Fond funciar. Decizia nr. 317/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 317/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 16037/211/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 317/R/2014
Ședința publică de la 11 Aprilie 2014
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE O.-C. T.
Judecător A.-F. D.
Judecător O. R. G.
Grefier L. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra recursului promovat de recurent reclamant M. I. și de recurenta pârâtă C. L. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR DE PE L. CONSILIUL LOCAL CLUJ împotriva sentinței civile nr._/2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. nr._, privind și pe intimat C. J. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR DE PE L. PREFECTURA JUDETULUI CLUJ, intimat M. I., pârât B. N. V., pârât M. A. V., pârât B. A., pârât B. V.-V., pârât B. V., pârât B. A. R., pârât B. A. I., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc în ședința publică din 26.03.2013, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Prin Sentința civilă nr._/2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în dosar nr._ * a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ-N. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ, și intervenientul în interes propriu M. I.j.
A fost obligată pârâta C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ-N. să pună în posesie pe reclamantul M. I. asupra imobilului teren în suprafață de 1,112 ha identificat cu terenul înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top_, CF nr._ Cluj, nr.top_, CF nr._ Cluj, nr. top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_.
A fost obligată pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ să emită titlul de proprietate în favoarea reclamantului M. I. asupra imobilului teren în suprafață de 1.112 ha identificat cu terenul înscris în CF nr._ Cluj, nr. top._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF_ Cluj, nr.top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_.
A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea reclamantului cu privire la diferența de teren de 0,889 ha.
A fost respinsă ca fiind sub autoritate de lucru judecat, cererea formulată de intervenientul M. I., cu domiciliul în Cluj-N., ., ..
Au fost obligate pârâtele C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ-N. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1218/R/2012 din data de 12.12.2012, Tribunalul Cluj–Secția civilă a stabilit că se impune casarea în parte a Sentinței civile nr._/2012 din data de 12.07.2012 pronunțată în dosarul nr._, respectiv cu privire la cererea formulată de reclamantul M. I., soluția la cererea de intervenție formulată de intervenientul M. I. rămânând în autoritate de lucru judecat, neputându-se reține existența unui consorțiu procesual în condițiile în care intervenientul nu a formulat cerere de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar, astfel că instanța va dispune în prezenta cauză numai cu privire la cererea formulată de reclamantul M. I. și va respinge, ca fiind sub autoritate de lucru judecat, cererea formulată de intervenient.
Prin decizia de casare anterior menționată s-a reținut că în rejudecare se impune a se analiza și stabili dacă pentru diferența de teren de 20.010 mp se poate reconstitui în natură dreptul de proprietate asupra unor parcele în favoarea reclamantului, în condițiile în care două parcele înscrise în cartea funciară pe seama antecesorilor părților fie au fost înstrăinate, fie nu au fost avute în vedere (.._ din CF nr._ Cluj), iar asupra parcelei cu nr. topo._ din CF nr._ Cluj, avută în vedere de expert, nu s-a justificat dreptul de proprietate. Totodată, s-a mai stabilit că va trebui să se țină seama, la soluționarea cererii, și de faptul că parcelele avute în vedere de instanța de fond subsumate au o suprafață mai mare de 7,569 ha.
În fapt, la data de 11.02.1991, reclamantul M. I. a înregistrat la Primăria Municipiului Cluj-N. sub nr. 2618/402, cerere prin care a solicitat în temeiul Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului care a aparținut tatălui său, M. I. (fila 27).
Prin Decizia civilă nr. 262/R/02.02.1994 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul civil nr. 971/1993, îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 18.05.1994 a Tribunalului Cluj, a fost admisă plângerea formulată de reclamant împotriva Hotărârii Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj nr. 80/1991 și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului și asupra suprafeței de 3,39 ha extravilan în Cluj-N., alături de suprafața de 4,176 ha în proprietate și acțiuni la IAS (filele 24 - 25).
Așa cum s-a reținut și prin decizia de casare, prin Decizia civilă nr. 262/R/02.02.1994 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul civil nr. 2971/1993, îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 18.05.1994 a Tribunalului Cluj, s-a reținut că suprafața totală care a aparținut antecesorului reclamantului a fost de 9,57 ha, din care 8,41 ha a fost în perimetrul CAP, iar o suprafață de teren de 2 iugăre a intrat în perimetrul IAS, astfel că reclamantul este îndreptățit, în temeiul legilor fondului funciar, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9,57 ha.
Cu toate că o parte din teren a intrat în patrimoniul CAP și o parte în IAS, și pentru terenuri cuprinse în IAS, reclamantul a formulat o cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 169/1997.
