Grăniţuire. Decizia nr. 218/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 218/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 8500/211/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 218/2014
Ședința publică de la 01 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător O.-C. T.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare apelul promovat de către pârâta K. K. în contra Sentinței civile nr. 5954 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar, privind și pe intimații reclamanți S. M. M. și S. V. precum și intimata pârât K. I. E., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei dispusă raportat la lipsa reprezentantei apelantei, au răspuns: apelanta personal și asistată de, avocat C. D. și reprezentanta intimaților reclamanți, avocat E. T., lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul dispune a se consemna că la 20 martie 2014 s-a răspuns adresei formulate de către instanță de către OCPI, părțile prezente arătând că au văzut acest înscris. De asemenea, în 31 martie în probațiune apelanta K. C. a depus același lucru ca și răspunsul de la cadastru, este exact aceeași documentație care a fost remisă și de către OCPI. După care, nefiind alte cereri, Tribunalul închide faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul apelantei depune dovada cheltuielilor de judecată și arată că solicită admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii și în parte a acțiunii, conform variantei 3 de grănițuire, respectiv conform suprafeței deținute în CF a familiei S.. Dezvoltă oral pe scurt motivele de apel. Reprezentanta intimaților reclamanți solicită respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond. Arată că în opinia sa, varianta la care s-a oprit instanța de fond a fost întărită de probațiunea administrată în apel. În continuare linia de hotar este dreaptă și este situată în mejdie. Deci reclamanții acceptă varianta adoptată de instanța de fond. La solicitarea judecător O. T. confirmă că agreează această variantă, nu au făcut apel, vizualizează varianta de la fila 110 dosar și confirmă.
În replică, apărătorul apelantei arată că nu există nici un gard, în al doilea rând familia S. a început demersurile și a constatat că are mai mult din CF și atunci au fost de acord și așa.
Reprezentanta intimaților reclamanți arată că solicită cheltuieli de judecată 100 lei, conform chitanței de la dosar anexată împuternicirii. Tribunalul verifică actele și lucrările dosarului, constatând că într-adevăr există la dosar chitanța onorariu avocațial. După care dispune Îndreptarea erorii materiale strecurate în Încheierea ședinței din 4 martie în sensul că termenul de judecată este azi, 1 aprilie și nu 29 aprilie cum din eroare s-a consemnat, părțile având termen în cunoștință fiind prezente iar procedura de citare fiind legal îndeplinită după care reține cauza în vederea pronunțării.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5954 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în prezentul dosar s-a admis acțiunea civila în grănițuire precizată formulată de reclamanții S. M. M., S. V. în contradictoriu cu pârâții K. K., K. I. E., și, în consecință:
S-a dispus grănițuirea imobilelor situate in Cluj-N. . si . jud. Cluj, in sensul stabilirii mejdiei dintre imobilul proprietatea ei înscris in c.f._ Cluj nr.top.7008/1 in suprafața de 427 m.p. si a cea a reclamanților înscris in c.f._ nr.top.7007 in suprafața de 809 m.p conform variantei I a Raportului de expertiza întocmit de ing.F. F..
A fost obligată pirita sa amplaseze gardul despărțitor dintre proprietățile lor pe mejdia stabilită conform variantei I a Raportului de expertiza întocmit de ing.F. F..
S-a admis în parte cererea reconventionala formualtă de pârâta K. K., conform cererii de chemare în judecata a altor persoane- a d-nei K. I. E., uzufructuara terenului ei.
A fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor K. L. si K. Karoly.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata ale partilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, petenții sunt proprietarii imobilului înscris în c.f. nr._ Cluj, nr.top.7007 in suprafața de 809 m.p,vecini riverani cu imobilul proprietatea pârâților situat in mun. Cluj-N. . înscris in c.f._ Cluj nr.top.7008/1 in suprafața de 427 m.p., potrivit extraselor de carte funciară de la filele 7 și 19.
Între părți au apărut divergențe legate de gardul despărțitor, ceea ce presupune soluționarea prezentei acțiuni în grănițuire.
