Pensie întreţinere. Sentința nr. 753/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 753/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 552/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr.441
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Sevastița S.
Judecător N. C. C.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea apelului minori și familie formulat de reclamanta Ș. A. A. împotriva sentinței civile nr. 753/20.03.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât Ș. C., având ca obiect pensie întreținere M..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat av. A. M. pentru apelanta – reclamantă Ș. A. A., conform împuternicirii av. ., nr. 8508 depusă la dosar și intimatul - pârât Ș. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul apelantei – reclamante Ș. A. A., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimatul – pârât Ș. C., având cuvântul, solicită admiterea probei cu înscrisuri sens în care înțelege să depună la dosarul cauzei înscrisuri eliberate de bănci din care rezultă că a contractat diverse credite, o copie a unui act de donație prin care se atestă că tatăl numitei Ș. N. a trecut pe numele său apartamentul câștigat în comun la nuntă, donând ulterior imobilul fiicei sale, fără ca intimatul să aibă cunoștință în acest sens cu toate că a achitat tot timpul ratele la bănci și utilități, copii de pe facturile de la utilități și acte doveditoare cu privire la veniturile sale și înmânează un exemplar și apărătorului apelantei.
Apărătorul apelantei – reclamante Ș. A. A., având cuvântul, față de proba cu înscrisurile depuse la dosar la acest termen de intimat, se opune administrării acestei probe apreciind că înscrisurile respective nu au relevanță în cauză având în vedere obiectul cererii care privește stabilirea pensiei de întreținere prin raportare la veniturile nete obținute de intimat.
Astfel, cu privire la facturile de la utilități arată că și apelanta poate depune la dosar înscrisuri în acest sens dacă se apreciază că au vreo valoare juridică iar faptul că intimatul are o rată la bancă nu interesează cauzei având în vedere că ne raportam la stabilirea veniturilor obținute pentru stabilirea cuantumului pensiei la care acesta este obligat către minoră conform legii.
În eventualitatea în care s-ar admite proba cu înscrisurile indicate de intimat, solicită în contraprobă proba cu înscrisuri pentru a se face dovada datoriilor și a facturilor de la utilități privind pe apelantă, dacă instanța le-ar aprecia utile și pertinente cauzei.
Intimatul – pârât Ș. C., având cuvântul în replică, arată că nu este de rea credință și a plătit de fiecare dată pensia datorată iar prin înscrisurile depuse înțelege să dovedească că a făcut o refinanțare pentru un credit pe care mama apelantei l-a făcut în vederea achiziționării unui autoturism.
Instanța, admite proba cu înscrisurile depune la dosar la acest termen de intimat – pârât urmând ca acestea să fie analizare cu ocazia deliberării asupra fondului apelului.
Apărătorul apelantei – reclamante Ș. A. A., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de soluționare și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri.
Intimatul – pârât Ș. C., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri.
Instanța, ia act de faptul că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul pentru susțineri.
Apărătorul apelantei – reclamante Ș. A. A., având cuvântul, arată că apelul vizează modul în care instanța de fond a soluționat cererea sa privind cuantumul pensiei stabilite urmând a se avea în vedere și faptul că s-a solicitat stabilirea cuantumului la o pătrime din veniturile pârâtului conform dispozițiilor art. 529 Cod civil.
Arată că de la data de la care apelanta a împlinit vârsta de 18 ani intimatul nu a mai achitat nicio sumă cu titlu de pensie de întreținere și solicită a se avea în vedere că odată judecarea fondului, la dosarul cauzei s-a depus o adeverință de la locul de muncă al intimatului de unde rezultă că acesta din urmă are un venit net mediu de 2363 lei, venit în raport de care s-a stabilit o pensie de întreținere cu un cuantum cu mult sub cel prevăzut de lege, respectiv de 450 lei, instanța de fond apreciind suficient acest cuantum având în vedere vârsta și posibilitățile apelantei.
Solicită totodată a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv adeverința nr._ din care rezultă că intimatul are un venit net lunar de 3086 de lei în acest venit fiind cuprinsă și contravaloarea în lei a drepturilor privind norma de hrană și arată că această normă de hrană are un caracter permanent așa cum rezultă din adeverința depusă, nu se acordă în natură ci un echivalent în lei urmând a se avea în vedere și minuta nr._ /2008 prin care s-a stabilit cu majoritate de voturi că aceste venituri trebuiesc incluse în venitul net pentru stabilirea pensiei de întreținere, acestea având un caracter permanent.
