Rezoluţiune contract. Decizia nr. 635/2013. Tribunalul CLUJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 635/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 2380/211/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
COD OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3184
DECIZIE CIVILA NR. 635/R/2013
Ședința publică de la 05 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: A.-S. S.
JUDECĂTOR: E. L.
GREFIER: E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent B. F. M., recurent B. M., împotriva Sentinței civile nr._/22.10.2012, pronunțată în dosar nr._, a Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat P. M. C. CU D.. PROC. ALES, având ca obiect, rezoluțiune contract La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurenților, av. M. F., lipsind:
- recurent Reclamant - B. F. M.
- recurent Reclamant - B. M.
- intimat Pârât - P. M. C. CU D.. PROC. ALES
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Tribunalul din oficiu, conform dispozițiilor art. 159 ind. 1 alin.4 C.pr.civ., verificând competența, stabilește că este competent, general, material și teritorial a soluționa recursul, potrivit art. 2 pct. 3 C.pr.civ.
Se constată că prin serviciul registratură, la data de 16 mai 2013, s-a depus la dosar de recurenți, un script prin care aceștia indică valoarea dobânzilor de la data introducerii acțiunii și până la data declarării recursului ca fiind aceea de 5178,87 lei.
Se constată că prin serviciul registratură, la data de 28 mai 2013, s-a depus la dosar de recurenți, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferentă valorii dobânzilor solicitate, în cuantum de 211 lei și respectiv de 3,00 lei.
De asemenea, constată că în ce privește prezentul recurs, că acesta a fost motivat și comunicat în termen, fiind legal timbrat.
Reprezentanta recurenților arată că nu mai are cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe recurs.
Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe recurs, reprezentantei recurenților.
Reprezentanta recurenților, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, respectiv, modificarea în parte a sentinței de fond, în sensul modificării în parte a petitului nr. 3, din dispozitiv și respectiv obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale aferente sumei de_ euro, de la data încasării prețului 06.10.2010 până la achitarea integrală a sumei, cu cheltuieli de judecată. În susținerile sale arată că soluția instanței este nelegală, potrivit dispozițiilor art. 1088 alin. 2 C.civ. și 1081 C.civ. având în vedere cum aceasta a dispus. Solicită a se constata că plata dobânzii este un petit accesoriu, care trebuie repus în situația anterioară. Cu privire la modificarea domiciliului părții, arată că orice modificare, trebuie anunțată în 10 zile de la schimbarea acestuia, ori partea a fost citată de la domiciliul indicat în antecontract și nu a răspuns, ca urmare a intentat prezenta acțiune. In ce privește situația anterioară se percepe de la data de 6.10.2010, când s-a efectuat plata sumei de_ Euro, care determină ca și în ce privește dobânda, să fie datorată de la această dată .
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentinta civilă nr._/22.10.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții B. F.-M. și B. M., în contradictoriu cu pârâtul P. M. C., și în consecință:
1. S-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare – cumpărare încheiat la 06.10.2010 între pârâtul P. M. C., în calitate de promitent vânzător și reclamanții B. F.-M. și B. M., în calitate de promitenți cumpărători, având ca obiect apartamentul nr. 56 cu suprafața utilă de 31, 65 mp, situat în B., nr. 29E, et. V, ..
2. A fost obligat pârâtul P. M. C. să plătească reclamanților B. F.-M. și B. M. echivalentul în RON conform cursului BNR la data plății al sumei de_ euro, reprezentând avans, cu titlu de repunere a părților în situația anterioară.
3. A fost obligat pârâtul P. M. C. să plătească reclamanților B. F.-M. și B. M. dobânda legală aferentă sumei de_ euro arătată la pct. 2, calculată de la data introducerii cererii de chemare in judecata, 27 ianuarie 2012 și până la data plății integrale a sumei de_ euro mai sus arătate.
4. S-a luat act că reclamanții au renunțat la judecarea petitului II al acțiunii având ca obiect plata daunelor interese de 500 euro.
