Obligaţie de a face. Decizia nr. 850/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 850/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 28769/212/2012

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 850

Ședința publică din 21 noiembrie 2014

PREȘEDINTE - B. M.

JUDECĂTOR - C. M. P.

JUDECĂTOR - V. T.

GREFIER - L. D.

S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurenții reclamanți N. E. R. și M. R. I., cu domiciliul în C., .. 28B, ., ., județul C. și recurentul pârât S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, județul C., împotriva sentinței civile nr. 2959/18.03.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru recurentul reclamant avocat P. A. G., lipsind intimatul pârât.

Procedura este nelegal îndeplinită cu recurentul reclamant având în vedere decesul acestuia.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul, stadiul pricinii și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Apărătorul ales al recurentului reclamant depune la dosar un înscris din care rezultă că pârâtul și-a îndeplinit obligațiile. Arată că nu are alte cereri de formulat.

Instanța, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat și socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Apărătorul ales al recurentului reclamant solicită admiterea recursului declarat de reclamant astfel cum a fost formulat și obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată. Cu privire la recursul declarat de pârât solicită respingerea acestuia, ca nefondat.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Examinând actele si lucrările din dosar, instanța constată că prin sentința civilă nr. 2959/18.03.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul N. I., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice – reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice C..

Pârâtul a fost obligat să acorde reclamantului despăgubiri pentru depozitul constituit la CEC în vederea achiziționării unui autoturism și transferat la Banca Română pentru Dezvoltare- BRD SA, în condițiile prevăzute de art. 2, art. 3 din OUG nr. 156/2007, astfel cum a fost modificată și completată.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere ce vizează stabilire valoare despăgubiri.

S-a luat de renunțarea reclamantului la judecarea capătului de cerere având ca obiect daune morale.

Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 241 lei cu titlu cheltuieli de judecată parțiale.

Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

Potrivit art.137 Codul de procedură civilă, instanța de fond a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor,pe care a respins-o ca nefondată.

In speță, reclamantul a solicitat in contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor, obligarea acestuia la plata de despăgubiri pentru sumele de bani constituite cu titlu de depozit la CEC în vederea achiziționării unui autovehicul, sume ce au fost ulterior transferate în conturile BRD.

Întrucât art. 1 din O.U.G. 156/2007 stabilește cu titlu de principiu care sunt categoriile de persoane îndreptățite la despăgubiri, respectiv persoanele care au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. precum si persoanelor ce au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., iar art. 4 din același act normativ prevede că Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat, instanța de fond a apreciat neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.

Potrivit art.1 din O.U.G. 156/2007 astfel cum a fost modificată „Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial”.

În speță, instanța de fond a reținut că reclamantul N. I. a depus suma de 70.000 lei la CEC în contul 8000/_ în vederea achiziționării unui autoturism marca Dacia 1300, astfel cum rezultă din chitanța nr._/18.11.1988 și extrasul de cont depuse în probațiune, iar la data de 04.06.1991 a transferat suma de bani de la CEC, la Banca Română pentru Dezvoltare Sa.

Potrivit adresei comunicată instanței de către BRD Groupe Societe Generale, reclamantul este înscris în cadrul situației interne care a stat la baza transmiterii către Ministerul Finanțelor Publice a datelor privitoare la potențialii beneficiari ai despăgubirii ce urmează a fi acordată de S. român pentru depozitul în valoare de 70.000 lei, transferat la data de 04.06.1991 de la CEC la BRD, iar depozitul îndeplinește condiția neafectării soldului inițial, respectiv nu au fost efectuate retrageri/depuneri în cont de la data transferului sumei de 70.000 lei de la CEC la BRD.

Mai mult, reclamantul, prin declarația autentificată la BNP D. R. L. sub nr.479/19-03-2008 a declarat că suma transferată la BRD Groupe Societe Generale Sa nu a fost afectată în nici un fel până la data declarației, nu a mai beneficiat de un credit în vederea achiziționării de autoturisme, nu a retras suma parțial sau integral, nu a solicitat închiderea contului și nici nu a transferat suma într-un depozit în vederea înlesnirii calculului despăgubirilor.

Așadar, depozitul astfel constituit, îndeplinește condiția neafectării soldului inițial, în sensul că din suma care a fost depusă pentru achiziționarea autoturismului nu au fost efectuate retrageri.

Față de cele constatate mai sus, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din O.U.G. nr.156/2007, și în consecință a admis acest capăt de cerere și a obligat pârâtul să acorde reclamantului despăgubiri pentru depozitul constituit la CEC în vederea achiziționării unui autoturism și transferat la Banca Română pentru Dezvoltare- BRD SA, în condițiile prevăzute de art. 2, art. 3 din OUG nr. 156/2007, astfel cum a fost modificată și completată.

În ceea ce privește capătul de cerere prin care reclamantul solicită instanței stabilirea (determinarea) valorii despăgubirilor ce i se cuvin, aceasta a fost respins, având în vedere dispozițiile art. 4 aliniat 1 și aliniat 2 din OUG nr.156/2007 care prevăd că „ Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat.”

„Întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.”