Astfel, la acest venit obținut de intimat pensia de ¼ ar fi în cuantum de 771 lei, cuantum pe care îl solicită având în vedere veniturile menționate. Apreciază totodată că pârâtul nu se poate raporta la veniturile obținute de mamă, apelanta locuind într-adevăr cu mama acesteia, care are un venit net cu mult sub cel obținut de intimat, de 1769 lei din acest venit trăind ambele persoane, achitând aceleași utilități ca și pârâtul și având aceleași cheltuieli, ba chiar mai mult cu școală, întreținere, meditații, manuale, și hrană, trăind chiar la limita subzistenței.
Arată că apelanta este un copil eminent, s-au depus la dosar înscrisuri din care rezultă că are rezultate excelente la învățătură, rezultate care se obțin prin multă muncă și cheltuială pentru meditații, manuale etc. Mai mult decât atât, este în an terminal de liceu, necesitând manuale speciale și o pregătire suplimentară pentru a putea accesa cursurile de învățământ superior și nu se pot avea în vedere, motiv pentru care înțelege să solicite cenzurarea înscrisurilor depuse de intimat la acest termen de judecată față de cheltuielile privind utilitățile. Mai arată că intimatul, având în vedere că apelanta este singurul său copil, timp de mai bine 7 luni de zile știind în ce condiții trăiește aceasta și că este un copil eminent nu i-a plătit măcar atât cât considera intimatul că trebuie să-i plătească pentru a-și putea continua studiile fără să întâmpine anumite probleme și dificultăți financiare.
Solicită a se avea în vedere că nu sunt adevărate susținerile intimatului cu privire la creditul pentru apartament la care acesta face referire, acest imobil fiind donat de către tatăl mamei apelantei nu se poate susține că s-a achitat un credit pentru acesta. Mai mult decât atât, solicită a se avea în vedere acel înscris de mână pe care apelanta l-a depus la dosarul cauzei cu titlu de „întâmpinare” pe care a înțeles să o formuleze și prin care învederează că între părinții săi au existat anumite înțelegeri cu privire la partaj în sensul că s-a vândut acel autoturism de care intimatul face vorbire, acesta din urmă luând banii pentru a-și putea continua viața separat de apelantă și mama ei.
Ca atare, solicită a se cenzura înscrisurile depuse la acest termen de intimat prin care înțelege să facă dovada cheltuielilor privind utilitățile având în vedere că apelanta nu a înțeles să depună la dosar înscrisuri în acest sens și solicită a se avea în vedere că apelata a arătat că dacă nu ar primi ajutor financiar de la bunicul său nu ar putea să-și continue studiile. Așa cum a arătat, apelanta este un copil excelent care are rezultate excelente la învățătură și nu este un copil de care tatăl să nu fie mândru, nejustificându-se atitudinea intimatului de a nu-i plăti pensia necesară.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, urmând a se avea în vedere veniturile nete realizate de intimat de 3086 lei și stabilirea pensiei de întreținere în cuantumul de ¼ din acest venit respectiv, în cuantum de 771 lei precum și admiterea celui de-al doilea motiv de apel ce vizează cheltuielile de judecată solicitând a se avea în vedere faptul că intimatul a avut aceeași atitudine procesuală pe care o are și astăzi în fața instanței și deși învederează că vrea să plătească pensia aferentă nu a achitat nicio sumă în acest sens. Mai mult decât atât, acesta dorește stabilirea pensiei de întreținere într-un cuantum cu mult sub cel stabilit de către instanță și nu a achitat nici măcar un cuantum stabilit de dumnealui până la acest moment deși s-a făcut și procedura medierii putând ca măcar începând de la acel moment să achite un minim necesar pentru acest copil. Apreciază astfel că intimatul este în culpă procesuală și solicită obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată atât de la instanța de fond cât și din apel pentru motivele expuse pe larg prin motivarea apelului.
Pentru motivele invocate urmează să se aibă în vedere totodată și faptul că prin cuantumul stabilit de către instanța de fond s-a procedat practic la o reduce a pensiei de întreținere având în vedere că pensia stabilită anterior era de 550 lei raportându-ne practic la aceleași venituri iar instanța prin acțiunea formulată de reclamantă a redus pensia de întreține stabilită de către prima instanță de fond.
Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate iar pe fond admiterea în totalitate a cererii.
