismului Opel Astra. Mai mult, arată ca a vândut si tractorul si utilajele agricole indicate in acțiune, banii obținuți fiind folosiți in gospodărie si investiți in imbunatariri.
Nu este de acord cu atribuirea autoturismului către pirita, atit pentru faptul ca aceasta nu avea permis la data introducerii acțiunii, cit si pentru faptul ca îi este necesar si a fost cumpărat cu banii din vânzarea unui autoturism de-al său si banii împrumutați de la fratele său si solicită ca acesta sa îi fi atribuit.
2.Cu privire la apelul declarat de către piritii Cirmis E. si Cirmis D., consideră ca si acesta este neîntemeiat si urmează sa fie respins, motivate de următoarele împrejurări:
In primul rând, urmează sa se constate ca prin motivele de apel dezvoltate, piritii se erijează in apărătorii piritei Cirmis I., sens in care solicit sa se dispună îndepărtarea tuturor apararilor si motivelor de apel care vizează celelalte aspecte ale spetei, cu excepția celor referitore la îmbunătățirile aduse imobilului ai cărui proprietari sunt.
Arată ca instanța de fond nu a acordat mai mult sau altceva decât s-a cerut, urmând sa se constate ca este vorba despre îmbunătățirile pe care le-a solicitat prin cerere de chemare in judecata, iar nu despre alte chestiuni care nu au fost solicitate prin cererea introductiva de instanța, chestiunea valorii acestora neavând legătura cu motivul de apel invocat.
Privitori a lada frigorifica Artic, arată că aceasta a fost cumpărata de părți, fără ajutorul părinților, a fost ascunsa de către aceștia cu ocazia deplasări expertului, ca si mașina de spălat Whirlpool. Frigiderul Beko a fost achiziționat cu suma de 1.500 lei, restul de 1.500 lei din cei 3.000 lei împrumutați de la fratele său fiind folosiți la cheltuieli comune din gospodărie.
Cuptorul cu microunde, cuptorul electric, 2 lenjerii de pat, 2 paturi, aspiratorul auto, si covorul de bucătărie au fost cadouri de la cununie sau de la botez, primite de la fini.
Referitor la veniturile pe care le-a realizat, arată ca a muncit in permanenta, a realizat mereu ore suplimentare, ajungând uneori si la venituri de 1.000 lei lunar, a crescut animale in gospodărie si a realizat in permanenta venituri cu care a contribuit la cheltuielile comune si la realizarea imbunatatirilor indicate in acțiune.
Nu sunt reale afirmațiile piritilor privitoare la susținerile referitoare la veniturile si cheltuielile efectuate de către soți iar afirmațiile acestora sunt contradictorii, pe de o parte, susțin ca nu au existat mijloace materiale realizate de către parti si, pe de alta parte, susțin ca au achitat datoriile către fratele său si alte sume de bani. A dovedit cu acte si martori ca a contribuit atit material, cit si cu munca, personal, la efectuarea acestor îmbunatatiri ,astfel incit este firesc ca sa îi fie achitata contravaloarea cotei care i se cuvine din aceste îmbunătatiri.
Nu este de acord cu obligarea la plata contravalorii energiei electrice, întrucât nu a avut statutul de chiriaș in imobilul proprietatea părinților piritei si majoritatea sumelor plătite la Renel in aceasta perioada au fost achitata cu banii foștilor soti. In al doilea rind, nu se poate face nicio delimitare cu privire la un consum separat al lor si al părinților fostei soții, neexistând un contoar separat, cu atit mai mult cu cit consumul mare este datorat unor consumatori industriali pe care i-au avut părinții piritei iar el nu este de acord cu achitarea contravalorii consumului acestora.
Prin întâmpinarea depusă apelanții CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. se învederează că sunt întru totul de acord cu apelul declarat de pârâta – reclamantă I. I..
