Pretenţii. Decizia nr. 184/2013. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 184/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 36838/211/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 184/R/2013
Ședința publică de la 19 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător O.-C. T.
Judecător M. O.-S.
Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de recurenții C. L. AL MUNICIPIULUI C. N. PRIN PRIMAR și M. C. N. PRIN PRIMAR împotriva Sentinței civile nr._/2012 din 28.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., privind și pe intimat C. I., intimat S. I., intimat S. M. C., intimat S. R. A., intimat S. E., intimat S. L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul C. I., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință după care, tribunalul invocă excepția inadmisibilității recursului raportat la motivele de recurs -punctul 2 respectiv petitul 6- din cererea de chemare în judecată, prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la acest petit raportat la dispozițiile art. 281/2a C.pr.civ.
Intimatul C. I. arată că lasă la aprecierea instanței.
Tribunalul acordă cuvântul asupra recursurilor declarate în cauză de către recurenții reclamanți.
Intimatul C. I. arată că lasă la aprecierea instanței. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Reține că prin Sentința civilă nr._/2012 din 28.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., s-a admis in parte acțiunea formulată de reclamanții C. L. Al Municipiului C.-N. si M. C.-N., în contradictoriu cu pârâții C. I., S. I., S. M. C., S. R. A., S. E., S. L..
S-a constatat încetarea contractului de închiriere pentru suprafețele cu destinația de locuință nr._/22.03.2000.
S-a respins cererea de obligare a pârâtului C. I. la plata debitului restant, a penalitatilor si a majorarilor de intarziere ca neintemeiata.
S-a respins cererea de evacuare a pârâtului C. I. ca lipsita de obiect.
S-a respins cererea de obligare a pârâtului C. I. la predarea locuintei ca lipsita de obiect.
S-a dispus evacuarea pârâților S. I., S. M. C., S. R. A., S. E., S. L. din imobilul situat în mun. C.-N., ., jud. C..
Au fost obligați pârâții S. I., S. M. C., S. R. A., S. E., S. L. la predarea către reclamanti a imobilului situat în mun. C.-N., ., jud. C..
A obligat pe paratii S. I., S. M. C. catre reclamanti la plata despagubirilor pentru ocuparea abuziva a imobilului situat în mun. C.-N., ., jud. C., calculate de la data de 24.09.2010, data punerii in intarziere si pana la data evacuarii efective.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Prin contractul de închiriere pentru suprafețele cu destinația de locuință nr._/22.03.2000 (f.6-8) incheiat intre C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. in calitate de proprietar si paratul C. I. in calitate de chirias s-a inchiriat imobilul situat în mun. C.-N., ., jud. C., pe o perioada de 5 ani cu incepere de la data de 08.04.1999 pana la data de 08.04.2004, la expirarea termenului contractul putand fi reinnoit cu acordul ambelor parti. Contractul inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domicilului de catre titularul contractului (f.8). Prin actul aditional din data de 04.05.2004 (f.9), se prelungeste termenul de valabilitate a contractului pana la data de 08.04.2009, restul prevederilor contractuale ramanand neschimbate.
Prin procesul verbal de constatare incheiat la data de 23.08.2004 de catre reprezentantii reclamantilor cu ocazia verificarii locuintei din C.-N. ., jud. C., in prezenta paratei S. M. C., s-a constatat ca paratul C. I. s-a mutat in alta localitate, predand locuinta numitului C. M. I. in baza unui contract de vanzare-cumparare incheiat in 05.02.1999, prin care chiriasul s-a obligat sa elibereze imobilul la data de 15.02.1999, iar numitul C. M. I. a inchiriat locuinta familiei S. (f.12).
In aceste conditii, reclamantii au continuat sa-i trimita paratului C. I. la aceeasi adresa din C.-N. . somatie in anul 2009 pentru chirie si dobanzi calculate pana la data de 02.10.2009 (f.15), iar in anul 2010 se comunica o instiintare catre parata S. M. C., ca in baza procesului verbal de constatare incheiat la data de 23.08.2004, prin care s-a constatat ca locuieste fara titlu in imobil, se vor calcula despagubiri pentru ocupare abuziva a locuintelor fond de stat, pentru perioada 23.08._10, fiind expediata si o instiintare de plata la data de 24.09.2010 (f.19).
Prin Sentinta civila nr.3451/2006 s-a respins actiunea de evacuare a paratului C. I. contradictoriu cu paratii S., care a ramas irevocabila prin Decizia civila nr.2415/R/2006 a Curtii de Apel C. (f.68).