În cererea de chemare in judecata a altor persoane--K. I. E. domiciliata in Cluj-N. . jud. Cluj, in calitate de uzufructuara a terenului înscris in c.f._ Cluj-N. A+l nr. top. 7008/1 sub C1, s-a solicitat sa se constate lipsa calității procesuale pasive a fiilor ei K. L. si - K. KAROLY, care nu au nici o calitate in prezentul dosar, imobilul teren care face obiectul grănițuirii fiind bunul său propriu, fiind grevat doar de un drept de uzufruct viager in favoarea d-nei K. I. E., soacra sa.
Văzând extrasul de carte funciară de la fila 19 din dosar, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor K. L. si K. Karoly este întemeiată, rațiune pentru care a fost admisă.
Pe fondul pricinii, reținând disp. art.584-585 cod civil, văzând concluziile de specialitate ale expertului tehnic judiciar desemnat în cauză, pe care și le însușește ca fiind întemeiate, instanța a admis actiunea civila în granituire precizată, conform variantei I a Raportului de expertiza întocmit de ing.F. F., respectiv grănițuirea imobilelor prin stabilirea mejdiei între proprietatea lor înscrisă în c.f.nr._ cu nr.top.7007 și proprietatea pârâtei – reclamant reconvențional K. K. asupra imobilului înscris in c.f. nr._ cu nr.top.7008/1, conform cu varianta I din expertiza întocmită de ing. expert F. F., pe care o apreciază ca fiind cea mai bună soluție raportat la datele concrete ale speței și mai ales la hărțile vechi depuse în probațiune la dosar și corespunzător acțiunea reconvenționala a pârâtei, va oblige pirita sa amplaseze gardul despărțitor dintre proprietățile lor pe mejdia stabilită.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta K. K. vizând a se dispune grănițuirea imobilelor situate in Cluj-N. . si . jud. Cluj, in sensul stabilirii mejdiei dintre imobilul proprietatea ei înscris in c.f._ Cluj nr.top.7008/1 in suprafața de 427 m.p. si a cea a reclamanților înscris in c.f._ nr.top.7007 in suprafața de 809 m.p, dar conform cu varianta I din expertiza întocmită de ing. expert F. F. și si cererea de chemare in judecata a d-nei K. I. E., uzufructuara terenului ei.
Avand in vedere dispozitiile art.274 C.pr.civ., specificul obiectului pricinii, instanța de fond a dispus compensarea cheltuielillor de judecată ale părților.
Împotriva sentinței examinate a promovat apel pârâta K. K. (f.5) solicitând în temeiul art. 282, 296 și urm. C.pr.civ., a se dispune modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamanților în sensul admiterii acțiunii in grănițuire, insa nu conform variantei solicitate de reclamanți, ci admiterea cererii reconvenționale si pe cale de consecința, grănițuirea celor doua imobile terenuri situate in Cluj-N. . proprietatea fam. S. u M. Mi hai si V. înscris in c.f. nr._ Cluj-N. A+1 nr.top.7007 cu privire la suprafața de 809 m.p. si imobilul de pe . proprietatea ei care se identifica in c.f. 113.151 Cluj-N. A+1 nr.top.7008/1 cu privire la terenul in suprafața de 427 de m.p., conform variantei nr. III din Răspunsul la obiecțiuni depuse la dosarul cauzei de către ing. exp. F. F., la dala de 7.05.2012.
Totodată solicită instanței de apel sa mențină excepția lipsei calității procesuale pasive a fiilor ei, parații K. L. si K. Karoly, care nu au calitatea de proprietari asupra imobilelor de litigiu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii apelanta arată următoarele:
In varianta solicitata de K. K., ca urmare a stabilirii mejdiei i se atribuie 422 de m.p., vecinii fam. S. rămân cu suprafața lor din c.f., respectiv 809 m.p., sens in care se va deplasa gardul in fata cu 0,3 ml, pe linia din spate a casei sale si in spate pe 0,25 m.l fata de magazia din cărămida existenta. Cu toate acestea nu înțelege sa solicite rectificarea suprafeței de teren, in măsura in care nu a solicitat reclamanții nu este interesata de o asemenea operațiune.