Astfel, din cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului conform Legii nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cerere din data de 02.02.1998, reiese că reclamantul M. I. a solicitat în baza Legii nr. 169/1997 diferența de 6,18 ha teren agricol, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafața totală de 3,39 ha teren – fila 28 din dosar.
Totodată, la data de 15.03.1995, reclamantul a înregistrat la C. de aplicare a Legii nr. 18 de pe lângă Primăria Municipiului Cluj-N. cerere – fila 85 din dosar, prin care a solicitat punerea în posesie cu privire la suprafața de 4,1155 ha aflată în perimetrul CAP Unirea și cu suprafața de 5,4545 ha aflată în perimetrul IAS (Agroindustriala Cluj).
Din extrasul de carte funciară nr._ – fila 6 din dosar, rezultă că antecesorul reclamantului a deținut în proprietate o suprafață de 1 jug., nr. topo._, în locul denumit „Fânaț la Dosul de la C. Teleacului”; apoi, din extrasul CF nr._ – fila 7, rezultă că antecesorul reclamantului a deținut în proprietate o suprafață de 2 jug., nr. topo._ și nr._, în locul denumit „Fânaț la Dosul de la C. Teleacului”; din extrasul CF nr._ – fila 8, reiese că antecesorul reclamantului a deținut în proprietate o suprafață de 1 jug., nr. topo._, în locul denumit „Fânaț la Dosul de la C. Teleacului”; din extrasul CF nr._ – fila 9, rezultă că antecesorul reclamantului a deținut în proprietate o suprafață de 1 jug., nr. topo._, în locul denumit „Fânaț la Dosul de la C. Teleacului”; totodată, din extrasul CF nr._ – fila 10, rezultă că antecesorul reclamantului a deținut în proprietate mai multe suprafețe de teren în locul denumit „Fânaț la Dosul de la C. Teleacului”.
Apoi, după cum reiese din mențiunile efectuate de OCPI Cluj pe extrasele de carte funciară depuse la dosar la filele 30 – 35, parcelele cu nr. topo._ și nr._ din extrasul CF nr._ se regăsesc amplasate pe perimetrul IAS Cluj, iar .._ se regăsește parțial și în perimetrul CAP Unirea Cluj, cu o suprafață de cca. 1.050 mp, . nr. topo._ din CF nr._ Cluj se regăsește amplasată în perimetrul CAP Unirea Cluj, ._ din CF nr._ se regăsește amplasată în perimetrul IAS Cluj, parcela nr. topo._ din extrasul CF nr._ Cluj se regăsește amplasată în perimetrul CAP Unirea Cluj, cu mențiunea că .._ se găsește parțial și în perimetrul IAS Cluj cu o suprafață de aproximativ de 770 mp, parcelele cu nr. topo._,_,_,_,_,_,_ și_ din extrasul CF nr._ se regăsesc amplasate în perimetrul IAS Cluj, parcelele cu nr. topo._,_,_,_,_ și_ din același extras CF se regăsesc amplasate în perimetrul CAP Unirea Cluj, iar .._ se regăsește parțial și în perimetrul IAS Cluj cu o suprafață de 2.625 mp.
Față de extrasele de carte funciară depuse la dosar (filele 6 – 10 și 54 - 61) rezultă că terenurile înscrise în aceste cărți funciare sub nr. topo._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, nr.top_, nr. top._, nr. top._ și nr. top_ și_ au aparținut anterior colectivizării antecesorului reclamantului M. I..
Din actele de stare civilă depuse la filele 29 și 71 la dosar rezultă că reclamantul M. I. are calitatea de moștenitor, în calitate de fiu, ai proprietarului tabular anterior menționat, decedat la data de 18.06.1984 (fila 29), aspect care de altfel, a fost tranșat și de către instanța de fond și de către instanța de recurs.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, iar conform alin. 2 al aceluiași articol din Legea nr. 18/1991, de prevederile legii fondului funciar beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora și potrivit art. 11 alin. 1 din aceeași lege, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Apoi, conform art. 9 alin. 1 din Legea nr. 169/1997 “persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre aceasta suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți”, iar potrivit alin. 2 “persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de până la 10 ha de familie și cărora li s-a aplicat cota de reducere potrivit art. 13 alin. 3 din lege pot formula cerere pentru suprafețele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depășit procentul de 5%.”