Prin urmare, pe baza înscrisurilor depuse în probațiune la dosar, având în vedere că pârâtul C. I. titular al contractului de inchiriere, a parasit domiciliul, aspect constatat de reclamanti la data incheierii procesului verbal de constatare incheiat la data de 23.08.2004, cel tarziu de la aceasta data, contractul a incetat in ceea ce il priveste pe chirias, in termen de 30 de zile, conform prevederilor cap.IV din contractul închiriere(f. 8). Prin urmare, chiria calculata dupa aceasta data in sarcina chiriasului nu mai are fundament. Astfel, cu privire la pârâtul C. I., actiunea va fi respinsa cu privire la debitul restant solicitat pentru perioada august 2007-mai 2010 si cu privire la evacuare, intrucat acesta nu mai locuieste in imobil, iar contractul a incetat.
Insa, in contradictoriu cu acest parat, in baza clauzei mai sus mentionate preluate din art.27 din Legea nr.114/1996 si în baza art. 1021 Cod civ. se va constata încetarea contractului de închiriere pentru suprafețele cu destinația de locuință nr._/22.03.2000.
Paratii S. locuiesc in imobil fara titlu locativ, proprietari fiind reclamantii. Întrucât între părți nu s-a încheiat un contract de închiriere, pârâții ocupând în mod abuziv imobilul în litigiu, în baza art. 480 C.Civ. și având în vedere necesitatea protecției dreptului de proprietate al reclamanților care este un principiu recunoscut prin Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si Libertăților Fundamentale, care în art. 1 din Protocolul adițional prevede ca „orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauza de utilitate publica si in condițiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internațional",instanța va admite acțiunea civilă formulată de reclamanți cu privire la acest aspect și va dispune evacuarea paraților din imobilul - situat în C.-N., ., jud. C. si la predarea acestuia către reclamanti, pentru lipsa titlului.
Cat priveste solicitarea de obligare a paratilor S. la plata depagubirilor aferente suprafetei ocupate pentru perioada noiembrie 2007-octombrie 2010 si ulterior prin precizarea de actiune la plata taxei de ocupare abuziva aferenta perioadei 01.11._12, instanta apreciaza ca acestea se datoreaza de la data punerii in intarziere a paratilor prin instiintarea catre parata S. M. C. si prin instiintare de plata la data de 24.09.2010 (f.18,19).
Reclamantii nu au justificat pasivitatea in care au ramas dupa ce au luat la cunostinta in baza procesului verbal de constatare incheiat la data de 23.08.2004 de catre reprezentantii lor cu ocazia verificarii locuintei din C.-N. ., jud. C., ca paratul C. I. s-a mutat in alta localitate si ca familia S. locuieste in imobil.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel recalificat în recurs reclamanții C. L. al Municipiului C.-N. prin Primar și M. C.-N. prin Primar solicitând admiterea recursului, admiterea în întregime a acțiunii civile astfel cum a fost formulată și precizată cu obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
În motivare reclamanții arată că critică temeinicia și legalitatea hotărârii instanței de fond potrivit următoarelor considerente:
Față de argumentele reținute în cuprinsul hotărârii apelate, instanța de judecată a dispus în mod greșit obligarea intimaților pârâți de rândul 2 și 3, S. I. și S. maria C. la plata despăgubirilor pentru ocuparea abuzivă a imobilului situat în C.-N., ., jud. C., începând cu data de 24.09.2010, data punerii în întârziere prin notificare și până la data evacuării efective din locuință.
În conformitate cu prevederile H.C.L. nr. 24/26.01.1999 privind plata unor despăgubiri pentru ocuparea abuzivă a locuințelor de stat și a prevederilor HCL nr. 48/16.02.2010 s-a stabilit în sarcina intimaților-pârâți de rândul 2 și 3 obligația de plata a despăgubirilor, calculate de la data constatării ocupării fără forme legale a imobilului, prin proces-verbal de constatare.
Prin procesul-verbal de constatare încheiat în data de 23.08.2004 cu ocazia verificării imobilului situat în C.-N., ., jud. C. s-a constatat că locuința este ocupată de către intimații pârâți de rândul 2 și 3 și de copii acestora, în baza unui contract de închiriere încheiat cu numitul C. M., care a încheiat cu intimatul pârât de rândul 1 un antecontract de vânzare cumpărare.
Astfel, consideră că de la data constatării abuzive a imobilului, intimații pârâți de rândul 2 și 3 aveau obligația de a plăti despăgubirile pentru lipsa de folosință a locuinței, procesul-verbal fiind semnat de către intimata-pârâtă de rând 3.