5. A fost obligat pârâtul P. M. C. să plătească reclamanților B. F.-M. și B. M. suma de 5486, 5 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 632/30.04.2010 pârâtul P. M. C. a cumpărat de la S.C. BLU EXPRESS S.R.L. . din punct de vedere administrativ în ., et. V, ., înscris în CF nr._-C1-U56 a comunei B., cu nr. cad._ – C1-U56 (fil. 12-14). Conform acestui contract imobilul era grevat sub C2 cu drept de ipotecă în favoarea Băncii Transilvania – Sucursala Cluj, creditorul exprimându-și acordul în vederea radierii ipotecii și a interdicțiilor existente, imobilul înstrăinându-se liber de orice sarcini.
Între reclamanții B. F.-M. și B. M., în calitate de promitenți-cumpărători și pârâtul P. M. C., în calitate de promitent-vânzător, s-a încheiat la data de 06.10.2010, antecontractul de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul apartament nr. 56, situat în ., ., compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 baie, 1 balcon, cu suprafața utilă de 31, 65 mp, imobil înscris în cartea funciară individuală nr._ – C1 – U56 B. pentru prețul de 21.500. euro(f. 6-10).
Cu ocazia semnării antecontractului, promitenții – cumpărători au achitat suma de_ euro, urmând ca restul sumei de 2000 euro să fie achitată până cel mai târziu la data de 10.12.2010, aceasta fiind data perfectării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
La data de 10.12.2010 părțile au încheiat un act adițional la antecontractul de vânzare-cumpărare prin care s-a prelungit termenul pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, cât și predarea și punerea în posesie a imobilului ce face obiectul antecontractului încheiat la 06.10.2010 până la data de 31.01.2011 și s-a stabilit totodată că diferența de preț în cuantum de 2000 euro urmează să se plătească la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică (f. 11).
Conform extrasului de carte funciară de la fila 15-16, proprietar al apartamentului este S.C. BLU EXPRESS S.R.L., iar la data de 15.12.2010 s-a intabulat în cartea funciară dreptul de ipotecă în favoarea Băncii Transilvania S.A. – Sucursala Cluj.
Condițiile rezoluțiunii vor fi analizate în funcție de dispozițiile art. 1020 și 1021 C.civ. care prevăd: condiția rezolutorie este subinteleasa totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul sau. Într-acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau sa-i ceara desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie sa se ceara înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen parții acționate.
Coroborând textele de mai sus cu principiul pacta sunt servanda instituit de art. 969 C.civ. instanța a reținut că, creditorul unei obligații contractuale este liber să solicite fie executarea contractului pentru a dobândi îndeplinirea exactă a obligației (art. 1073 C.civ.), fie rezoluțiunea contractului în condițiile art. 1020-1021 C.civ.
Văzând probele de la dosar instanța a reținut că se află în prezența unei neexecutări culpabile a contractului din partea pârâtului, care afectează iremediabil raportul obligațional dintre părți și care justifică pe deplin rezoluțiunea contractului.
Astfel, instanța a reținut că pentru a fi admisibilă rezoluțiunea judiciară se cer a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin;
- neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;
- debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condițiile prevăzute de lege.
Verificând aceste condiții în cauza de față, instanța a reținut că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 06.10.2010, respectiv de a transfera dreptul de proprietate asupra imobilului - apartament care face obiectul promisiunii până la data de 31.01.2011. Astfel, din răspunsul la interogatoriu (întrebările 1, 2, 6) pârâtul a recunoscut că nu și-a îndeplinit obligația de a se prezenta la notar pentru a transfera dreptul de proprietate.