A depus întâmpinare la apelul declarat de apelanții CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E., pârâta reclamantă I. I., solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Analizând apelurile declarate prin prisma criticilor formulate și în raport de probatoriul administrat în cauză, Tribunalul le constată fondate pentru considerentele în continuare expuse.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat probele administrate în cauză și astfel a constatat că lucrările de renovare a imobilului proprietatea pârâților CÎRMIS E. și CÎRMIȘ D. au fost efectuate de aceștia împreună cu reclamantul – pârât I. I. și I. I., deși din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă fără putință de tăgadă că numai proprietarii imobilului au contribuit la efectuarea unor îmbunătățiri și construcția unor anexe. Astfel, din adeverințele aflate la filele 232-234 din dosar rezultă veniturile obținute în anii agricoli 2009-2010, 2010-2011 și 2011-2012 de către pârâții CÎRMIȘ E. și CÎRMIȘ D..
Aceeași pârâți au dovedit prin înscrisul aflat la fila 255 din dosar, că în cursul lunii martie 2010, prin recalcularea pensiei a obținut suma de 4986 lei, iar prin cupoanele de pensie (filele 251-254), aceștia fac dovada unui venit lunar în cuantum de 1.200 lei.
Din înscrisurile aflate la filele 259-260, rezultă faptul că pârâtul CĂRMIȘ E. la data de 12.10.2009 a retras suma de 3174,47 lei reprezentând economii aflate în depozite la CE BANK .
În cursul lunii aprilie 2010, deci după o lună de când pârâtul CÎRMIȘ E. a obținut suma de 4986 lei l din recalcularea pensiei, acesta a achiziționat 3 ferestre PVC și 4 uși PVC în valoare totală de 3540 lei, potrivit înscrisurilor aflate la filele 245-250 din dosar.
Din raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat de ing.D. V. (filele 197-199) rezultă că pentru îmbunătățirile imobilului proprietatea pârâților CÎRMIȘ E. și CÎRMIȘI D. s-au folosit 38 m.p. faianță și 16,53 gresie, iar prin înscrisurile aflate la filele 261-263 pârâții au dovedit că au cumpărat 25 m.p. faianță și 30 m.p. gresie precum și alte materiale necesare montării acestora, în sumă totală de 5.256 lei.
În raport de probatoriul mai sus menționat, tribunalul apreciază având în vedere depozițiile martorilor S. P. și M. D. care referitor la lucrările de îmbunătățire a imobilului și construcția anexelor proprietatea pârâților, au declarat că „Cunosc că reclamantul aducea banii, plătea facturile, materialele” și respectiv „Cunosc că reclamantul a fost ajutat de șeful lui cu ce avea nevoie în momentul în care a făcut îmbunătățirile, iar banii proveneau de la reclamant”, că menționatele îmbunătățiri nu s-au făcut de ambele familii așa cum eronat a reținut instanța de fond, ținând cont și de răspunsul reclamantului la interogatoriu care a recunoscut și contribuția pârâților.
La interogatoriul luat reclamantului de către pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D. acesta a precizat pentru fiecare îmbunătățire solicitată că „Îmbunătățirile s-au făcut cu următoarele sume: 4500 lei din vânzarea tractorului, remorcă_ lei - garaj 2009, porți mari, mici – 2008, vopsit casa 2008 interior 2010-2011”
Tribunalul constată că aceste susțineri ale reclamantului nu pot fi primite deoarece din declarația martorului M. D. (propus de reclamant) rezultă că „Tractorul s-a vândut în luna septembrie 2013, iar după remorcă”, ceea ce dovedește fără putință de tăgadă că banii proveniți din vânzarea celor două utilaje nu ar fi fost folosiți pentru efectuarea de lucrări de îmbunătățirea imobilului pârâților Cîrmiș E. și Cîrmiș D.. Practic vânzarea menționatelor bunuri s-a realizat după despărțirea reclamantului de pârâta I. I..