Având în vedere faptul că, doar în anul 2010 s-a întocmit fișa de ocupare abuzivă a locuinței în litigiu, prin cererea de chemare în judecată formulată și precizată, s-a solicitat taxa de ocupare abuzivă calculată din data de 01.1.2007, debit care nu era prescris.
În ceea ce privește petitul 6 al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat obligarea intimaților-pârâți de rând 2 și 3 la plata penalităților și majorărilor de întârziere aferente debitului principal, reprezentând taxa de ocupare abuzivă, calculate în continuare până la data plății efective, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestui petit, nici în considerentele hotărârii apelate și nici în dispozitivul acesteia.
Intimatul C. I. a lăsat la aprecierea instanței hotărârea care se va pronunța.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Astfel, în ceea ce privește motivul de recurs, respectiv nesoluționarea de către prima instanță a petitului 6 al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat obligarea intimaților de rând 2 și 3, S. I. și S. M. C. la plata penalităților și majorărilor de întârzierea aferente debitului principal, tribunalul a invocat excepția inadmisibilității, excepție pe care a găsit-o întemeiată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art.281²ª C pr civ îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art.281-282² C pr civ.
Or, prin prezentul recurs recurenții relevă că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de obligare a intimaților de rând 2 și 3, S. I. și S. M. C. la plata penalităților și majorilor de întârzierea aferente debitului principal, astfel că ne situăm în ipoteza imaginată de legiuitor la art. 282² C pr civ.
În aceste condiții, în speța de față sunt pe deplin incidente dispozițiile art.281²ª C pr civ motiv pentru care, tribunalul va admite excepția inadmisibilității recursului în ceea ce privește motivul privind nesoluționarea petitului 6 al cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință respinge recursul ca inadmisibil pentru acest motiv.
Nici critica formulată de către recurenți, în sensul că instanța de fond a procedat greșit dispunând obligarea intimaților pârâți de rândul 2 și 3, S. I. și S. M. C. la plata despăgubirilor pentru ocuparea abuzivă a imobilului situat în C.-N., ., jud. C., începând cu data de 24.09.2010, data punerii în întârziere prin notificare și până la data evacuării efective din locuință, recurenții considerând că de la data constatării abuzive a imobilului, intimații pârâți de rândul 2 și 3 aveau obligația de a plăti despăgubirile pentru lipsa de folosință a locuinței, procesul-verbal fiind semnat de către intimata-pârâtă de rând 3 nu poate fi reținută ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.2 din Hotărârea nr.48 a Consiliului local al mun. C.-N. emisă la data de 16 februarie 2010 despăgubirile prevăzute la art.1(despăgubiri pentru ocuparea fără forme legale a locuințelor și spațiilor cu altă destinație, proprietate a mun. C.-N.)al prezentei hotărâri se stabilesc de la data constatării ocupării fără forme legale a imobilului, prin proces-verbal de constatare, în baza unei fișe de calcul.
În același articol se stipulează în mod expres că fișa de calcul se comunică prin scrisoare recomandată și, în cazul refuzului acceptării acesteia, prin afișare la adresa imobilului, considerându-se însușită în momentul comunicării, respectiv afișării acesteia.
Or, așa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor existente la filele 18, 19 din dosarul de fond recurenții au înștiințat pe intimații S. I. și S. M. C. că figurează cu obligații bugetare restante în cuantum de 34 646,42 lei, doar la data de 24 septembrie 2010.
În aceste condiții, în mod judicios prima instanță a statuat că data anterior evocată, 24.09.2010, reprezintă momentul punerii în întârziere al intimaților.
În mod corect judecătorul fondului a reținut că reclamanții nu au justificat pasivitatea in care au rămas după ce au luat la cunoștința in baza procesului verbal de constatare încheiat la data de 23.08.2004 de către reprezentanții lor cu ocazia verificării locuinței din C.-N. ., jud. C., ca paratul C. I. s-a mutat in alta localitate si ca familia S. locuiește in imobil.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin 1 C pr civ va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. L. AL MUNICIPIULUI C. N. PRIN PRIMAR și M. C. N. PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr._/2012 din 28.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității recursului în ceea ce privește motivul privind nesoluționarea petitului 6 al cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință respinge recursul ca inadmisibil pentru acest motiv.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. L. AL MUNICIPIULUI C. N. PRIN PRIMAR și M. C. N. PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr._/2012 din 28.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2013.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, O.-C. T. | Judecător, M. O.-S. |
Grefier, L. C. |
L.C. 27 Februarie 2013
Red.AF.D./Tehn. L.C.
07.03.2013/2 ex.
Jud. fond. C. R.-jud. C.-N.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Servitute. Decizia nr. 256/2013. Tribunalul CLUJ → |
|---|