Raportând starea de fapt la aceste norme legale, instanța a reținut că reclamantul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate și asupra suprafeței de 20.010 mp, după cum urmează:
Mai întâi, instanța a avut în vedere faptul că, așa cum s-a menționat și prin decizia de casare, parcelele avute în vedere de instanța de fond înscrise în CF nr._ Cluj, nr. top_,_, _,_,_,_, _,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top_, CF nr._ Cluj, nr. top_, CF nr._ Cluj, nr. top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_ subsumate au o suprafață mai mare de 7,569 ha, pentru restul suprafeței instanța apreciind că se impune reconstituirea în favoarea reclamantului M. I. în limita de 20.010 mp.
Din cererea depusă la dosar la filele 30 – 32 de către reclamant rezultă că suprafețele însumate ale terenurilor identificate prin numerele topografice anterior menționate, prin raportare la suprafețele înscrise în cărțile funciare respective însumează 8,618 ha și nu 7,569 ha.
Astfel, analizând conținutul raportului de expertiză efectuat în primă instanță și atașat la dosar la filele 188 – 191, rezultă că terenul din CF nr._ Cluj, nr. top_, are o suprafață de 5.755 mp, terenul din CF nr._ Cluj, nr. top._,_,_,_ are o suprafață de 11.511 mp (din suprafața totală de 14.388 mp am scăzut suprafața de 2.877 mp reprezentând terenul din CF nr._ Cluj-N., nr. topo._, despre care în completarea nr. 4 la raportul de expertiză depusă la dosar la filele 81 – 84, d-l expert a stabilit că are o suprafață de 2.877 mp), terenul din CF nr._ Cluj, nr. top._ și_ are o suprafață de 11.365 mp, terenul din CF nr._ Cluj, nr. top_ și_ – 11.510 mp, terenul din CF nr._ Cluj, nr. top._,_,_,_, din CF nr._ Cluj, nr. top._ și_, din CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj, nr. top_ au o suprafață de 46.040 mp (din suprafața totală de 51.795 mp s-a scăzut suprafața de 5.755 mp aferentă terenului înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._, despre care s-a reținut, cu autoritate de lucru judecat că, proprietarul tabular al terenului înscris în CF nr._ Cluj, cu nr. top._ este Borsan A. si soția născută A. A., iar reclamantul nu a dovedit că acest teren a fost dobândit de antecesorul său anterior colectivizării și preluat de CAP de la acesta). În consecință, suprafețele însumate ale terenurilor identificate prin numerele topografice menționate în sentința pronunțată în primă instanță, prin raportare la suprafețele înscrise în cărțile funciare respective, însumează 86.181 mp (8,6181 ha).
Față de considerentele expuse, instanța a apreciat că se impune punerea în posesie a reclamantului M. I. asupra imobilului teren în suprafață de 1,112 ha (diferența de la 7,569 ha la 8,681 ha) identificat cu terenul înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top_, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj,nr. top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_.
În stabilirea unei astfel de soluții, instanța a avut în vedere și considerentele sentinței pronunțate în primă instanță privind raportul de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea topografie efectuat de expert tehnic I. V., prin care s-a reținut că terenurile revendicate de reclamant și intervenient se identifică cu terenurile înscrise în CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj, nr. top._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top._ și_, CF nr._ Cluj,nr. top._, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj, nr. top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și expertul a propus reconstituirea efectivă a dreptului de proprietate al reclamantului asupra acestor amplasamente (fila 190). În ce privește amplasamentul terenului asupra căruia este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate reclamantul, instanța a mai reținut și că potrivit art. 11 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, „terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”, iar prin prisma textului legal anterior menționat, instanța a constatat că, deși din adresa nr._/304/24.04.2009 a Municipiului Cluj-N., Serviciul Administrare Fond Funciar și RA rezulta că pentru o parte din terenurile situate pe vechile amplasamente ale antecesorului reclamantului conform cărților funciare, s-ar fi eliberat titluri de proprietate în favoarea altor persoane și anume titlul de proprietate nr._ emis în favoarea pârâtului M. A. V. asupra terenului cu nr. topo._ și titlul de proprietate nr._/1002/1994 emis în favoarea numitului B. N. V. asupra terenului cu nr. topo._ (fila 113), din completarea la raportul de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea topografie efectuat de expert tehnic I. V. a rezultat că vechile amplasamente propuse prin expertiza inițială în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului și intervenientului, prin punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate, nu se suprapun peste amplasamentele terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr._/1002/1994 emis în favoarea numitului B. N. V., . 77 și 78 și în titlul de proprietate nr._ emis în favoarea pârâtului M. A.V., . 72 și 76 (fila 238).