In condițiile in care chiar si in varianta in care nu i se atribuie întreaga suprafața de teren deținuta conform cârtii funciare, respectiv îi revine o ..p. mai mica, reclamanții nu au nici o îndreptățire juridica prin care sa justifice acordarea grănițuirii prin varianta solicitata, atâta timp cat ea a arătat faptul ca a fost vecina de peste 50 de ani cu părinții reclamantului si nu au avut discuții niciodată cu privire la granița dintre ei pana la declanșarea actualului dosar. Datorita faptului ca exista un gard provizoriu, din paleți, reclamanții au mutat acest gard înspre ea, au inclinat stâlpii gardului din spate din nou înspre terenul ei, modificând prin atitudinea lor linia de hotar care a fost intre aceste terenuri de zeci de ani.
Totodată in varianta inițiala, solicitată de reclamanți, linia despărțitoare dintre proprietăți nu este o linie dreapta, ea este o linie frântă, așa cum a relevat si d-na ing. exp. F. F., sens in care este încă un argument de respingere a variantei de grănițuire solicitate de familia S..
Având in vedere faptul ca actualul litigiu a fost declanșat de fam. S. care au provocat aceasta situație conflictuala după zeci de ani de conviețuire pașnica, solicită obligarea lor la plata tuturor cheltuielilor de judecata, în fond și în apel.
Prin întâmpinarea formulată (f.15) intimații reclamanți solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea în totul a sentinței atacate ca fiind legal și temeinic dată.
În susținerea poziției procesuale intimații au arătat că instanța e fond motiveaza insusirea variantei I din raportul de expertiza,ca fiind cel mai edificator in stabilirea liniei despartitoare dintre proprietatile părților,si care este sustinuta si de hartile orasului precum si de alte acte-dovezi depuse la dosa. Este nereala sustinerea din apel ca INSTANTA nu motiveaza insusirea acestei variante.
S-a avut in vedere si semnele exterioare,care intaresc motivele expuse de expert in variant I- STILPII de beton de la cele doua capete ale imobilelor, situarea a doua constructii ale apelantei - SITUATE IN MEJDIE, CIT SI FAPTUL ca . - A FOST PARTAJATA, fara a fi masurata si cea formata cu nr.top.7008 /2 din ..
SE motiveaza apelul pe insusirea variantei Ill-pe singurul argument ca astfel . apelantei ar avea aceeasi intindere cu suprafata de c.f.
Ori, asa cum se stie,carea funciara nu garanteaza intinderea dreptului inscris.
. din strazile sistematizate ale orasului si potrivit HARTII de c.f. din anii 1970, eel putin parcelele cu nr.—7007 si 7008, au acelasi front la .".ESTE vizibil atit pe harta cit si din actele intocmite in vederea autonzarii constructiei,atit ca ..7008 a fost IMPARTTTA,cit si faptul ca DOUA constructs ale apelantei- casa de locuit amplasata spre . anexa-situata in spatele curtii- sunt situate in mejdie,
ESTE imposibil sa crezi ca daca nu s-au amplasat in mejdie,nu an fost amplasate cu un spatiu suficient, si nu doar cu 0,17,sau 0,25 ml,spatiu care oricum nu permite acces pentru intretinere sau alte lucrari.
IN APEL,singurul CRITERIU dupa care ar trebui insusita variant III este acela al suprafetei de carte funciara.
Dar cartea funciara nu garanteaza intinderea dreptului.MEJDIA se apreciaza si stabileste avind in vedere si alte acte,semne,care sa duca la aceasi concluzie,si nu doar suprafata loturilor.
Experta face primele doua propuneri,F. a i se cere,asa cum s-a convins atit dupa masuratori cit si dupa semnele vazute la fata locului,reperele clare fiind:stilpii de ciment din .",cladirile amplasate in mejdie,cit si FATADELE celor (In present trei)imobile,cu intindere egala potrivit hartilor orasului.Este oarecum ciudat sa ataci hartile orasului,chiar intocmite cu alte mijloace mai putin performante.
Dar,in mod sigur variant III este una fortata la cererea apelantei,si care a trebuit "sa scoata" pentru aceasta suprafata de c.f.;chiar daca este contratiza de celelate acte doveditoare a mejdiei existente la formarea loturilor,ulterior,cit si de semnele existente:stilpi recunoscuti ,linia dreapta despartitoare pe harti si mai ales constructiile apelantei situate in mejdie"Frintura despre care se sustine ca exista in aceasta linie dreapta "insesizabila"-sustine expert in raspunsul III la obiectiun-, a fost insusita de expert in avantajul apelantei,in sensul ca o portiune din spatele casei acesteia,in latime de 0,17 ml,apare ca fund inafara liniei drepte a hartii si in avantajul acesteia.