Pentru aceste considerente, tribunalul constată că instanța de fond în mod greșit a obligat pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D. la plata sumei de 5.808,60 lei către reclamantul I. I. și la plata sumei de 5808,60 lei către pârâta I. I. reprezentând cota de ½ din dreptul de creanță asupra îmbunătățirilor aduse imobilului pârâților Cîrmiș E. și Cîrmiș D. și pe cale de consecință urmează a respinge capătul de cerere nr.2 al reclamantului referitor la obligarea pârâților la plata cotei de ½ către acesta și pârâta I. I..
Tribunalul apreciază că instanța de fond în mod greșit a introdus în masa partajabilă ca bunuri comune ale reclamantului și pârâtei I. I., bunuri care au fost cumpărate de pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D., ori înainte de căsătoria părților.
Astfel, patul dublu cu tăblie perete și saltea Relaxa în sumă de 730 lei și mobila de bucătărie în sumă de 1740 lei au fost cumpărate de pârâtul Cărmiș E., potrivit înscrisurilor aflate la filele 236-243 din dosar, iar șifonierul simplu în 3 uși și măsuța joasă cu blat de sticlă au fost cumpărate la data de 28.06.2008 de către pârâta I. I. conform înscrisului de la fila 264, dată la care părțile nu erau căsătorite.
Având în vedere probele administrate în cauză, Tribunalul consideră că în mod greșit judecătorul fondului a reținut că reclamantul a făcut dovada împrumutului de 3000 Euro de la fratele său, sumă pe care părțile au investit-o la cumpărarea autoturismului Opel Astra, cum și a sumei de 3000 lei, din care părțile au cumpărat frigiderul Belo, iar diferența au folosit-o pentru diverse cheltuieli.
În condițiile în care dovada împrumutului celor 3000 Euro s-a făcut cu înscrisuri care au fost traduse în limba română de traducător autorizat, iar despre acest împrumut martorul M. D. declară că l-a aflat din discuțiile cu reclamantul, instanța de fond le-a apreciat greșit ca fiind probe concludente pentru respectivul împrumut.
Mai mult, tribunalul reține că autoturismul marca Opel Astra a fost achiziționat la data de 06.05.2011 (fila 8 din dosar), iar creditul în sumă de_ lei a fost contractat de către pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D. de la BRD – Sucursala Călărași la data de 02.05.2011 (filele 43-81 din dosar) iar reclamantul în interogatoriul propus de pârâta I. I. a recunoscut că fratele său a edificat un imobil cu banii cîștigați în Cipru.
Față de această stare de fapt, Tribunalul constată că autoturismul Opel Astra a fost achiziționat cu banii reprezentând credit contractat de pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D., la numai patru zile după obținerea creditului și pe cale de consecință va admite cererea reconvențională formulată de pârâți și va obliga pe reclamantul I. I. și pe pârâta I. I. la plata sumei de 13.308,50 lei fiecare către pârâții Cîrmiș E. și Cîrmiș D. și va respinge capătul de cerere formulat de reclamantul I. I. privind includerea în masa partajabilă a sumei de 3000 Euro și 3000 lei.
Tribunalul consideră întemeiată apărarea intimatului reclamant I. I. potrivit căruia nu se impune obligarea sa către pârâții – reclamanți Cîrmiș E. și Cîrmiș D. la plata sumei de 2180 lei contravaloarea energiei electrice consumată în ultimii 3 ani în cuantum de 4359 lei, având în vedere că reclamantul nu a locuit în imobilul acestora în calitate de chiriaș, iar cuantumul energiei consumată de cei doi foști soți I. I. și I. I. nu poate fi determinat în lipsa unor contoare de înregistrarea consumului de astfel de energie, separate.
Pentru considerentele reținute în precedent Tribunalul în baza art.480 alin. 2 Cod procedură civilă va admite apelurile declarate de apelanții pârâți-reclamanți I. I., CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E., împotriva sentinței civile nr.1156/08.05.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte și rejudecând:
Urmează a admite cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă I. I. împotriva reclamantului – pârât I. I..