Apoi, pentru diferența de 0,889 ha, reclamantul M. I. a învederat că tatăl său a adus în CAP și implicit a cumpărat și următoarele terenuri: teren în suprafață de 2.878 mp înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._, teren în suprafață de 2878 mp înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._, teren în suprafață de 2.878 mp înscris în CF nr._, nr. topo._ și teren în suprafață de 2.878 mp înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._. A mai susținut că antecesorul său a cumpărat și terenul în suprafață de 2.878 mp, înscris în CF nr._, cu nr. topo._, precum și faptul că nu mai deține contractele de vânzare – cumpărare cu privire la aceste terenuri. Totodată, instanța reține că deși prin decizia de casare s-a făcut mențiune la .._ din CF nr._ Cluj, reclamantul nu a solicitat punerea în posesie și prin raportare la aceasta.
În acest sens, instanța a încuviințat proba cu martorii Miszti I. (fila 92) și Poputa V. (fila 93). Din declarațiile date de cei doi martori instanța a reținut că afirmațiile acestora cu privire la terenurile deținute de antecesorul reclamantului înainte de colectivizare sunt destul de vagi, deși ambii au precizat că antecesorul reclamantului ar fi cumpărat de la mănăștureni terenuri de nouă jumătăți de iugăre, dar și parcele de 1 iugăr, în total 18 iugăre, că terenurile cumpărate de M. I. erau unele după altele și nu se aflau alte terenuri între loturile cumpărate de M. I., precum și faptul că respectivele terenuri erau împrejmuite de două drumuri, de terenul lui C., numit I., și de terenul lui C., instanța nu poate stabili, dincolo de orice dubiu, că antecesorul reclamantului ar fi introdus în CAP pe lângă suprafațele de teren mai sus menționate și suprafațele de teren înscrise în CF nr._ Cluj, nr. topo._, în CF nr._ Cluj, nr. topo._, în CF nr._, nr. topo._, în CF nr._ Cluj, nr. topo._ și în CF nr._, cu nr. topo._, suprafețe de teren pe care reclamantul susține că tatăl său le-ar fi cumpărat anterior colectivizării. Pentru dovedirea afirmațiilor sale, reclamantul a mai depus la dosar și extrasele CF de la filele 33 – 39, care, de asemenea, nu fac dovada afirmațiilor sale.
Pentru toate considerentele anterior dezvoltate, instanța a apreciat că este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului pe vechile amplasamente asupra imobilului teren în suprafață de 1,112 ha (diferența de la 7,569 ha la 8,681 ha) identificat cu terenul înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top_, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj,nr. top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_, însă, pentru restul de suprafață de 0,889 ha solicitată de reclamant din suprafațele de teren înscrise în CF nr._ Cluj, nr. topo._, în CF nr._ Cluj, nr. topo._, în CF nr._, nr. topo._, în CF nr._ Cluj, nr. topo._ și în CF nr._, cu nr. topo._, s-a impus respingerea cererii, ca neîntemeiată, pentru aceste din urmă terenuri nefiind făcută dovada dreptului de proprietate în baza art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991.
Potrivit art. 27 alin.2 din Legea nr. 18/1991, în toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, comisia locală (…) întocmește planurile parcelare si înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate și art. 116 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, comisiile comunale, orășenești si municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările si operațiunile stabilite de lege, din competența lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor județene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, comisiile prevăzute la alin.1 vor efectua operațiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor județene.
În consecință, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant și a obligat pârâta C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ-N. să pună în posesie pe reclamantul M. I. asupra imobilului teren în suprafață de 1,112 ha identificat cu terenul înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top_, CF nr._ Cluj, nr.top_, CF nr._ Cluj, nr. top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_ și pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ să emită titlul de proprietate în favoarea reclamantului M. I. asupra imobilului teren în suprafață de 1.112 ha identificat cu terenul înscris în CF nr._ Cluj, nr. top._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF nr._ Cluj, nr. top._, CF_ Cluj, nr.top._ și CF nr._ Cluj, nr. top._ și_, cu consecința respingerii, ca neîntemeiată, a cererii reclamantului pentru diferența de 0,889 ha.
Potrivit dispozițiile art. 274 alin. 1 din C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanța va obliga pârâtele la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (chitanța nr. 8 din data de 06.02.2013), iar față de considerentele deciziei de casare, a respins ca fiind sub autoritate de lucru judecat, cererea intervenientului de plată a cheltuielilor de judecată.