Este adevarat ca au avut o buna vecinatate cu fosta proprietara (in prezent beneficiara uzufructului viager, atit parintii reclamanților cit si reclamanții, dar apelanta este aceea care nu a respectat linia vechiului gard, cind fara consimtamintul lor a amplasat stilpi in vederea ridicarii unui nou gard,pe un alt aliniament.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Prima critică adusă sentinței apelate, în sensul că prima instanță nu a motivat suficient varianta adoptată, respectiv varianta nr. I din raportul de expertiză nu poate fi primită ca fiind fondată în condițiile în care prima instanță a precizat în considerente că varianta nr. I este cea mai bună soluție, raportat la datele concrete ale speței și mai ales la hărțile vechi depuse în probațiune la dosar.
Într-adevăr dispozițiile art.261 pct.5 C pr civ prevăd obligația instanței de a arăta, în cadrul hotărârii, motivele de fapt și de drept care i-ai format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților, însă, așa cum arătat mai sus, prima instanță a indicat, chiar dacă succint, motivele care au condus-o la adoptarea variantei I a raportului de expertiză întocmit în cauză.
O altă critică formulată de apelantă, în sensul că în prezenta speță de esență rămân cărțile funciare, care atestă suprafețele de teren a celor două parcele a căror grănițuire se cere nu poate fi reținută ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Grănițuirea reprezintă o operațiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți. Dacă între aceștia nu există conflict, ea este o simplă operațiune materială realizată prin acordul părților. În caz de conflict însă, prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărârea judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul .
D. fiind caracterul său, în cadrul acțiunii în grănițuire instanța se pronunță nu asupra existenței dreptului de proprietate ci asupra configurației terenului care alcătuiește obiectul dreptului de proprietate în materialitatea sa, al cărui contur va fi hotărât și fixat decisiv prin linia de hotar ce desparte proprietățile, determinată prin semne vizibile.
În pofida caracterului devolutiv al apelului atât apelanta cât și intimații nu au înțeles să propună probe suplimentare față de cele administrate în fața primei instanțe, astfel că, tribunalul, din oficiu, în virtutea dispozițiilor art.129 alin 5 C pr civ, a purces la administrarea probațiunii testimoniale, probațiune absolut necesară pentru clarificarea aspectelor litigioase.
Astfel, în faza procesuală a apelului au fost audiați 4 martori care prin depozițiile lor au relevat următoarele:
Martorul Vasarhelyi L., propus de apelantă (fila 36 din dosarul de apel) a precizat, prezentându-i-se planul de situație de la fila 109 din dosarul de fond, că între punctele 5 și 1 exista un gard de lemn care nu mergea direct în colțul casei nr.7 ci era paralel iar distanța dintre colțul casei nr.7 imaginată din punctul 1 și vechiul gard era de aproximativ 20 cm.
Același martor a mai arătat că de la punctul 1 și până la punctul 13 nu a existat nici în trecut vreun gard între cele două proprietăți, precizând că zidul casei nr.7 este tip calcan înspre proprietatea familiei S. iar casa de la nr.7 are acoperișul într-o singură apă către curtea apelantei K..
În continuarea depoziției sale martorul a mai relevat că exista un vechi gard între punctele13,10 și 9 din planul de situație, gardul fiind înspre proprietatea familiei S. față de zidul magaziei din cărămidă, între acesta și magazie existând o distanță de 20-25 cm, această magazie nefiind demolată și reconstruită, fiind edificată în urmă cu 15 ani.
Martorul B. Z. L., propus de către apelantă(fila 37 și 37 verso din dosarul de apel) oferă prin depoziția sa aspecte deosebit de relevante în soluționarea pricinii după cum urmează:
Arată că vechiul gard pornea de la . la colțul casei nr.7 însă nu era lipit de acest colț fiind o distanță între gard și casă de aproximativ 20 cm. La data când exista vechiul gard, în partea din față, spre . tufă de liliac care crescuse pe proprietatea familiei S. însă ulterior s-a extins și a cuprins întregul gard. Vechiul gard fiind deteriorat a fost înlocuit în mod provizoriu însă s-a realizat un stâlp de metal care este lipit de vechiul stâlp de lemn însă în interiorul proprietății apelantei K..