Intimatul – pârât Ș. C., având cuvântul, arată că a fost de bună credință și a achitat apelantei suma integrală reprezentând pensia de întreținere la care a fost obligat în favoarea acesteia însă începând cu data de 29 ianuarie 2014 nu a avut posibilitatea să achite suma respectivă întrucât mama sa a avut probleme de sănătate. Arată că este conștient că trebuie să achite suma restantă în cuantum de 450 lei/lună sens în care a făcut și solicitare la Alpha Bank în vederea acordării unui credit. Precizează totodată, în raport de susținerile apărătorului apelantei că este mândru de fiica sa și o apreciază și intenționează să-i achite pensia de întreținere în integralitate într-un termen cât mai scurt.
Referitor la faptul că venitul său net este de 3000 lei așa cum susține apelanta prin apărător arată că venitul său net este 2363 lei/lunar, banii aferenți normei de hrană neavând un titlu permanent sau un cuantum fix. Mai mult decât atât, acest cuantum este insuficient raportat la coșul său zilnic.
Solicită respingerea apelului formulat de reclamantă atât cu privire la cuantumul pensie de întreținere cât și cu privire la cheltuielile de judecată ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
Apărătorul apelantei – reclamante Ș. A. A., având cuvântul în replică, apreciază că dacă ne raportăm la coșul zilnic al părinților ar însemna ca acești copii să rămână fără pensie de întreținere.
Instanța, declară dezbaterile închise și reține dosarul în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 29.01.2014 și înregistrată sub nr._, reclamanta Ș. A. A. (cu CNP_, domiciliată în Călărași, .. 2, .. 1C, ., jud. Călărași) a chemat în judecată pe pârâtul Ș. C. (cu CNP_, domiciliat în Călărași, . 55, ., jud. Călărași) solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere, în favoarea sa, până la finalizarea studiilor.
Soluționând cauza prin sentința civilă nr. 753/20.03.2014, Judecătoria Călărași a admis acțiunea formulată de reclamanta Ș. A. A. împotriva pârâtului Ș. C. și a obligat pârâtul către reclamantă la plata unei pensii de întreținere în sumă de 450 lei lunar, începând de la data introducerii acțiunii (29.01.2014) și până la finalizarea de către aceasta a studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta este fiica pârâtului și până la data de 25.11.2013, dată când a împlinit vârsta de 18 ani, a beneficiat de plata unei pensii de întreținere plătită de acesta. Deși reclamanta a devenit majoră, totuși ea se află încă în continuarea studiilor sale și ca atare persistă și obligația pârâtului de a-i plăti o pensie de întreținere până la finalizarea acestora.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 499 al. 3 C civ, există obligația de întreținere a părintelui și față de copilul devenit major, dacă își continuă studiile, dar fără a depăși 26 de ani.
În speță, reclamanta este elevă, în clasa a XII-a la Liceul Teoretic M. E., cursuri de zi, așa cum reiese din adeverința depusă la fila 13 din dosar.
Conform art. 529 C. civ, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la 1/4 din venitul net lunar al acestuia, dacă acesta are în întreținere doar un copil.
Având în vedere această situație de fapt și văzând și dispozițiile legale mai sus menționate, instanța de fond consideră că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată, urmând a o admite și a obliga pârâtul la plata către aceasta a unei pensii de întreținere în sumă de 450 lei, începând de la data introducerii acțiunii (29.01.2014) și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea de către ea a vârstei de 26 ani, având în vedere că pârâtul nu mai are alți minori în întreținere.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, instanța de fond a avut în vedere veniturile realizate de pârât, conform adeverinței depusă la dosar (fila 29), dar nu în cota maximă prevăzută de lege, apreciind că suma acordată răspunde momentan acoperii nevoilor acesteia, într-o limită decentă, ținând cont de faptul că momentan este elevă și locuiește încă împreună cu mama sa. Ulterior, în eventualitatea în care își va continua studiile, iar cheltuielile sale vor fi mai mari, ea are posibilitatea de a solicita majorarea pensiei de întreținere în raport de nevoile de la acel moment.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată, conform art. 453 C.p.c, întrucât pârâtul a fost de acord la primul termen de judecată cu solicitarea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta Ș. A. A., apreciind că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică în ceea ce privește cuantumul pensiei lunare de întreținere la care pârâtul a fost obligat, care este cu mult sub % (o pătrime) din veniturile acestuia, dar și cu privire la neacordarea cheltuielilor de judecată.