Împotriva Sentinței civile nr._/2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în dosar nr._, a declarat recurs reclamantul M. I. solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a hotărârii atacate, cu consecința obligării paratei C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Cluj la punerea in posesie pentru terenul in suprafața totala de 9,57 ha situat in Valea Fanatelor precum si a paratei C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj sa elibereze Titlu de Proprietate in favoarea subsemnatului reclamant pentru întreaga suprafața de 9,57 ha, respectiv si pentru terenul aferent nr. topografice_ - CF nr._ Cluj .- N.,_ - CF nr._ Cluj-N.,_ - CF nr._ Cluj-N. si parțial_ - CF nr._ Cluj-N., cu cheltuieli de judecata, pentru următoarele motive: .
Prin Decizia Civila nr.1218/R/2012 pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul cu nr._ s-a admis recursul declarat de subsemnat împotriva Sentinței Civile_/2012 pronunțata in dosarul anterior menționat, pe care o casează in parte si o trimite spre rejudecare la aceeași instanța cu privire la punerea in posesie si emiterea Titlului de Proprietate in favoarea reclamantului asupra unui teren in suprafața de_ mp ( 7,56 cat s-a stabilit prin Sentința Civila_/2012 + 2,01 = 9,57 ha). Totodată, se retine că" Ceea ce se impune cu autoritate de lucru judecat este faptul ca antecesorul recurentului a deținut suprafața de 9,57 ha, fiind indreptatit in temeiul legilor fondului funciar, asa cum au fost modificate si completate, la reconstituirea dreptului de proprietate".
Instanța fondului, dupa casare, incuviinteaza si administrează probatiunea solicitata de reclamant respectiv declarații martori si raport expertiza, insa admite doar in parte cererea in sensul obligării celor doua comisii la punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate doar pentru diferența de 1,112 ha si nu pentru 2,01 ha, la cat a stabilit instanța de casare ca este indreptatit. Motivația instanței in sensul ca nu rezulta, din probatiunea administrata, ca antecesorul său ar fi introdus in CAP, respectiv ca nu a cumpărat si terenurile inscrise in CF nr._ Cluj - nr.top._, CF nr._ Cluj-nr.top._, CF nr._ Cluj-nr.top._, CF nr._ Cluj nr.top._ si CF nr._, cu nr.top._ este, din punctul său de vedere, greșita si nu poate fi reținuta ca atare.
Astfel, potrivit art.ll, alin.l din Legea nr.18/1991, suprafața adusa in cooperativa agricola de producție este cea care rezulta din actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de inscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. In acest context, cu privire la terenurile identificate prin nr.topografice mai sus menționate, instanța trebuia sa se raporteze la declarații de martori, la expertiza, precum si la prezumții ca mijloace indirecte de proba.
Astfel, din declarațiile martorilor Miszti I., Poputa Vaier, din completarea la raportul de expertiza, din coroborarea acestora asociata cu deducțiile aferente, rezulta următoarele:
-tot terenul din Valea Fanatelor, de aproximativ 200 de iugare, a aparținut inițial lui N. G.;
-terenul a fost preluat de Statul R. si ..."impartit manasturenilor dupa confiscare" asa cum declara martorul Miszti I.. Se poate observa din extrasul de CF nr._ -de exemplu- ca terenul in suprafața de 2877 mp aferent nr.top._ s-a "distribuit prin comasatie si prevăzut la transformare, dobândit prin lege", anul intabularii fiind 1938 (fila 34); terenul de 200 de iugare a fost impartit in parcele de 1 iugar si jumătate, de o jumătate de iugar si de 1 iugar. Se poate observa, cu ușurința, pe planul de carte funciara, anexat de d-1 expert V. I. la completarea la raportul de expertiza( fila 87 ) aceasta imparteala a întregului teren. Se poate observa, de asemenea, ca parcelele cu nr.top.__,_,_,_,_,_,_,_ ( 9 parcele) au fiecare suprafața de 2877 mp. adică de jumătate de iugar.