Un element deosebit de important al acestei depoziții îl reprezintă faptul că martorul a precizat că gardul provizoriu a fost construit de către fiul apelantei, care este și prietenul său, acest gard fiind construit înspre proprietatea apelantei K. ca să nu se strice acea tufă anterior menționată.
În prezent, noul gard merge până în colțul casei 7, respectiv punctul 1 din planul de situație. Între punctele 1 și 13 nu a existat niciodată gard între cele două proprietăți, zidul dintre punctele 1 și 13 este drept pe verticală, calcan iar acoperișul casei apelantei este într-o singură apă care se scurge pe proprietatea apelantei K. iar zidul casei nu reprezintă o linie perfect dreaptă ci este frânt.
În continuarea expunerii sale martorul a arătat că între punctele 13, 10 și 9 a existat un gard anterior edificării magaziei din cărămidă iar magazia a fost construită în anii 90 fiind proiectată astfel ca izolația exterioară să nu depășească linia de hotar dintre cele două proprietăți, între punctele 10 și 9 existând un spațiu între zidul magaziei și vechiul gard pe unde se putea trece de către un copil, în prezent acest gard fiind reconstruit iar pentru consolidare a fost lipit de colțul magaziei, astfel că acum nu se mai poate trece pe lângă magazie.
Un aspect definitoriu al acestei depoziții este reprezentat de precizarea martorului că acest gard nou a fost edificat de prietenul său, fiul apelantei, în perioada 2000-2004, în sensul că a fost adus gardul de cărămidă dinspre proprietatea familiei S., lipindu-l de zidul magaziei din cărămidă, magazie care are acoperișul într-o singură apă, scurgerea făcându-se pe proprietatea apelantei K..
Martorii intimaților au relevat următoarele:
Astfel, G. I. a precizat că între punctele 1 și 13 din planul de situație care reprezintă zidul casei familiei K. nu exista un gard care să delimiteze cele două proprietăți iar de la punctul 10 până la punctul 13 exista un gard vechi micuț, acest gard fiind lipit de magazie, fără să existe un spațiu între acestea(fila 38 din dosarul de apel).
Martorul C. I., vecin cu părțile în litigiu din anul 2000, a arătat că la data când s-a mutat, în anul 2000 exista vechiul gard dinspre . casa nr.7, la acea epocă gardul fiind în linie dreaptă de la punctul 5 la punctul 1, în prezent acest gard fiind mutat puțin înspre proprietatea familiei S. existând astfel o linie oblică între capătul gardului și colțul imaginat de punctul 1 al casei nr.7 ce aparține apelantei K.. Între punctele 1-13 nu exista gard ci doar zidul casei nr.7 care este drept, netencuit, tip calcan iar de la punctele 10-13 exista un gard care era drept, respectiv o linie dreaptă în continuarea zidului construcției din spatele grădinii(fila 39 din dosarul de apel).
Același martorul precizează că în prezent, între punctele 10-13 gardul nu mai este drept și realizează o buclă înspre proprietatea familiei S. iar în zona unde este amplasată magazia nu există nici în prezent o distanță între gard și zidul acelei construcții.
De asemenea, tot la solicitarea din oficiu a instanței de apel, s-a comunicat de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj întreg dosarul de carte funciară nr.8421/1991 care cuprinde întreaga documentație, inclusiv planul de partaj care a stat la baza intabulării Sentinței civile nr. 4467/1994 din 19 septembrie 1994 în CF_ nr. topo 7008/1 în care s-a intabulat dreptul de proprietate al apelantei cu titlu de drept restituire și partaj, ca bun propriu(filele 44-55 din dosarul de apel).
Verificând cuprinsul acestui dosar al OCPI tribunalul constată că, în conformitate cu schița cadastrală, situația după partajare, limita dintre proprietatea situată la nr. administrativ 7, ., respectiv proprietatea apelantei și proprietatea intimaților S., în anul 1995, era imaginată de o linie lipită de colțul casei nr.7 fiind, de asemenea, în continuarea zidurilor unor anexe aflate în partea din spate a grădinii apelantei.
