Obligaţie de a face. Decizia nr. 670/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 670/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 14138/212/2008
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.670
Ședința publică din 02 octombrie 2014
PREȘEDINTE- C. E.
JUDECĂTOR - B. M.
GREFIER - R. E.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de reclamanții B. I. M., I. D. M., P. C. C., toți cu domiciliul procesual ales în C., ., . civile nr.9236/10.05.2011, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face, în contradictoriu cu intimații pârâți B. Z. și B. L., ambii cu domiciliul în Eforie Sud, ..50A, jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde pentru apelanții reclamanți B. I. M., I. D. M. și P. C. C., avocat M. V., în baza împuternicirii avocațiale nr.94/02.02.2011, iar intimații pârâți B. L. și B. Z. răspund personal și asistați de avocat D. B., în baza împuternicirii avocațiale nr.442/02.12.2011.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.88 și următoarele Cod procedură civilă.
Prezentul apel este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
După referatul grefierului de ședință:
Instanța acordă cuvântul părților asupra cererii de repunere pe rol.
Reprezentantul convențional al intimaților pârâți apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru repunerea pe rol, solicitând aplicarea dispozițiilor art.245 Cod procedură civilă.
De asemenea, reprezentantul convențional al apelanților reclamanți apreciază că sunt îndeplinite condițiile repunerii pe rol a prezentei cauze.
Instanța, deliberând, apreciază întemeiată cererea de repunere pe rol, întrucât au încetat motivele pentru care cauza a fost suspendată, fiind soluționat irevocabil dosarul_/212/2011.
Ambii reprezentanți convenționali solicită a se lua act că nu mai au alte cereri de formulat, apreciind dosarul în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra apelului de față.
Având cuvântul pentru apelanții reclamanți B. I. M., I. D. M. și P. C. C., reprezentantul convențional solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile apelate, în sensul admiterii cererii, pârâții intimați urmând a fi obligați, la ridicarea construcțiilor nelegal executate, identificate prin raportul de expertiză întocmit de ing. N. D., precum și la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și onorariu expert. În situația în care pârâții vor refuza dispozițiile instanței, solicită a se dispune abilitarea apelanților, pe cheltuiala exclusivă a intimaților pârâți, la demolarea construcțiilor.
Din punctul său de vedere, instanța de fond a dat o calificare eronată conduitei abordată de intimați, în sensul că i-a calificat ca fiind bună credință. La dosarul cauzei s-a depus decizia civilă nr.69/CA/01.10.2001, pronunțată de Curtea de Apel C., prin care s-a dispus anularea în mod irevocabil a autorizației de construire nr.293/2000 emisă pe numele intimaților. Prin urmare, efectele retroactive și în același timp efectul repunerii în situația anterioară ar fi trebuit să genereze o cu totul altă concluzie, în sensul în care odată anulată această autorizație de construire în baza căreia intimații au edificat construcțiile se consideră că în mod evident nu a existat niciodată dreptul legal al acestora de a construi. Intimații ar fi trebuit considerați ca fiind constructori de rea credință, din moment ce autorizația a fost desființată în totalitate cu efect retroactiv.