Martorul Miszti I. declara ca ..."manasturenii au primit gratis terenurile, le-au folosit 1-5 ani apoi au vândut toate terenurile". De asemenea, acesta arata ca antecesorul subsemnatului a cumpărat de la manastureni 9 parcele de jumătăți de iugar, ca parcelele erau una dupa alta, ca loturile erau toate la un loc si ca "nu se aflau parcele intre ele"; martorul Poputa Vaier confirma faptul ca M. I. a avut 9 parcele de teren de jumătăți de iugar si declara ca aceste terenuri "...au fost cumpărate de M. I. de la manastureni"; faptul ca cele 9 parcele de jumătate de iugar sunt chiar parcelele cu nr.top._,_,_,_,_,_,_,_,_ rezulta si din indicarea vecinilor pacelelor din margine si anume C. I. zis C. si C. I. si I.. Ambii martori audiați indica acești vecini si mai mult arata si faptul ca parcele erau delimitate si de doua drumuri: "Era drum atat in partea de jos cat si in partea de sus"(depozitia lui Poputa Vaier fila 93); "..Parcelele de jumătate de iugar erau delimitate de 2 drumuri..."(depoziția lui Miszti I. fila 92). De asemenea, se poate observa ca in completarea la raportul de expertiza si in schița (fila 130) intocmite de expert, acesta indica vecinii faptici ai terenului format din cele 9 parcele de jumătăți de iugar: C. I., C., drum si drum;- daca instanțele au reținut ca antecesorul reclamantului a intrat in CAP cu parcelele cu nr.top._,_,_,_, in lumina celor declarate de martorii Miszti I. si Poputa Vaier, precum si raportat la faptul ca întregul teren a fost cooperativizat, este evident ca si restul parcelelor_,_,_,_ si_ au avut aceasi soarta. Mai mult martorul Miszti I. declara ca dupa apariția Legii Fondului Funciar, acesta in calitate de membru in C. L. împreuna cu alti 2 ingineri, au "dat in primire pământul " respectiv cele 9 parcele de teren către familia subsemnatului;cu toate ca, nu toate vânzările terenurilor ce au aparținut manasturenilor au fost evidențiate in cărțile funciare aferente, instanța, prin raportare la întreaga probatiune administrata inclusiv prin mijlociea prezumției, avea toate elementele pentru a stabili compunerea întregii suprafate de 9,57 de ha incluzând si terenurile cu nr.top._,_,_,_ (parțial).
A mai arătat, totodată, ca diferența de suprafața rezultata dupa scăderea din suprafața totala cuvenita si anume 9,57 ha, a suprafeței de 8,61 ha, este de 0,96 ha si nu 0,89 ha cat menționează instanța fondului.
Scopul avut in vedere de leguitor, prin emiterea, completarea si modificarea legii fondului funciar, a fost acela de a restabili dreptul de proprietate a persoanelor care au fost lezate de regimul anterior. Aceasta restabilire trebuie sa aiba loc efectiv si nu sa ramana la nivel teoretic, formal. Instanța fondului trebuia sa aiba in vedere acest scop si sa analizeze probatiunea prin prisma acestuia.
O alta critica adusa instanței fondului se refera la subiectul cheltuielilor de judecata in sensul ca aceasta nu s-a pronunțat pe cheltuielile de judecata din recurs respectiv onorariul avocațial in cuantum de 1000 lei desi, prin hotărârea pronunțata de instanța de recurs, se statuează " Asupra cererii accesorii legata de cheltuielile de judecata in recurs, instanța se va pronunța odată cu fondul".
A mai solicitat ca paratele C. L. de Fond Funciar Cluj si C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj sa fie obligate la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest proces, dovedite cu chitanțele de la dosarul cauzei. Având in vedere poziția procesuală a paratelor ca, de altfel, intreaga atitudine procesuală, apreciază ca se impune obligarea acestora la plata, in întregime, a tuturor cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs și pârâta C. Locală Cluj-N., solicitând modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea cererii, învederează instanței că prin sentința civilă nr. 262/R/1994, modificată prin încheierea civilă pronunțată în Camera de consiliu, 18.05.1994, s-a stabilit că antecesorul reclamantului, a avut în proprietate, suprafața de 8,41 ha teren, cu care a intrat în C.A.P. și nu 9,57 ha, cât revendică acesta.
D. urmare, având în vedere că printr-o hotărâre irevocabilă, s-a stabilit suprafața cu care este îndreptățit, acesta nu poate solicita mai mult, pentru că s-ar încălca principiul autorității de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât, în registrul agricol, figurează doar cu o suprafață de 4,81 ha.
Anterior, reclamantul a fost validat în urma cererii formulate și a hotărârilor menționate, în Anexa nr. 3 poziția 33, cu suprafața de 3,025 ha și în Anexa 50, poziția 257, cu 4,4 ha, Anexa 19, fiind transformată în Anexa 50, iar suprafața de 115 ha, care apare în această anexă, a fost inclusă, în suprafața de 4,4 ha, din Anexa nr. 50, poziția 257, alături de suprafața de 3,39 ha, stabilită în mod irevocabil de instanță.
