Anulare act. Decizia nr. 47/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 47/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 8962/118/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 47
Ședința publică din 30 ianuarie 2014
PREȘEDINTE - C. M. P.
JUDECĂTORI - B. M.
GREFIER - Steluța P.
S-a luat în examinare cererea în anulare formulată de reclamantul S. E., domiciliat în C., ., județul C., împotriva încheierii nr.3562 din 23.09.2013, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. C., cu domiciliul în Agigea, ..C1, ., județul C. având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru reclamant avocat D. C. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 depusă la dosar (fila 6), lipsind pârâții.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 157 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul, stadiul pricinii și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Reclamantul, prin apărător, arată că nu mai are alte probe sau cereri de formulat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.392 cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reclamantul, prin apărător, solicită admiterea cererii în anulare, arătând că, în mod greșit, instanța de fond a respins cererea de emitere a unei ordonanțe de plată considerând că nu poate soluționa cererea doar pe baza înscrisurilor, fiind necesare și alte probatorii. Totodată, solicită a se observa că instanța de fond nu a fost pe deplin lămurită cu privire la exigibilitatea creanței, întrucât în declarația reclamantului din 08 iunie 2011, nu s-a stabilit un alt termen de rambursare însă în mod evident, de vreme ce nu s-a stabilit un alt termen de rambursare, rămâne valabil ultimul termen stabilit prin actul adițional nr.1217/27.04.2010, potrivit cu care termenul scadenței era la 17 aprilie 2011.
Într-o altă ordine de idei, reclamantul, prin apărător solicită a se observa că în cuprinsul întâmpinării formulate, pârâții nu au contestat faptul că a împrumutat suma de 120.000 Euro, cu cheltuieli de judecată.
Instanța în temeiul disp. art. 394 cod procedură civilă rămâne în pronunțare asupra cererii în anulare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii în anulare de față:
Prin încheierea civilă nr. 3562 din 23.09.2013, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul civil nr._, a fost respinsă cererea de emitere a unei ordonanțe de plată formulată de creditorul S. E. în contradictoriu cu debitorii C. P. și C. C..
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Instanța de fond analizând cererea formulata de S. E. si apararile debitorilor C. P. SI C. C., a apreciat ca nu poate soluționa cauza pe baza probei cu înscrisuri, fiind necesare si alte probatorii.
Astfel, din înscrisurile depuse rezulta ca împrumutul acordat de S. E. a fost unul fara dobanda, fapt contrazis de C. P. SI C. C., aspect ce nu poate fi dovedit cu actele de la dosarul cauzei, fiind necesara administrarea altor probe.
S-a mai sustinut de catre debitori existenta unor evidente tinute in format electronic cu privire la plati si a unor inregistrari, aspecte care iarasi nu pot fi dovedite cu inscrisuri.
In plus, instanta a constatat ca prin actul aditional nr. 1217/27-04-2010, partile au convenit prelungirea termenului de restituire pana la data de 17.04.2011. Insa, ulterior acestui termen, prin declaratia data de S. E. la data de 08.06.2011 cu ocazia restituirii sumei de 15.000 EUR, nu s-a mai stabilit un alt termen de rambursare, precizandu-se doar ca diferenta de 105.000 EUR va fi achitata la o data ulterioara.
Potrivit art. 662 alin. 4 NCPC, creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
F. de dispozitiile art. 662 alin. 4 NCPC, instanta apreciaza ca nu are suficiente elemente, pe baza actelor depuse, pentru a constata exigibilitatea creantei solicitate de S. E., fiind necesara administrarea altor probe decat cea cu inscrisuri, pentru a dovedi acest aspect.
D. urmare, instanta de fond a verificat actiunea pe baza inscrisurilor de la dosar, conform limitelor impuse de procedura speciala a ordonantei de plata, și a constatat ca se impune administrarea altor probe in procedura de drept comun pentru a putea fi solutionata. De asemenea, pentru aceleasi motive, instanta a apreciat ca nu se poate pronunta nici asupra exceptiei admisibilitatii invocata de debitori.
Împotriva încheierii sus menționate reclamantul S. E. a formulat cerere în anulare, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În mod greșit, instanța a respins cererea considerând că nu poate soluționa cererea doar pe baza înscrisurilor, fiind necesare și alte probatorii.
O astfel de apreciere nu poate subzista, fiind evident că instanța ar fi putut soluționa cererea exclusiv pe baza înscrisurilor, de vreme ce rezultă în mod clar certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanței.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă fără echivoc că împrumutul a fost dat fără dobândă, simpla afirmație contrară nesusținută de nici o probă care să aibă aceeași forță probantă, respectiv un înscris care să emane atât de la creditor cât și de la debitori, nu poate să rețină atenția instanței de judecată.
În ceea ce privește termenul de rambursare este evident că de vreme ce nu s-a stabilit un alt termen de rambursare, rămâne valabil ultimul termen stabilit prin actul adițional nr. 1217/27.04.2010, potrivit cu care termenul scadenței era la 17.04.2011.
Apare lipsită de relevanță afirmația debitorilor referitoare la existența unor evidențe ținute în format electronic, cu privire la plăți, de vreme ce aceste evidențe nu emană de la ambele părți.
Prin întâmpinare intimații au solicitat respingerea cererii în anulare, ca nefondată, urmând a se constata faptul că nu există o creanță certă, lichidă și exigibilă, față de cuantumul rămas de rambursat al sumei pretinse, reclamantul apelând la această procedură pentru evitarea obligației de plată a taxelor de timbru. De asemenea, se invocă cauza imorală și ilicită a contractului, în condițiile art. 966 Cod civil.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii atacate, se constată următoarele:
Potrivit art. 1020 Cod procedură civilă debitorul are posibilitatea contestării creanței.
În situația în care debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea creditorului prin încheiere.
Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanța va respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată prin încheiere.
Instanța de fond, în mod corect, a constatat că apărările de fond ale debitorilor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. 1, respingând cererea creditorului.
Prin contestația formulată debitorii contestă cuantumul creanței, natura împrumutului ca fiind un contract de împrumut cu dobândă, precum și data scadentă a împrumutului acordat, cauza ilicită și imorală ce ar afecta valabilitatea contractului, aspecte ce nu pot fi analizate și verificate în cadrul procedurii somației de plată care este o procedură specială și nu permite decât administrarea probei cu înscrisuri.
Pentru aceste considerente, se constată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, motiv pentru care cererea în anulare va fi respinsă, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge cererea în anulare, cererea formulată de reclamantul S. E., domiciliat în C., ., județul C., împotriva încheierii nr.3562 din 23.09.2013, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. C., cu domiciliul în Agigea, ..C1, ., județul C., ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30.01.2014
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
C. M. P. B. M.
GREFIER,
Steluța P.
Tehnoredactat jud. B. M./ 13.02.2014/5 ex.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 583/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 670/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