Luând cuvântul pentru intimații pârâți B. L. și B. Z., reprezentantul convențional solicită respingerea apelului, ca nefondat, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată. În opinia sa, instanța de fond corect a apreciat că la momentul la care reclamanții au formulat acțiune pentru desființarea construcțiilor pretins edificate pe terenul lor s-a pus problema că ambele părți aveau act de proprietate, sens în care s-a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului având ca obiect revendicare. Din cele 3 soluții pronunțate în cauza respectivă rezultă că titlul pârâților intimați este preferabil în raport cu titlul apelanților. Irevocabil s-a statuat că terenul de sub construcții este proprietatea intimaților. În aceste condiții, din punct de vedere al normei solicitate de apelanți, art.494-496 din vechiul cod civil aplicabil speței raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată, apelul urmează a fi respins ca nefondat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de fata:
I. Prin sentința civila nr.9236/10.05.2011, Judecătoria C. a respins acțiunea reclamanților B. I. M., I. D. M. și P. C. C., în contradictoriu cu pârâții B. Z. și B. L., privind obligarea pârâților la ridicare construcții – corp secundar de locuință P + 1E (C2), două camere ce fac parte din corpul (C1), construcții anexa (C5), precum și autorizarea reclamanților în vederea dezafectării construcțiilor menționate anterior, ca neîntemeiată. A obligat reclamanții să achite pârâților cheltuieli de judecată în cuantum de 900 lei, reprezentând onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel a reținut prima instanță că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanții B. I. M., I. D. M. și P. C. C., în contradictoriu cu pârâții B. Z. și B. L., au solicitat să fie obligați aceștia din urmă la ridicarea construcțiilor ce exced contractului de vânzare – cumpărare 17/1996, edificate fără drept pe proprietatea reclamanților, iar în subsidiar, în situația în care pârâții refuză să-și ridice construcțiile edificate, să fie autorizați reclamanții în vederea dezafectării acestor construcții, pe cheltuiala exclusivă a pârâților. Totodată, s-a solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, în esență, reclamanții precizează că potrivit deciziei civile nr. 248/2003 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar R1006/C/2003, acestora le-a fost recunoscut, cu efect retroactiv, dreptul de proprietate asupra întregului imobil situat în Eforie Sud, .. 50 – 54, constând în terenul în suprafață de 2400 mp, construcția Vila Vedița și construcțiile anexe A și B.
De asemenea, se mai arată că prin decizia civilă nr. 69/CA/2001 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus anularea autorizației de construire nr. 293/2000 emisă de Primarul orașului Eforie, în favoarea pârâților, și astfel s-a stabilit, în mod irevocabil, că pârâții nu au deținut niciodată dreptul de a construi pe terenul proprietatea reclamanților.
Ca atare, precizează reclamanții, construcțiile ridicate de către pârâți care excedează contractului de vânzare – cumpărare 17/1996, încheiat de aceștia cu . SRL, sunt edificate fără drept și în lipsa unei autorizații de construire valabile, situație în care se impune obligarea pârâților la ridicarea acestora.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 494 Cciv., art. 1073 – 1077 C.civ., art. 112 C.proc.civ.
Prin întâmpinare pârâții au arătat că, chiar dacă prin sentința civilă 1060/1999 și decizia civilă 248/2003, reclamanților li se recunoaște dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 2400 mp, totuși din niciuna din aceste hotărâri nu rezultă că ar fi fost desființată sentința civilă 8141/199 pronunțată de Judecătoria C., prin care pârâții au uzucapat terenul pe care se află construcțiile, și astfel respectivele construcții, a căror desființare se solicită, nu sunt ridicate pe terenul reclamanților, ci sunt ridicate pe terenul pârâților.
Prin cererea depusă în ședința din data de 25.11.2008, reclamanții și-au precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că au solicitat obligarea pârâților la
- ridicarea construcțiilor nelegal edificate, reprezentând corpul secundar de locuință P + 1E (cod construcție C2), edificat în temeiul autorizației de construire nr. 293/2000 anulată,
- ridicarea celor două camere ce fac parte din corpul C1 (cod construcție C1), edificate în continuarea locuinței dobândite în baza contractului de vânzare – cumpărare nr. 17/1996,
- ridicarea anexelor identificate cu codurile de construcție C3, C4 și C5,
În subsidiar, s-a solicitat ca, în situația în care pârâții refuză să își ridice construcțiile identificate și menționate anterior, să fie autorizați reclamanții în vederea dezafectării acestor construcții, pe cheltuiala exclusivă a pârâților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
În baza sentinței civile nr. 1060/1999 pronunțată de Tribunalul C., modificată în parte prin deciziei civile nr. 248/2003 pronunțată de Curtea de Apel C., a fost admisă în parte cererea reclamanților, fiind obligați . SRL, STATUL R., ORASUL EFORIE, CONSILIUL LOCAL EFORIE și . (pârâți în acel dosar), să lase reclamanților din prezenta cauză, în deplină proprietate și liniștită posesie, imobilul situat în .. 54, Eforie Sud, compus din teren în suprafață de 2400 mp și construcții corp A și B .
