Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 78/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 78/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 25469/211/2013

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 78/2014

Ședința publică de la 24 Ianuarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE O. R. G.

Judecător O.-C. T.

Grefier D. I. D.

Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe apelant-pârât P. A. B. și pe intimat-reclamant H. A., împotriva sentinței civile nr._/13.11.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect „ordonanță președințială”.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-pârât, prezent personal și asistat de avocat C. L. și intimatul-reclamant, prezentă personal și asistată de avocat M. I..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Reprezentantul apelantului arată că înțelege să renunțe la martorul H. L..

Se procedează la audierea martorilor C. C., V. F. și M. G., declarațiile acestora fiind consemnate la filele 48-50 de la dosar.

Reprezentantul apelantului depune la dosarul cauzei copie a autorizației de construire nr. 151/15.02.2005, comunicându-se un exemplar reprezentantului intimatului-reclamant.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentantul apelantului pune concluzii de admitere a apelului și modificare a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii intimatului-reclamant.

Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar chitanța nr. 3/10.01.2014 pentru suma de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Precizează că la adresa de pe . sunt trei imobile.

Arată că instanța de fond a obligat pârâtul să înceteze lucrările la toată construcția.

Arată că reclamantul-intimat putea și în apel să-și restrângă obiectul cererii, precizând că lucrările ar trebui sistate doar la ultimul corp.

Întrebat fiind de către instanță cum a înțeles să formuleze motivele de apel, reprezentantul apelantului-pârât arată că instanța de fond în mod greșit a obligat apelantul-pârât să înceteze lucrările pentru tot imobilul, iar nu doar pentru ultima construcție.

Reprezentantul intimatului-reclamant arată că în motivele de apel nu se critică acest aspect.

La întrebarea instanței dacă se poate ajunge la o înțelegere privind încetarea lucrărilor doar la ultima construcție, reprezentantul apelantului-pârât arată că dorește să lucreze doar la construcția din față, iar intimatul-reclamant personal arată că doar la construcția din spate s-a referit și în acțiune și nu are treabă cu construcția din față a pârâtului.

Reprezentantul intimatului-reclamant precizează că s-au ascultat martorii pentru o altă teză probatorie, că apelantul-pârât lucrează la construcția din spate.

Reprezentantul intimatului-reclamant arată că instanța de fond a dispus sistarea lucrărilor până la partaj și nu s-a precizat sistarea lucrărilor doar la imobilul din spate.

Precizează că în situația în care apelantul-pârât s-a mutat în construcția din spate, intimatul-reclamant este prejudiciat.

Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei chitanța MICJ_/18.12.2013, pentru suma de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Ordonanța civilă nr._/13.11.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul H. A. în contradictoriu cu pârâtul P. A. B., și în consecință:

A fost obligat pârâtul să înceteze de îndată orice fel de lucrări de modificare a interiorului sau exteriorului asupra construcției casă de locuit situată pe terenul din Cluj-N., ., jud. Cluj, neînscrisă în cartea funciară, fără somație și fără trecerea unui termen, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect partaj bunuri comune.

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

În fapt, din coroborarea înscrisurilor și a susținerilor necontestate ale părților rezultă că reclamantul a divorțat în anul 2008 de sora pârâtului, P. A.-M., acesta din urmă solicitându-i pârâtului să efectueze lucrări de amenajare asupra construcției situate în Cluj-N., ., jud. Cluj, neînscrisă în cartea funciară, pentru a face imobilul locuibil, construcție edificată în timpul căsătoriei dintre reclamant și sora pârâtului, pe terenul tatălui pârâtului.

Din cele recunoscute de pârât rezultă că aceste lucrări de amenajare și finisare a construcției se realizează și în prezent și că reclamantul a participat la construirea acestei case, în sensul că acesta a muncit, dar că, tatăl pârâtului este cel care a avansat banii pentru cele necesare ridicării construcției.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 31.10.2013, sub nr._/211/2013, pe rolul Judecătoriei Cluj-N., reclamantul în contradictoriu cu sora pârâtului, numita P. A.-M., a solicitat partajarea construcției situate în Cluj-N., ., jud. Cluj prin atribuirea în favoarea pârâtei și obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea reclamantului.

Conform susținerilor reclamantului, contribuția acestuia la construirea acestei case a fost importantă, deoarece având ocupația de lucrător în domeniul construcțiilor a efectuat lucrările de edificare, pe cheltuiala sa, a asigurat echipa de muncitori, pe care i-a plătit singur și totodată a suportat mare parte din contravaloarea materialelor de construcție, pe care tot acesta le procura.