Arată apelanta că instanța de fond a apreciat că suma de 450 lei corespunde momentan nevoilor sale, ținând cont de faptul că este elevă și locuiește cu mama ei. Procedând în acest mod, instanța de fond a redus de fapt pensia de întreținere de la suma de 550 lei la 450 lei, întrucât prin sentința civilă nr. 1233/25.04.2013, până la vârsta majoratului, a beneficiat de o pensie lunară de întreținere în cuantum de 550 lei, pârâtul având aceleași surse de venituri și aceleași obligații bănești sub forma creditelor bancare pe care le-a invocat, dar pe care nu le-a dovedit.
Dispozițiile art. 529 alin. 1 C. Civ. prevăd că „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti", iar alin. 2 prevede că atunci „Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii."
Procentul de o pătrime prevăzut de Codul civil se raportează la totalul veniturilor lunare realizate de pârâtul – debitor, cu caracter permanent.
Astfel, cum prevăd dispozițiile art. 449 alin. 3 C. Civ. „Părinții sunt obligați să întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 ani". Legea instituie îndatorirea părinților de asigura întreținerea copilului și de a suporta cheltuielile legate de educarea, învățătura și pregătirea profesională a acestuia.
Obligația de întreținere subzistă în sarcina ambilor părinți și față de copilul major până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani, prezumându-se că acesta se află în nevoie din cauza incapacității de a munci întrucât urmează cursurile unei forme de învățământ.
Arată apelanta că își continuă studiile fiind elevă în clasa a XII-a F la Liceul Teoretic „M. E.", iar rezultatele la învățătură sunt excelente. Faptul că este elevă în anul terminal de liceu, respectiv clasa a XII-a, determină o . cheltuieli suplimentare cum ar fi procurarea unor manuale speciale și o pregătire suplimentară sub forma meditațiilor pentru pregătirea examenului de bacalaureat și a celui de admitere în învățământul superior.
Este adevărat că locuiește cu mama și că aceasta realizează venituri în cuantum de 1.750 lei pe lună, pe care le dovedește cu adeverința nr. 2381/08.04.2014 emisă de Serviciul de Telecomunicații Speciale, însă acestea sunt inferioare celor realizate de pârât și asigură existența sa și a mamei sale, în timp ce pârâtul beneficiază de venituri de 2.363 lei lunar, cum rezultă din adeverința de salariu, la care se adaugă norma de hrană, spor pentru orele de noapte, sporul pentru funcție, sporul de grad, spor de antenă, acesta nemaiavând alte persoane în întreținere.
Veniturile realizate de mama sa sunt insuficiente pentru a face față traiului zilnic, plății utilităților și cheltuielilor suplimentare sub formă de meditații pe care le generează pregătirea ei școlară.
Învederează apelanta că venitul de 2.363 lei lunar al pârâtului nu cuprinde și sporurile pe care acesta le primește cu caracter permanent, cum ar fi: norma de hrană; spor pentru orele de noapte; sporul pentru funcție; sporul de grad; spor de antenă.
Art. 527 alin. 2 C. civ. prevede că „La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și de bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale."
P. „mijloace" ale debitorului obligației de întreținere față de copii nu trebuie înțelese numai veniturile salariale, ci orice alte surse de venituri ce își găsesc, de altfel, reflectare în nivelul său de trai, orice câștig ce are caracter permanent, prin urmare, trebuie să se țină cont de caracterul stabil al veniturilor lui. În cadrul veniturilor cu caracter permanent realizate de pârât intră și sporul acordat pentru vechimea în muncă și alte sporuri de care acesta beneficiază cu caracter permanent.
În acest sens, apelanta a formulat adresă către IPJ Călărași pentru a-i comunica dacă venitul net lunar realizat în perioada septembrie 2013- februarie 2014 și comunicat prin adeverința nr. 159.966 din 13.03.2014 cuprinde și aceste venituri, însă nu a primit răspuns.
Apreciază apelanta că instanța de fond trebuia să acorde și cheltuielile de judecată efectuate cu acest proces, având în vedere că intimatul nu a fost de acord nici cu ocazia efectuării procedurii de mediere și nici în fața instanței să-i plătească pensie în cuantumul legal prevăzut de lege, solicitând plata pensiei într-un cuantum mai mic.
Pentru aceste motive, solicită să se admită prezentul apel și să se modifice în tot sentința civilă nr. 753/20.03.2014, în sensul obligării intimatului la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de o pătrime din veniturile acestuia, precum și obligarea la cheltuielile de judecată atât la fond, cât și în apel.