Totodată, prin aceeași sentință (1060/1999), a fost respinsă cererea reclamanților privind constatarea nulității contractelor de vânzare – cumpărare încheiate de . SRL cu pârâții din cauză, B. Z. și L., precum și cu numiții S. M. și S. NICULITA.
Prin contract de vânzare – cumpărare nr. 17/1996, pârâții din cauză, B. Z. și L., dobândesc în proprietate locuința situată în .. 50A, Eforie Sud.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 8141/1999 pronunțată de Judecătoria C. în dosar_/1998, s-a constat în persoana pârâților, dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 397,2 mp, situat în .. 50A, Eforie Sud.
Pe acest teren, pe lângă locuința dobândită în temeiul contractului 17/1996, pârâții au edificat locuința P+1E (C2), în temeiul autorizației de construire nr. 293/2000 emisă de Primarul orașului Eforie, dar și două camere ce fac parte din corpul C1, edificate în continuarea locuinței dobândită în temeiul contractului de vânzare – cumpărare 17/1996, și anexa C5 transformată într-o magazie și două cabine WC, așa cum se precizează în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert D. N., depus pentru termenul de judecată din data de 08.03.2011 (fila 21 vol. 2).
Prin decizia civilă nr. 69/CA/2001 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus anulare autorizației de construire nr. 293/2000 emisă de Primarul orașului Eforie, în favoarea pârâților, prin care aceștia au fost autorizați să construiască un corp secundar de locuință P+1E pe .. 50A, Eforie Sud.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert D. N., depus pentru termenul de judecată din data de 08.03.2011 (fila 21 vol. 2), terenul în suprafață de 397,2 mp, uzucapat de pârâți prin sentința civilă nr. 8141/1999, face parte din suprafața totală de 2400 mp, dobândită de reclamanți potrivit sentinței civile nr. 1060/1999 pronunțată de Tribunalul C..
Instanța a constatat că toate construcțiile ce se solicită a fi ridicate, se află pe un teren pentru care dețin titlu de proprietate, atât reclamanții, cât și pârâții.
Prin urmare, întrucât construcțiile se află pe un teren ce aparține atât reclamanților, cât și pârâților, iar instanța nu a fost investită și cu o cerere în revendicare în cadrul căreia să se stabilească, în raport de titlurile părților, în mod clar, definitiv și irevocabil, cui aparține terenul pe care sunt ridicate aceste construcții, acțiunea formulată este neîntemeiată.
De altfel, atâta timp cât construcțiile a căror desființare se solicită, apar ca fiind ridicate pe un teren pentru care pârâții dețin titlu de proprietate (sentința civilă 8141/1999), instanța nu poate reține reaua credință a acestora în edificarea respectivelor construcții.
Faptul că s-ar fi anulat autorizația de construire 293/2000 în temeiul căreia a fost ridicată construcția P+1E (C2) sau că celelalte anexe edificate de pârâți nu ar fi fost ridicate cu autorizație de construire, nu poate duce la concluzia că pârâții nu ar fi fost de bună – credință, tocmai pentru că, în problema discutată, buna – credință nu trebuie analizată din perspectiva deținerii sau nu a unei autorizații de construire, ci din perspectiva acordului dat de proprietarul terenului pentru edificarea construcțiilor, numai în acest fel putându-se considera că acela ce a construit pe terenul altuia a fost sau nu de bună – credință în sensul art. 494 C.civ. . Or, așa cum s-a reținut și anterior, pentru terenul pe care au fost edificate construcțiile, prin sentința civilă 8141/1999, s-a constatat, în persoana pârâților, dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune (având efect retroactiv).