Cât privește cea de-a doua condiție constând în aceea ca neexecutarea obligației să-i fie imputabilă pârâtului, instanța reține că fiind vorba despre o răspundere civilă contractuală, vina debitorului este prezumată. Potrivit art. 1082 din Codul civil, „Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate ca nu este rea-credința din parte-i, afară numai dacă nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza străină, care nu-i poate fi imputată.” Din acest text de lege reiese că pârâtul este obligat la plata despăgubirilor nu numai atunci când acționează cu intenția de a-l păgubi pe reclamant, ci, ori de câte ori nu va dovedi existența „cauzei străine” care să nu-i fie imputabilă. Totodată, conform art. 1083 din Codul civil, debitorul nu va fi obligat la plata despăgubirilor atunci când nu a putut executa datorită unui caz fortuit sau unui caz de forță majoră. Cât privește forța majoră și cazul fortuit, instanța reține că acestea sunt situații de fapt, fiind evenimente imprevizibile și care îl pun pe debitor în imposibilitate de a-și executa obligația luată. Conform art. 1080 alin.1 teza I din Codul civil „Diligența ce trebuie sa se pună în îndeplinirea unei obligații este totdeauna aceea a unui bun proprietar”. Suntem așadar în prezența unui criteriu obiectiv care implică necesitatea de a se compara activitatea debitorului contractual cu aceea a unei persoane diligente, care acționează cu grijă la interesele societății și față de interesele membrilor acesteia, care își subordonează activitatea exigențelor impuse de însăși viața socială și de regulile de conviețuire socială.
Instanța a reținut că pârâtul se apără (răspuns la întrebările nr. 1 și 6 din interogatoriu) invocând faptul că nu din culpa sa nu s-a intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 632/30.04.2010 întrucât obligația de a depune contractul și actele anexe la OCPI în vederea intabulării dreptului de proprietate îi revenea notarului public care a autentificat actul. De asemenea, instanța reține că prin adresa de la fila 51 din dosar BNP P. A. G. a comunicat că sub nr. 632/30.04.2010 este autentificat un alt act, având alte părți decât P. M. C. și S.C. BLU EXPRESS S.R.L. Totodată, prin adresa de la fila 76, notarul public ILACȘ L. M. a comunicat că din verificările efectuate în Registrul General Notarial al BNP Asociați P. A. G. și Ilcaș L. M., la numărul de autentic 632/30.04.2010, figurează înregistrat un act notarial încheiat între alte părți contractante decât P. M. C. și S.C. BLU EXPRESS S.R.L., astfel încât cum actul autentificat sub nr. 632/30.04.2010 nu a fost încheiat de BNP Asociați P. A. G. și Ilcaș L. M., așa cum rezultă și din înregistrările efectuate în Registrul General Notarial, nu a avut cum să facă obiectul înscrierii în Cartea Funciară.
Instanța a reținut că apărarea pârâtului constând în aceea că notarul public care a autentificat actul este cel care trebuia să depună contractul și actele anexe la OCPI în vederea intabulării dreptului de proprietate este neîntemeiată, notarul public care se presupune că a autentificat contractul de vânzare-cumpărare comunicând că nici măcar nu a autentificat acest act.
Chiar dacă contractul ar fi fost autentificat la BNP Asociați P. A. G. și Ilcaș L. M., împrejurarea că notarul nu a depus contractul și actele anexe la OCPI în vederea intabulării dreptului de proprietate nu ar fi de natură să-l exonereze de răspundere pe pârât întrucât acesta putea efectua verificări. Între momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare prin care pârâtul a cumpărat imobilul (30.04.2010) și momentul încheierii antecontractului cu reclamanții din prezentul dosar, (06.10.2010) este un interval de timp în care pârâtul putea face verificări pentru a afla motivul pentru care nu i s-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară și a cere explicații notarului public. Chiar dacă obligația de a înainta actele la OCPI Cluj revenea notarului public care a autentificat actul, pârâtul trebuia să depună diligențe pentru intabularea dreptului de proprietate sau pentru a vedea care este motivul pentru care nu s-au efectuat demersurile. Or, cu ocazia interogatoriului pârâtul a răspuns că nu a efectuat nici un demers pentru intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, doar a luat legătura telefonic cu S.C. BLU EXPRESS S.R.L. (răspuns întrebarea nr. 5). Totodată instanța reține că pârâtul a susținut că în prezent nu își poate intabula dreptul de proprietate întrucât ulterior s-a intabulat dreptul de ipotecă în favoarea Băncii Transilvania S.A. – Sucursala Cluj. Din extrasul de carte funciară de la dosar reiese însă că dreptul de ipotecă s-a intabulat la 15.12.2010, la mai mult de 8 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Cum pârâtul nu a dovedit existența unei cauze străine, neimputabile, instanța reține că și cea de-a doua condiție este îndeplinită în cauză.