De asemenea, precizează că și în fața instanței de fond a arătat că raportul de expertiză, prin care a fost identificat terenul a fost realizat în mod defectuos deoarece terenul nu a fost corect identificat, acesta suprapunându-se peste alte puneri în posesie, din zonă și întabulări în CF care au numere cadastrale A 16. ȘI a 74, din tarlaua nr.20 și chiar titluri de proprietate.
Prin întâmpinarea formulată în mod oral de reprezentanta reclamantului, acesta se opune admiterii recursului promovat.
Celelalte părți, deși legal citate nu și-au exprimat poziția procesuală.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 coroborat cu 304 ind. 1 C.pr.civ,. va admite în parte recursul declarat de către reclamant și va respinge recursul formulat de către pârâta C. Locală Cluj-N., pentru următoarele considerente:
Tribunalul va analiza mai întâi recursul formulat de către C. Locală întrucât tinde la schimbarea soluției în sensul respingerii acțiunii, raportat la recursul reclamantului care urmărește să obțină câștig de cauză în integralitate.
Astfel, cauza a mai parcurs un ciclu procesual finalizat prin Decizia civilă nr. 1218/R/12.12.2012 prin care s-a constatat în mod irevocabil împrejurarea că antecesorul recurentului a deținut suprafața de 9,57 ha fiind îndreptățit în temeiul legilor fondului funciar la reconstituirea dreptului de proprietate, casându-se parțial hotărârea judecătoriei și dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare, doar pentru analizarea îndreptățirii reclamantului, la diferența de 20.010 m.p., care nu a fost avută în vedere.
Rezultă așadar, că indiferent de justețea acestei decizii, raportat la faptul că anterior, respectiv în 1994 o altă instanța de judecată a mai tranșat asupra îndreptățirii reclamantului la o suprafață mai mică, prezenta instanța de recurs fiind în al doilea ciclu procesual trebuie să țină cont de îndrumările date de către prima instanță de casare în fapt și în drept, conform art. 315 al.1 C.pr.civ..
În consecință, această chestiune nu mai poate fi repusă în discuție de către recurenta C. Locală intrând sub puterea lucrului judecat.
În ceea ce privește ce-a dea doua critică privind modul defectuos de realizare al expertizei tehnice topografice tribunalul constată faptul că în primul ciclu procesual, în recurs, pârâta a invocat exact aceleași obiecții referitoare la această probă, însă prima instanță de casare le-a respins cu motivația că prin adresa nr._/304/15.09.2011, fila 342 dosar fond, comisia locală a comunicat că nu are obiecțiuni în ceea ce privește completarea la raportul de expertiză, din evidențele sale și potrivit identificării din raportul de expertiză reieșind că pentru parcelele cu nr. cadastral 79, 80, A16 și A74, din tarlaua 20 nu sunt eliberate titluri de proprietate, poziția exprimată în acel recurs fiind în vădită contradicție cu cea avută la fond.
Pentru aceleași considerente expuse anterior, tribunalul va respinge și acest motiv în condițiile în care prima instanță de recurs s-a pronunțat asupra cestor aspecte.
Cât privește recursul formulat de către reclamant, așa cum s-a arătat, va fi admis în parte, având în vedere următoarele aspecte:
În rejudecare, reclamantul a precizat suprafața care i se cuvine din CF –rile identificate de către expert în primul ciclu procesual ca fiind 8,618 ha (fila 30 dosar fond) raportat la îndrumările instanței de recurs din primul ciclu procesual în sensul că asupra parcelei cu nr. top_ din CF_ Cluj nu s-a justificat îndreptățirea, iar în privința parcelei cu nr. top_ din CF_ Cluj se impune a se justifica dreptul de proprietate deținut anterior colectivizării solicitând a fi avute în vedere până la suprafața totală de 9,57 ha parcelele în suprafață de câte 2878 mp înscrise în CF_ Cluj cu nr. top_, în CF_ Cluj cu nr. top_, CF_ Cluj cu nr. top_, în CF_ Cluj, top_ și CF_ Cluj, top_.
În ce privește însă aceste parcele judecătoria a considerat că nu i se cuvin reclamantului deoarece nu a făcut dovada că i-a aparținut anterior colectivizării familiei sale.
Cu toate acestea, tribunalul analizând declarațiile martorilor MISZTI I. și P. V. (f. 92-93 dosar fond) a apreciat că reclamantului este îndreptățit parțial la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri în condițiile în care antecesorul său a deținut 18 jug. de teren în Valea Fânațelor, pe care personal, primul martor, le-a împărțit mănășturenilor după ce au fost preluate de la un boier, N. G., care a deținut 200 jug.