Prin OUG nr. 156/2007 au fost stabilite categoriile de beneficiari ai despăgubirilor pentru depunerile de sume la CEC în vederea achiziționării de autoturisme, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, precum și valoarea totală a despăgubirilor și procedura de urmat pentru . prevăzute de acest act normativ.

Suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 din același act normativ s-a dispus a fi asigurată de Ministerul Finanțelor Publice prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală egală cu valoarea totală a despăgubirii.

Așa fiind, modul de calcul al despăgubirilor prevăzute la art. 1 din OUG nr. 156/2007, dar și celelalte elemente necesare aplicării acestui act normativ, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în urma unui proiect normativ ce va fi promovat de Ministerul Finanțelor Publice, astfel că, în aceste condiții, judecătorul nu își poate depăși atribuțiile judecătorești și nici să se substituie legislativului.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces, instanța de fond a reține că acesta a achitat o taxă judiciară de timbru în sumă de 1763 lei aferentă primului capăt de cerere și respectiv de 8 lei pentru cel de-al doilea capăt de cerere, iar pentru avocatul ales, a achitat suma de 700 lei conform chitanței justificative existentă la dosar.

Având în vedere soluția ce a fost adoptată, respectiv aceea de admitere în parte a acțiunii, cu consecința admiterii celui de-al doilea capăt de cerere, respingerea primului capăt de cerere, precum și față de renunțarea reclamantului la judecarea celui de-al treilea capăt de cerere, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 241 lei (8 lei taxa de timbru și 233 lei onorariu avocat), cuantum stabilit proporțional cu capătul de cerere admis.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGRFP G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod eronat instanța de fond a reținut calitatea sa procesuală pasivă, deoarece potrivit art.4 din OUG nr.156/2007, această calitate revine CEC BANK SA, care deține întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora.

Calea de atac a recursului împotriva acestei sentințe a fost exercitată și de către reclamantul N. I., care a criticat-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei soluționări a cererii de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din data de 24.10.2014 Tribunalul C. a luat act de decesul recurentului N. I. și, în temeiul art.243 din codul de procedură civilă a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia, N. E. R. și M. R. I..

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile atacate, prin prisma criticilor formulate, instanța reține:

1.Cu privire la recursul declarat de către recurentul pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP C.:

Recursul este nefondat.

Potrivit art.4 din OUG nr.156/2007, Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat.

Întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.

În considerarea normei de drept menționate, se conturează concluzia potrivit cu care obligația de despăgubire asumată de către stat față de persoanele care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aparține Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., aspect corect reținut de către instanța de fond.

Împrejurarea că litigiul s-a purtat între intimatul reclamant N. I. și recurentul pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, nu exclude calitatea procesuală pasivă a acestuia din urmă întrucât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice este persoana responsabilă de aducerea la îndeplinire a obligațiilor consacrate prin OUG nr.156/2007.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.312 din Codul de procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP G..

2. Cu privire la recursul declarat de către recurenții N. E. R. și M. R. I.:

Recursul este fondat.

Principala cerere dedusă prezentei judecăți viza obligarea intimatului pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP G. de a-i acorda recurentului reclamant despăgubiri în condițiile prevăzute de OUG nr.156/2007, cererea vizând stabilirea concretă a cuantumului acestei despăgubiri, având caracter subsidiar.

În aplicarea dispozițiilor conținute de art.274 din Codul de procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP G., constatând că în speță litigiul își găsește fundamentul în atitudinea pârâtului care nu a manifestat interes în aducerea la îndeplinire a obligațiilor legale, consacrate în OUG nr.157/2007, Tribunalul C. reține că recurentele N. E. R. și M. R. I. sunt îndreptățite să beneficieze de întreaga sumă achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru.

În ceea ce privește partea din onorariul avocațial care se cuvine a fi inclusă în cuprinsul cheltuielilor de judecată, Tribunalul C. apreciază că munca desfășurată de către apărător și gradul de dificultate al litigiului dedus judecății, îndreptățesc reclamantele să beneficieze de întreaga sumă achitată cu titlu de onorariu pentru avocat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.312 din Codul de procedură civilă se va admite recursul declarat de către recurentele N. E. R. și M. R. I. și se va modifica sentința civilă nr. nr. 2959/ 18.03.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._/211/2012, în sensul că:

Va fi obligat pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP G. să plătească reclamantelor N. E. R. și M. R. I. suma de 2471 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul formulat recurenții reclamanți N. E. R. și M. R. I., cu domiciliul în C., .. 28B, ., ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 2959/18.03.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, județul C..

Modifică în parte sentința civilă nr. 2959/ 18.03.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._/211/2012, în sensul că:

Obligă pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP G. să plătească reclamantelor N. E. R. și M. R. I. suma de 2471 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.

Respinge recursul formulat de către recurentul pârât S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, județul C., ca nefondat.

Obligă recurentul intimat pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP G. la plata către recurentele reclamante N. E. R. și M. R. I. sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

B. M. C. M. P. V. T.

GREFIER,

L. D.

Red.jud.fond - A.R.Pârlățeanu

Red.jud.recurs- C.M.P.

2 ex./ 16.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 850/2014. Tribunalul CONSTANŢA