În drept, invocă dispozițiile art. 466 și următoarele din C. proc. civ., art. 453 C. proc. civ și art. 499, art. 527 alin. 2, art. 529, art. 532 - 533 C. Civ.
În dovedire depune înscrisuri: adeverința nr. 2381/08.04.2014 emisă de SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE; adresa nr. 10/14.04.2014 către MAI - Inspectoratul de Poliție Județean Călărași; chitanța nr._(95) din 17.04.2014, reprezentând taxă de timbru în valoare de 10 lei.
P. întâmpinarea formulată în cauză, intimatul Ș. C. solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 753 din data de 20.03.2014 a Judecătoriei Călărași, ca nefondat și, pe cale de consecință, să se păstreze ca temeinica și legală sentința civilă apelată.
Arată intimatul că venitul său lunar permanent este de 2.363 lei/lună, la care se adaugă sporuri cu caracter nepermanent, precum și norma de hrană și plata echipamentului militar.
P. cererea de apel se solicita ca indemnizația să fie stabilită la o pătrime din veniturile totale, deși la fond a precizat că din venitul pe care-l încasează pe lângă indemnizația de întreținere mai are de achitat două rate lunare la bancă, dintre care una reprezintă rata imobilului unde locuiește apelanta-reclamantă cu mama ei, iar după achitarea acestor datorii îi mai rămân lunar aproximativ 800 lei, din care achită utilitățile imobilului unde locuiește și hrana de zi cu zi.
Textul invocat de către apelanta-reclamantă privitor la modul de stabilire a cuantumului indemnizației de îngrijire se referă numai la veniturile cu caracter permanent, iar sporurile indicate în cererea de apel se aplică sporadic, numai când sunt îndeplinite condițiile de aplicare a acestora.
P. sentința civilă nr. 753 din data de 20.03.2014, instanța de fond statuează faptul că suma de 450 lei ce reprezintă indemnizație de întreținere este satisfăcătoare pentru a asigura necesitățile apelantei, mai ales că aceasta domiciliază împreună cu mama sa, care din venitul realizat lunar acoperă toate cheltuielile necesare conviețuirii.
În drept, invocă art. 205-208 din Codul de Procedură Civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de probele administrate și în limita motivelor de apel invocate conform art. 479 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Conform dispozițiilor art. 529 Cod civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui ce o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
În speță, intimatul Ș. C. a fost obligat prin hotărâre judecătorească (sentința civilă nr. 1233/25.04.2013 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ ) să plătească lunar 550 lei pensie de întreținere fiicei sale, apelanta Ș. A. A., până la majoratul acesteia.
Potrivit actului de identitate aflat la dosar, apelanta este născută la data de 25.11.1995, iar din adeverința nr. 62/16.01.2014 emisă de Liceul Teoretic M. E. Călărași rezultă că aceasta este elevă în clasa a XII-a în anul școlar 2013 - 2014.
Reiese deci faptul că apelanta are doar 18 ani și se află în continuarea studiilor, fără a avea un loc de muncă, astfel că potrivit art. 499 alin. 3 din Codul civil, (Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.), intimatului îi revine obligația de a-i plăti pensie de întreținere, prezumându-se faptul că fiind elevă nu își poate procura singură mijloacele de subzistență, mai ales dacă nu sunt dovezi în sensul că aceasta ar obține venituri din muncă.
Din acest punct de vedere, instanța de fond a admis în mod corect cererea reclamantei.
Tribunalul reține însă ca întemeiată critica apelantei referitoare la cuantumul pensiei de întreținere stabilit de instanța de fond.
Astfel, se observă că instanța de fond a avut în vedere venituri lunare în cuantum de 2.363 lei, așa cum s-a transmis instanței prin adeverința nr. 159.966/13.03.2014 de către angajatorul intimatului (venituri lunare medii de 2363 lei în perioada septembrie 2013 – februarie 2014), rezultând că 1/4 din acest cuantum înseamnă 590,75 lei.
La instanța de apel, a fost depusă însă adeverința nr. 160.281/24.04.2014 eliberată de IPJ Călărași, în cuprinsul căreia sunt menționate și sumele încasate de intimatul pârât în perioada septembrie 2013 – februarie 2014 cu titlu de „contravaloare în lei a drepturilor de normă de hrană”, totalizând suma de 4.344 lei, astfel că media lunară a veniturilor obținute de intimat pentru perioada septembrie 2013 – februarie 2014 se ridică la 3.086 lei, din care 1/4 înseamnă 771 lei.