Urmează a admite cererea reconvențională formulată de pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. împotriva reclamantului – pârât I. I. și pârâtei reclamante I. I..
Urmează a constatat că în timpul căsătoriei, prin efort comun și contribuției egală, părțile I. I. și I. I. au realizat următoarele bunuri comune:
- un DVD player LG; una ladă frigorifică Arctic, un frigider Belo; una mașină de spălat marca Whirpool; un cuptor cu microunde, marca Daewoo; un cuptor electric; una hotă electrică marca Platinium; un aparat electric pentru sandwich –uri; două lenjerii pat; două pături pluș; un covor bucătărie; un storcător electric pentru fructe; patru servicii pahare sticlă; patru serviciu cafea; un espressor cafea; 4 mc nisip, un aspirator marca Storm; 3 mc piatră spartă; un aspirator auto.
-3.500 kg porumb boabe, 500 kg grâu, 250 kg floarea soarelui; 250 kg orz; doi porci a 45 kg fiecare.
-un autovehicul marca Opel Astra ._, nr. de identificare WOLOTGF_.
Asupra masei partajabile părțile au un drept în cotă de ½ fiecare.
Urmează a dispune partajarea bunurilor comune.
Urmează a atribuii reclamantului – pârât I. I. următoarele bunuri sau contravaloarea acestora:
- un DVD player LG sau 285 lei; una ladă frigorifică Artic sau 1020 lei; un cuptor microunde Daewoo sau 225 lei; un cuptor electric sau 99 lei; un aparat sandwich-uri sau 42 lei;una lenjerie pat sau 54 lei; una pătură sau 72 lei; un aspirator sau 180 lei și două servicii sau 36 lei.
Valoarea totală a lotului atribuit reclamantului – pârât I. I. este în sumă de 1545 lei.
Urmează a atribuii pârâtei – reclamante I. I. următoarele bunuri sau contravaloarea acestora:
-4 mc nisip sau 80 lei; 3 mc piatră spartă sau 120 lei; un frigider Beko sau 1040 lei; una mașină de spălat sau 1020 lei; una hotă sau 136 lei; una lenjerie pat sau 72 lei; un covor bucătărie sau 72 lei; un storcător fructe sau 120 lei; 2 servicii pahare sau 27 lei; două servicii ceai sau 36 lei; un espressor cafea sau 162 lei; 3500 kg porumb boabe sau 3675 lei; 500 kg grâu sau 410 lei; 250 kg floarea-soarelui sau 512,5 lei; 250 kg orz sau 200 lei; un aspirator auto sau 88 lei și autoturismul marca Opel Astra ._, nr. de identificare WOLOTGF_, în valoare de 10.215 lei.
Valoarea totală a lotului atribuit pârâtei – reclamante I. I. va fi în sumă de 18.615,50 lei.
Pentru egalizarea valorică a loturilor va obliga pe pârâta- reclamantă I. I. la plata către reclamantul – pârât I. I. la plata sumei de 8.535,25 lei cu titlu de sultă.
Urmează a obliga reclamantul –pârât I. I. la plata sumei de 13.308,50 lei către pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. .
Urmează a obliga pârâta – reclamantă I. I. la plata sumei de 13.308,50 lei către pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. .
Urmează a respinge capătul nr.2 al cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. I. privind obligarea pârâților CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. la plata în cote de ½ către reclamant și pârâta I. I..
Urmează a respinge capătul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. I. privind includerea în masa partajabilă a unei datorii comune de 3000 Euro și 3000 lei.
Urmează a obliga pârâta – reclamantă I. I. către reclamantul – pârât I. I. la plata sumei de 1210 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Urmează a obliga reclamantul –pârât I. I. ȘI pârâta – reclamantă I. I. către pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. la plata sumei de 1876 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Urmează a menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.480 alin.2 Cod procedură civilă admite apelurile declarate de apelanții pârâți-reclamanți I. I., CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E., împotriva sentinței civile nr.1156/08.05.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte și rejudecând:
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă I. I. împotriva reclamantului – pârât I. I..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. împotriva reclamantului – pârât I. I. și pârâtei reclamante I. I..