Această suprafață a fost împărțită în parcele de 1 jug. și jumătate, de jumătate jug. și de un jug., între parcelele de jumătate de jug. existau două drumuri.
Antecesorul reclamantului a cumpărat de la mănăștureni 18 jug., din parcelele de jumătăți de jug. cumpărând nouă, iar din cele de 1 jug., neputând preciza câte anume.
Parcelele cumpărate erau unele după altele, iar cele de jumătate de jug. erau delimitate pe două laturi de drumuri, pe una din laturi fiind vecinul C., iar pe cea de a patra latură, nu a putut preciza vecinii.
Vizualizând planul de CF (f.90 dosar fond) tribunalul constată într-adevăr că cele susținute de către martor sunt reale din perspectiva împărțirii terenurilor în suprafețele arătate, parcelele de jumătate de jug. fiind mărginite pe laturile mai mici de două drumuri paralele.
De asemenea, raportat la planul de situație întocmit de expertul I. V. (f.130 dosar fond), se observă că cele nouă parcele de câte un jumătate de jug. arătate de către martor sunt situate una după alta, prima, a treia, a patra și a cincea, (începând numărătoarea de la stânga la dreapta planșei) fiind restituită anterior și figurând întabulată în CF în favoarea antecesorului reclamantului.
Așadar, raportat la continuitatea acestor parcele și având în vedere că îndreptățirea poate fi probată și prin martori, având în vedere prev. art. 10 din Legea nr. 18/1991, incidente la momentul formulării cererii de reconstituire, momentul anului 1991, tribunalul va dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor parcele, dar nu în întregime, ci raportat la diferența de suprafață care poate fi reconstituită în favoarea reclamantului de 9,57 ha-7,569ha (suprafața avută în vedere de către prima instanța de recurs ca fiind corect atribuită)-1,112 ha (suprafata atribuită de către judecătorie în acest ciclu procesual)=0,889 ha.
Amplasamentul suprafeței va fi dat de necesitatea păstrării uni lot compact, respectiv se va identifica în CF_ Cluj cu nr. top_, în suprafață de 2877mp, în CF_ Cluj cu nr. top_, în suprafață de 2877mp și CF_ Cluj cu nr. top_, în suprafață de 2877 mp și parțial în CF_ Cluj, top_ pt. suprafața de 259 mp.
În ceea ce privește critica privind cheltuielile de judecată în recurs în primul ciclu procesual tribunalul constată că într-adevăr nu au fost luate în considerare de judecătorie deși se regăseau la dosar (fila 47 dosar recurs), situație în care raportat la soluția de admitere în parte, conform art.276 C.pr.civ. le va acorda parțial în limita a 750 de lei din totalul de 1000 lei, adiționându-le la cele deja stabilite de către judecătorie.
În baza aceluiași articol va obliga pe intimata C. Locală Cluj-N. să achite reclamantului M. I. suma de 750 lei cheltuieli de judecată în recurs constând în onorariu avocațial din totalul de 1000 lei, din care 500 de lei, raportat la soluția de respingere a recursului Comisiei Locale și 250 lei onorariu avocațial pentru recursul propriu având în vedere soluția de admitere în parte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de reclamantul M. I. împotriva sentinței civile nr._/23.12.2013, dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N. pe care o modifică parțial în sensul obligării pârâților C. Locală Cluj-N. și C. Județeană Cluj la punerea în posesie, respectiv eliberarea titlului de proprietate pentru diferența de suprafață de 8890mp, care se identifică în CF_ Cluj cu nr. top_, în suprafață de 2877mp, în CF_ Cluj cu nr. top_, în suprafață de 2877mp și CF_ Cluj cu nr. top_, în suprafață de 2877 mp și parțial în CF_ Cluj, top_ pt. suprafața de 259 mp. Obligă pârâtele C. Locală Cluj-N. și C. Județeană Cluj să achite reclamantului suma de 1750 lei cheltuieli de judecată în prima instanță.
Respinge recursul formulat de către C. Locală Cluj-N. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe intimata C. Locală Cluj-N. să achite reclamantului M. I. suma de 750 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.04.2014.
Președinte, O.-C. T. | Judecător, A.-F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, L. M. |
Red. O.C.T./E.C. 2 expl.
22 mai 2014
Judecător de fond: B. I. A. –Judecătoria Cluj
| ← Succesiune. Decizia nr. 90/2014. Tribunalul CLUJ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 909/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