II. Hotărârea judecătorească a fost atacata in termen legal, cu apel, de către reclamanții B. I. M., I. D. M. și P. C. C., care au criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
În mod greșit a reținut instanța de fond că nu se poate reține reaua credință a pârâților în ceea ce privește ridicarea construcțiilor a căror ridicare o solicită reclamanții câtă vreme din probele administrate a reieșit că aceste construcții au fost edificate fără nici un drept, în lipsa unei autorizații de construire, pe terenul proprietatea reclamanților. Reaua credință a pârâților trebuia analizată de judecătorul fondului strict în raport de efectele retroactive generate de hotărârea definitivă și irevocabilă de anulare a autorizației de construire.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că pârâții exercită asupra construcțiilor a căror desființare o solicită reclamanții, un drept de proprietate. Reclamanții sunt cei care dețin proprietatea asupra întregului imobil din Eforie Sud, ..50-54 în temeiul deciziei civile nr.248/16.12.2003 pronunțată de Curtea de Apel C.. Intimații pârâți s-au apărat în mod constant invocând împrejurarea că terenul proprietatea lor ar fi situat la nr.50A în vreme ce reclamanții ar deține un alt imobil situat la nr.54 dar și că expertul ar fi identificat alt imobil care ar aparține pârâților. Aceste supoziții sunt infirmate de decizia civilă prin care a fost anulată autorizația de construire a pârâților.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 20.01.2012 Tribunalul a suspendat judecata apelului în temeiul art.244 al.1 pct.1 C.p.c. până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului civil nr._/212/2011.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 02.10.2014.
- Procedând la examinarea legalității și temeiniciei sentinței civile
atacate prin prisma motivelor de apel, tribunalul constată că apelul nu este întemeiat și îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
Instanța de fond a analizat judicios, în fapt și în drept, raportul juridic dedus judecății, constatând cu temeinicie că pârâții au fost de bună credință la edificarea construcțiilor pe terenul pe care îl dețineau în proprietate, buna credință fiind analizată din perspectiva acordului dat de proprietarul terenului pentru edificarea construcțiilor și nu din perspectiva deținerii sau nu a unei autorizații de construire, numai în acest fel putându-se considera că acela ce a construit pe terenul altuia a fost sau nu de bună – credință în sensul art. 494 C.civ. De asemenea, a reținut cu temei că, la momentul judecății ambele părți aveau titluri de proprietate pentru terenul în litigiu și câtă vreme problema comparării titlurilor nu fusese soluționată, în mod firesc acțiunea a fost respinsă.
De altfel, această problema a făcut obiectul cauzei înregistrată sub nr._/212/2011, pentru care judecata prezentului apel a fost suspendat, Curtea de Apel C. stabilind în mod irevocabil prin decizia civilă nr.177/C/26.05.2014 că pârâții dețin titlul de proprietate cel mai bine caracterizat și prin urmare acțiunea în revendicare a reclamanților din prezenta cauză pentru imobilul teren în suprafață de 397 mp situat în Eforie Sud, ..50A a fost respinsă.
În consecință titlul de proprietate al pârâților s-a consolidat și în raport cu reclamanții astfel că aceștia nu pot pretinde ca pârâții să desființeze construcții ce se află situate pe un teren care nu este al reclamanților.
În conformitate cu dispozițiile art.274 C.p.c., apelanții fiind căzuți în pretenții urmează a fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanții B. I. M., I. D. M., P. C. C., toți cu domiciliul procesual ales în C., ., . civile nr.9236/10.05.2011, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. Z. și B. L., ambii cu domiciliul în Eforie Sud, ..50A, jud. C., ca nefondat.
Obligă apelanții reclamanți către intimații pârâți la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 octombrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. E. B. M.
GREFIER
R. E.
Jud.fond C.S.
Red.th.dec.jud.C.E.
05.11.2014/7ex.
| ← Anulare act. Decizia nr. 47/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare act. Hotărâre din 23-01-2014, Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