În final, instanța a constatat că pârâtul a fost pus în întârziere conform art. 1079 cod civil prin cererea de chemare în judecată. Aceasta întrucât notificarea transmisă de către reclamanți (fila. 17) pârâtului, nu a fost primită de către acesta (fila 18), fiind returnată.
Consecința desființării acestui antecontract este repunerea părților în situația anterioară, astfel că instanța a obligat pârâtul să restituie reclamanților echivalentul în RON conform cursului BNR la data plății al sumei de_ euro, reprezentând parte din preț, achitat de către reclamanți, cu titlu de repunere a părților în situația anterioară.
De asemenea, în baza art. 1088 Cod civil, instanța l-a obliga pe pârâtul P. M. C. să plătească reclamanților B. F.-M. și B. M. dobânda legală aferentă sumei de_ euro, calculată de la data introducerii cererii de chemare in judecata, 27 ianuarie 2012 și până la data plății integrale a sumei de_ euro mai sus arătate. Instanța nu va obliga pârâtul să plătească dobânda aferentă sumei de_ euro de la data plății, respectiv 06.10.2010 întrucât conform art. 1088 alin. 2 dobânda curge de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește petitul privind obligarea pârâtului la plata daunelor interese în sumă de 500 Euro reprezentând prejudiciul creat prin cheltuielile de amenajare făcute imobilului – apartament, cu aplicarea dobânzii legale aferente instanța reține că în ședința publică din 21.05.2012 reclamanta B. B. M. a declarat că renunță la acest capăt de cerere, iar la 24.05.2012 reclamantul B. F.-M. a depus o cerere (f. 59) prin care a solicitat instanței să constate că a renunțat la cel de-al doilea capăt de cerere.
În temeiul art. 246 alin. 1 și 4 C.pr.civ., „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă”, iar „când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți”. În cauza de față instanța a reținut că cererea de renunțare la judecarea cauzei a fost formulată de către reclamanți înainte de a intra în dezbaterea fondului, astfel că nu este necesară învoirea pârâtului. Pentru aceste considerente, instanța va lua act că reclamanții au renunțat la judecarea petitului II al acțiunii având ca obiect plata daunelor interese de 500 euro.
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamanții pentru a promova prezenta cerere au achitat taxă de timbru în cuantum de 3481, 5 lei (f. 3 bis și 23), timbre judiciare de 5 lei (f. 5) și onorariu avocațial în cuantum de 2000 lei conform chitanțelor nr. 33/26.03.2012 și 5/18.01.2012, instanța a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 5486, 5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva hotărârii au declarat recurs în termen legal reclamanții B. F. M. și B. M. (f. 2-3) solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul modificării pct. 3 din dispozitivul sentinței și obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente sumei de 19.500 Euro de la data încasării prețului până la data restituirii integrale a sumei.
În motivele cererii recurentul a arătat că potrivit art. 1088, alin. 2 Cod civil, Aceste daune-interese se cuvin sa facă ca creditorul sa fie ținut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecata, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
Potrivit art. 1081 Cod civil, Daunele nu sunt debite decât atunci când debitorul este în întârziere de a îndeplini obligația să, afară numai de cazul când lucrul ce debitorul era obligat de a da sau a face, nu putea fi dat nici făcut decât într-un timp oarecare ce a trecut.
Pârâtul a fost pus în întârziere anterior formulării cererii de chemare în judecată, prin notificarea ce i-au adresat-o recurenții. Chiar dacă acesta nu a recepționat notificarea, cât timp aceasta i-a fost comunicată la domiciliu și conform contractului dintre noi, Capitolul VIII - Notificări se prevede că: Orice notificare adresată de una dintre părți este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la domiciliul celeilalte părți, indicat în prezentul antecontract.