Constată că în timpul căsătoriei, prin efort comun și contribuției egală, părțile I. I. și I. I. au realizat următoarele bunuri comune:
- un DVD player LG; una ladă frigorifică Arctic, un frigider Belo; una mașină de spălat marca Whirpool; un cuptor cu microunde, marca Daewoo; un cuptor electric; una hotă electrică marca Platinium; un aparat electric pentru sandwich –uri; două lenjerii pat; două pături pluș; un covor bucătărie; un storcător electric pentru fructe; patru servicii pahare sticlă; patru serviciu cafea; un espressor cafea; 4 mc nisip, un aspirator marca Storm; 3 mc piatră spartă; un aspirator auto.
-3.500 kg porumb boabe, 500 kg grâu, 250 kg floarea soarelui; 250 kg orz; doi porci a 45 kg fiecare.
-un autovehicul marca Opel Astra ._, nr. de identificare WOLOTGF_.
Asupra masei partajabile părțile au un drept în cotă de ½ fiecare.
Dispune partajarea bunurilor comune.
Atribuie reclamantului – pârât I. I. următoarele bunuri sau contravaloarea acestora:
- un DVD player LG sau 285 lei; una ladă frigorifică Artic sau 1020 lei; un cuptor microunde Daewoo sau 225 lei; un cuptor electric sau 99 lei; un aparat sandwich-uri sau 42 lei;una lenjerie pat sau 54 lei; una pătură sau 72 lei; un aspirator sau 180 lei și două servicii sau 36 lei.
Valoarea totală a lotului atribuit reclamantului – pârât I. I. este în sumă de 1545 lei.
Atribuie pârâtei – reclamante I. I. următoarele bunuri sau contravaloarea acestora:
-4 mc nisip sau 80 lei; 3 mc piatră spartă sau 120 lei; un frigider Beko sau 1040 lei; una mașină de spălat sau 1020 lei; una hotă sau 136 lei; una lenjerie pat sau 72 lei; un covor bucătărie sau 72 lei; un storcător fructe sau 120 lei; 2 servicii pahare sau 27 lei; două servicii ceai sau 36 lei; un espressor cafea sau 162 lei; 3500 kg porumb boabe sau 3675 lei; 500 kg grâu sau 410 lei; 250 kg floarea-soarelui sau 512,5 lei; 250 kg orz sau 200 lei; un aspirator auto sau 88 lei și autoturismul marca Opel Astra ._, nr. de identificare WOLOTGF_, în valoare de 10.215 lei.
Valoarea totală a lotului atribuit pârâtei – reclamante I. I. este în sumă de 18.615,50 lei.
Pentru egalizarea valorică a loturilor obligă pe pârâta- reclamantă I. I. la plata către reclamantul – pârât I. I. la plata sumei de 8.535,25 lei cu titlu de sultă.
Obligă reclamantul –pârât I. I. la plata sumei de 13.308,50 lei către pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. .
Obligă pârâta – reclamantă I. I. la plata sumei de 13.308,50 lei către pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. .
Respinge capătul nr.2 al cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. I. privind obligarea pârâților CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. la plata în cote de ½ către reclamant și pârâta I. I..
Respinge capătul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. I. privind includerea în masa partajabilă a unei datorii comune de 3000 Euro și 3000 lei.
Obligă pârâta – reclamantă I. I. către reclamantul – pârât I. I. la plata sumei de 1210 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă reclamantul –pârât I. I. ȘI pârâta – reclamantă I. I. către pârâții – reclamanți CÎRMIȘ D. și CÎRMIȘ E. la plata sumei de 1876 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Președinte, T. E. | Judecător, G. S. | |
Grefier, I. V. |
J.fond A. N. O.
Red.T.E.
Dact.I.V.
Ex.6/10.10.2014
| ← Evacuare. Sentința nr. 1341/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 433/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