Intimatul susține că în cuantumul veniturilor sale nu ar trebui să fie introdusă și norma de hrană, întrucât aceasta nu reprezintă un venit permanent, însă această apărare nu poate fi reținută, întrucât din adeverința depusă la dosar rezultă că intimatul încasează lunar sume cu titlu de „normă de hrană”, în cuantumuri aproape similare.
Tribunalul apreciază că sumele de bani reprezentând contravaloarea normei de hrană ce se acordă polițiștilor și militarilor angajați, în conformitate cu prevederile OG 26/1994, atunci când nu beneficiază de alimente, sunt sume ce au caracter permanent, de vreme ce în categoria de mijloace ale debitorului intră toate posibilitățile materiale de care dispune acesta, adică atât mijloacele sale cu caracter periodic dar și orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă și care au caracter de continuitate.
Chiar daca reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură, nu există fundament pentru a nu fi considerate și aceste sume ca având caracter stabil, în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din O.G. nr. 26/1994 i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor.
P. urmare, norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, în acest sens fiind și dispozițiile art. 728 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora este inclusă în categoria de salarii și alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Nici susținerea intimatului, în sensul că neluarea în calculul pensiei lunare a ratelor de restituire a creditului bancar contractat pentru cumpărarea unei locuințe poate duce la imposibilitatea sa de plată nu poate fi reținută, pe de o parte întrucât cuantumul pensiei de întreținere se raportează la venitul lunar net al debitorului obligației de întreținere, iar pe de altă parte posibilitățile materiale ale apelantului sunt suficiente pentru a suporta atât pensia stabilită prin prezenta decizie pentru fiica sa cât și rata lunară, care cumulate ajung la nivelul a jumătate din venitul lunar net al apelantului, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
P. urmare, tribunalul va proceda la modificarea cuantumului pensiei de întreținere și va obliga pârâtul către reclamantă la plata unei pensii de întreținere în sumă de 650 lei lunar, apreciind că această sumă satisface momentan nevoile reclamantei și poate fi suportată de către intimat.
Tribunalul privește ca întemeiat și motivul invocat de apelantă cu privire la neacordarea cheltuielilor de judecată de către instanța de fond.
Astfel, se reține că instanța de fond a făcut aplicarea art. 453 C.p.c și a apreciat că pârâtul a fost de acord la primul termen de judecată cu solicitarea reclamantei.
Tribunalul observă însă că prevederile art. 453 Cod procedură civilă, invocat de instanța de fond, sunt în sensul că „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.”.
Art. 454 Cod procedură civilă prevede că „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.”
În speță însă nu se poate reține că intimatul pârât ar fi recunoscut pretențiile reclamantei, în condițiile în care a fost de acord cu stabilirea unui cuantum al pensiei de întreținere în favoarea fiicei sale de 400 lei, potrivit consemnărilor din practicaua sentinței apelate, iar reclamanta a solicitat prin acțiune stabilirea unei pensii de întreținere de 1/4 din veniturile realizate de pârât și care înseamnă mai mult de 400 lei.
D. urmare, tribunalul va obliga pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei efectuate la fond cu onorariul de avocat, conform chitanței atașate la împuternicirea avocațială.
În temeiul art. 453 cod procedură civilă va obliga intimatul și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de apelantă în prezenta cale de atac, respectiv 300 lei reprezentând onorariu avocat, așa cum rezultă din chitanța depusă la dosarul de apel.
Pentru aceste considerente, tribunalul urmează a admite, ca fondat, apelul formulat de apelanta reclamantă Ș. A. A. împotriva sentinței civile nr. 753/20.03.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași, pe care o va modifica în parte, cu privire la cuantumul pensiei de întreținere și la acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta Ș. A. A. împotriva sentinței civile nr.753/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași, pe care o schimbă în parte, în ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere și acordarea cheltuielilor de judecată și rejudecând:
Obligă pârâtul către reclamantă la plata unei pensii de întreținere în sumă de 650 lei lunar, începând de la data introducerii acțiunii (29.01.2014) și până la finalizarea de către aceasta a studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Obligă intimatul la plata către apelantă a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată fond și apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2014.
Președinte, Sevastița S. | Judecător, N. C. C. | |
Grefier, M. S. |
Redact./tehnored.S.S.
Jud. fond E.D.E.
Exp.4 /27 Iunie 2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 387/2014. Tribunalul... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 136/2014.... → |
|---|