Modificarea domiciliului uneia dintre părți ulterior semnării prezentului antecontract va fi notificată celeilalte părți în termen de 10 zile de la producere, sub sancțiunea inopozabilității acesteia față de cealaltă parte.
Totodată, recurenții consideră că obligarea pârâtului la plata dobânzii
legale de la 06.10.2010, data încheierii antecontractului, se impune având în vedere faptul că petitul de obligare la plata dobânzii este subsecvent celui de rezoluțiune a antecontractului și de restituie a prețului achitat.
Deci, prin admiterea primelor două capete de cerere se dispune readucerea la situația anterioară încheierea antecontractului dintre părți, respectiv la data de 06.10.2010.
Intimatul nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă care formează obiectul controlului judiciar instanța de fond a obligat pârâtul P. M. C. să plătească reclamanților B. F.-M. și B. M. dobânda legală aferentă sumei de 19.500 euro, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată – 27 ianuarie 2012 – și până la data plății integrale a sumei de arătate.
În esență, instanța de fond a apreciat că pârâtul nu poate fi obligat să plătească dobânda aferentă sumei arătate de la data plății, respectiv 06.10.2010, întrucât potrivit art. 1088 alin. 2 C.civ. dobânda curge de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Recurenții au invocat faptul că, anterior promovării acțiunii, au adresat o notificare intimatului pârât. Această notificare nu a fost recepționată de către intimat dar solicită instanței să constate că aceasta a fost expediată la domiciliul debitorului, astfel încât, intimatul a fost pus în întârziere.
Potrivit art. 1088 alin. 1 C.civ., la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Potrivit alin. 2 al textului legal citat, aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât în ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
În practica judiciară s-a statuat că „situația obligațiilor care au de obiect o sumă de bani este reglementată în mod special de art. 1088 C.civ….într-un asemenea caz daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată. Textul are caracterul unei dispoziții speciale….și este de strictă interpretare” (Trib. Suprem, decizia nr. 1729/1970).
În același timp, în literatura de specialitate s-a apreciat că dobânda legală este datorată din ziua chemării în judecată, simpla notificare prin intermediul executorilor judecătorești nefiind suficientă pentru datorarea și acordarea lor (C. S., C. B., D. civil. Teoria generală a obligațiilor, ed.1999, p. 324).
Față de dispozițiile imperative ale textului legal aplicabil în cauză și practica judiciară constantă în materia acordării daunelor interese pentru întârziere, Tribunalul apreciază că este nefondată susținerea recurenților în sensul că dobânda legală se datorează în speță de la data plății, respectiv 06.10.2010. Față de împrejurarea că notificarea invocată (f. 17-18 dosar judecătorie) nu a fost expediată prin executor judecătoresc, nu poate fi analizată ca o veritabilă punere în întârziere a debitorului anterior promovării cererii de chemare în judecată, chiar dacă se acceptă, contrar opiniei doctrinare citate, că această notificare ar avea valoarea menționată.
Pentru considerentele arătate Tribunalul apreciază că sunt nefondate în întregime criticile recurenților, în cauză nefiind prezent motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., în care se încadrează motivele invocate. S-a dat eficiență și dispozițiilor art. 304¹ din același cod, hotărârea nefiind supusă apelului.
Astfel, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pc.t9 și art. 304¹ C.pr.civ., urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul Bogăcean F. M. împotriva Sentinței civile nr._ din 22.10.2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., care va fi menținută în totul.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., se va constata că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul BOGĂCEAN F. M. împotriva Sentinței civile nr._ din 22.10.2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05.06.2013.
Președinte, D. T. | Judecător, A.-S. S. | Judecător, E. L. |
Grefier, E. C. |
E.C. 06 Iunie 2013
Red. EL/tehn ./2 ex.
Jud fond – F. C. – Judecătoria Cluj-N.
← Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1044/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 921/2013. Tribunalul CLUJ → |
---|