În drept sunt incidente dispozițiile art. 996 al. 1 N. Cpr.civ. conform căruia „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”,

Raportat la prima condiție de admisibilitate a cererii s-a reținut din probațiunea administrată că aparența de drept este în favoarea reclamantului, atâta timp cât pârâtul a recunoscut în esență că reclamantul a contribuit prin munca depusă la edificarea construcției ridicate în timpul căsătoriei cu sora pârâtului, ceea ce, în aparență conferă reclamantului un drept de creanță a cărui existență certă și întindere va fi stabilită în cadrul acțiunii de partaj promovată de reclamant în dosar nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj-N.. Aparența de drept este conferită în speță de dispozițiile art. 357 Noul C.civ., care stipulează că, în cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor, iar în acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune, până la proba contrară, fiind prezumat că soții au avut o contribuție egală.

S-a reținut îndeplinită și condiția urgenței cererii, întrucât modificările, îmbunătățirile, lucrările de amenajare, de renovare de finisare a construcției ce sunt în curs de derulare aduc fără tăgadă un spor de valoare imobilului supus partajului, modificând bunul și îngreunează apoi administrarea probațiunii în cadrul acțiunii de partaj, pentru stabilirea cotelor de contribuție, fiind dificilă apoi evaluarea eventualului drept de creanță al reclamantului, respectiv a stabilirii căror lucrări au fost efectuate ori nu de acesta. Tocmai pentru acest motiv, instanța a considerat necesar ca până la stabilirea drepturilor foștilor soți născute în legătură cu această construcție și clarificarea pretențiilor părților se impune stoparea oricăror lucrări, care sunt de natură a antrena dificultăți reale în legătură cu determinarea eventualei contribuții a reclamantului, dat fiind stadiul construcției la ora actuală și stadiul acesteia după finisarea ei. Ori, o evaluarea a construcției în prezent ar permite instanței care soluționează cererea de partaj o soluționarea mai rapidă a dosarului, benefică în cele din urmă părților, în condițiile în care nu s-ar mai ridica probleme legate de data, modul și autorul realizării finisajelor și îmbunătățirilor aduse construcției.

Măsura solicitată de reclamant este vremelnică, fiind solicitată până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj-N. (termenul de irevocabil nemaifiind de actualitate în concepția Noului Cod de procedură civilă – art. 634 C.pr.civ.) având ca obiect cererea de partajare a construcției din Cluj-N., ., jud. Cluj, neînscrise în cartea funciară și identificată la fila 18 din acest dosar.

Prin măsura solicitată nu se apreciază asupra fondului raporturilor dintre părți, deoarece în acest context instanța nu statuează asupra drepturilor părților, ci doar stabilește necesitatea opririi lucrărilor pentru a da posibilitatea realizării unei evaluări și determinări corecte a contribuției foștilor soți la realizarea acestei construcții, cu atât mai mult cu cât, imobilul este nelocuit și nu se aduce atingere drepturilor celuilalt soț, aflat în străinătate, conform relatărilor pârâtului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 996 alin. 1-3 C.pr.civ. instanța a admis cererea de ordonanță președințială și a obligat pârâtul să înceteze de îndată orice fel de lucrări de modificare a interiorului sau exteriorului asupra construcției casă de locuit situată pe terenul din Cluj-N., ., jud. Cluj, neînscrisă în cartea funciară, fără somație și fără trecerea unui termen, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect partaj bunuri comune.

Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru de 20 lei, instanța a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal apel pârâtul P. A. B., solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii formulate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii învederează instanței că printr-un tertip al reclamantului inițial a fost împrocesuat tatăl său, care decedase și care are același nume cu al apelantului, eroare care a fost corijată de abia cu o zi înainte de soluționarea dosarului, situație în care nu a avut timp să își pregătească apărarea, luându-i-se interogatoriul de către instanță fără să fie pregătit.

De asemenea, intimatul a indus în eroare instanța cu privire la starea de fapt a lucrurilor, în sensul că imobilul litigios este compus din trei apartamente, un apartament al său, un apartament al surorii sale M. N. A. și celălalt al fostei soții al reclamantului, P. A. M., sora sa.