Aceste elemente relevate de înscrisurile comunicate de către OCPI confirmă susținerea martorilor propuși de către intimații S., precum și a martorului B. Z. L., propus de către apelantă, potrivit cărora limita dintre proprietăți este următoarea: de la punctul 5, reprezentat de stâlpul metalic, edificat de fiul apelantei, conform depoziției martorului B. Z. L., până în colțul casei de la nr.7, respectiv punctul 1, de la punctul 1 la punctul 13, limita fiind reprezentată de zidul casei de nr.7, și, în fine, de la punctul 13 la punctul 9, în continuarea zidului magaziei din cărămidă, de asemenea, în conformitate cu depoziția martorului B. Z. L..
Toate aceste probe infirmă susținerea apelantei potrivit căreia în speță de impune a fi adoptată varianta III care rezultă din răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză întocmit de către expert F. F., întrucât această variantă contrazice toate celelalte probe existente la dosar, în sensul că se propune existența unui spațiu între gard și magazia de cărămidă, precum și a unui spațiu între gard și casa de la nr.7 pe o porțiune semnificativă, în condițiile în care însuși martorul apelantei, B. Z. L., a precizat în mod neechivoc, ferm, explicit că gardul actual, lipit de magazie și care pornește de la stradă, din punctul 5, reprezentat de stâlpul metalic, până în colțul casei nr.7 a fost edificat tocmai de fiul apelantei, prietenul său, în mod evident acesta având consimțământul deplin al apelantei.
De asemenea nu poate fi reținută ca fiind pertinentă susținerea apelantei potrivit căreia prin varianta admisă de către prima instanță linia dintre cele două proprietăți nu este dreaptă ci frântă întrucât această variantă este confirmată de depozițiile martorilor audiați în fața instanței de apel, precum și de planul de partaj care a stat la baza intabulării Sentinței civile nr. 4467/1994 din 19 septembrie 1994 în CF_ nr. topo 7008/1.
În același timp nu poate fi primită ca fiind pertinentă susținerea apelantei potrivit căreia, în mod eronat prima instanță a reținut că limita mejdiei se află lipită de spatele casei apelantei, în condițiile în care, adoptându-se varianta I a raportului de expertiză în mod evident prima instanță a avut în vedere inclusiv distanța de 0,17 m care se va regăsi între linia despărțitoare a celor două proprietăți și casa de la nr.7, însă nu pe toată lungime construcție, ci în conformitate cu anexa nr.3 din raportul de expertiză întocmit de către expert F. F..
În fine, ultima critică adusă sentinței apelate, în sensul că este eronată reținerea făcută de către prima instanță cu privire la identitatea dintre fațadele terenului apelantei și al intimaților, întrucât nu are o corespondență în planul de situație aferent variantei III nu poate fi primită ca fiind fondată întrucât, pe de o parte, așa cum am evocat anterior, varianta III nu este susținută de nici una dintre probele administrate atât în fața primei instanței, cât și în apel, iar pe de altă parte în cuprinsul raportului de expertiză s-a menționat să solicitarea pârâtei apelante ca . sa să aibă lățimea și la latura vestică de 7,60 m nu se justifică, expertul menționând în continuare că adâncimile parcelelor existente la fața locului corespund cu cele indicate de harta CF Cluj, rezultând faptul că dimensiunile parcelelor existente în teren, redate de Planurile de situație întocmite corespund cu cele indicate de harta CF Cluj .>
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 296 C pr civ va respinge ca nefondat apelul promovat de către pârâta K. K. în contra Sentinței civile nr. 5954 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar, nr._, pe care o menține în totul.
În temeiul art.274 C pr civ tribunalul va obliga apelanta să plătească intimaților S. M. M. și S. V. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul promovat de către pârâta K. K. în contra Sentinței civile nr. 5954 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar, nr._, pe care o menține în totul.
Obligă apelanta să plătească intimaților S. M. M. și S. V. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2014.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, O.-C. T. | |
Grefier, G. P. |
G.P. 03 Aprilie 2014
Red AD/tehn GP
30 aprilie 2014/ 6 ex
| ← Suspendare provizorie. Decizia nr. 316/2014. Tribunalul CLUJ | Pretenţii. Decizia nr. 345/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