Cu toate acestea, în mod voit reclamantul a lăsat să se înțeleagă că ar fi vorba de un singur imobil și nu de trei, deși prin acțiunea de partaj promovată arată că sunt trei unități locative.

Apelantul mai precizează că a lucrat doar la apartamentul său și nu la celelalte două, în special la cel al surorii sale, P. A. M., asupra căruia reclamantul ar pretinde un drept de creanță. D. urmare, este absurd și ilegal ca cineva să își interzică să lucrezi și să beneficiezi de un bun al tău ce nu are legătură cu bunul altuia. Scopul pentru care a fost promovată această acțiune este pur șicanator.

Prin întâmpinarea formulată (f.11-14), intimatul solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea poziției procesuale arată că în realitate pârâtul a efectuat lucrări la construcția pe care a edificat-o împreună cu fosta sa soție pe terenul pus la dispoziție de către părinții fostei soții, săvârșind o eroare materială într-adevăr în ceea ce privește numele acestuia, însă nu era îngreunată identificarea pârâtului raportat la demersurile anterioare efectuate de către reclamant anterior introducerii cererii, respectiv notificarea apelantului pentru încetarea de bună voie a lucrărilor de modificare a construcției și predarea cheilor locuinței în condițiile în care acesta a schimbat încuietorile și a făcut lucrări de înlocuire a finisajelor vechi cu altele mai moderne și lucrări de modificare a fațadei și structurii construcției.

De altfel, în fața instanței, a arătat că la solicitarea fostei soții a intimatului, a demarat lucrări asupra construcției care se execută și în prezent și că într-adevăr reclamantul a muncit la construirea acestei case, dar cu banii dați de către tatăl pârâtului.

În drept, se invocă 996 alin. 1 N.cpr.civ.

Analizând apelul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în temeiul art. 999 N.C.pr.civ. îl va admite în parte pentru următoarele considerente:

În ședința publică din 24 ianuarie 2014, cu ocazia acordării cuvântului pe apelul promovat, reprezentantul apelantului a arătat că solicită schimbarea în parte a ordonanței în sensul ca aceasta să vizeze doar cel de-al treilea corp de construcție aflat în spatele terenului din Cluj-N., . și nu toate unitățile locative existente pe acest teren, întrucât execută lucrări și la propriul imobil respectiv cel situat în fața terenului respectiv.

Așadar, tribunalul apreciază că apelantul prezent la momentul respectiv și-a restrâns apelul în condițiile în care, așa cum s-a arătat, a contestat inițial faptul că a executat lucrări la imobilul care afirmativ ar aparține foștilor soți H., conform cererii de ordonanță președințiale introduse.

Cu alte cuvinte, nu contestă obligarea sa de a sista de îndată lucrările la acest din urmă imobil, ci doar la cele care vizează imobilul proprietatea sa.

De altfel din întreaga probațiune testimonială administrată în cauză la cererea ambelor părți rezultă că într-adevăr apelantul a realizat lucrări atât la imobilul proprietatea sa, respectiv lucrări de mansardare conform declarației martorului C. C. (f. 48), cât și la imobilul care afirmativ ar aparține foștilor soți H., lucrări care au constat în efectuarea unor finisaje și lucrări de izolare exterioară, conform declarației martorilor V. Bacso F. și M. G. O. (f. 49 și 50).

Într-o asemenea situație, văzând poziția atât a apelantului, cât și a intimatului care a învederat tribunalului că dorește evident doar sistarea lucrărilor la imobilul din spate, instanța va admite în parte apelul, în sensul limitării interdicție de construire strict doar la imobilul din spate, în condițiile în care cererea a fost formulată într-un mod deficitar.

În baza art. 453 alin. 2 N.C.pr.civ., raportat la admiterea în parte a pretențiilor, tribunalul va compensa cheltuielile de judecată efectuate de către părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte apelul declarat de apelantul pârât P. A. B., împotriva Ordonanței civile nr._/13.11.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Obligă pârâtul să înceteze lucrările la cel de-al treilea corp de construcție, aflat în spatele terenului din Cluj-N., ., jud. Cluj, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2013.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Compensează cheltuielile de judecată din apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 24.01.2014.

Președinte,

O. R. G.

Judecător,

O.-C. T.

Grefier,

D. I. D.

Red.dact.O.T./C.Ț.

4 ex/31.01.2014

Jud.fond.ȘOIMIȚA-B. T.-Jud.Cluj-N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 78/2014. Tribunalul CLUJ