Pretenţii. Decizia nr. 578/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 578/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 1901/322/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.578/R
Ședința publică de la 19 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: R. I. C.
Judecător: D. C.
Judecător: U. G.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul T. L. A. prin mandatar Malnasi L. L., împotriva sentinței civile nr. 589 din 06 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Tg. S. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra contestației în anulare de față au avut loc în ședința publică din data de 22 octombrie 2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 29 octombrie 2013, 05 noiembrie 2013, 12 noiembrie 2013 și 19 noiembrie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Constată că, prin Sentința civilă nr.589 din 6 iunie 2013, Judecătoria Tg. S. a admis excepția prescripției privind pretențiile mai vechi de trei ani socotiți de la data înregistrării acțiunii.
A respins pretențiile bănești solicitate anterior anului 2009 luna octombrie, ca fiind prescrise.
A respins acțiunea formulată de reclamantul T. L. A., cu domiciliulîn Ungaria, or. Budapesta, ., .. Ales în or. C., ./A, județul C., în contradictoriu cu pârâta C. K., cu sediul în Chiuruș, . nr.2, județul C., ca neîntemeiată.
A obligat reclamantul la 750 lei cheltuieli de judecată către pârâtă, suma reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a motivat și reținut în esență următoarele:
În conformitate cu prev. art. 137 C.pr.civ. instanța de fond a admis excepția tardivității asupra pretențiilor mai vechi de trei ani socotiți de la data înregistrării acțiunii, astfel respingând pretențiile mai vechi de anul 2009 luna octombrie, ca fiind prescrise.
Cu privire la starea de fapt instanța de fond a reținut că după antecesorul T. Benjamin, reclamantul T. L. A. este îndreptățit la dividendele corespunzătoare a 2,33 ha teren forestier cu care figurează în C. K..
Prima instanță a mai reținut că dividendete cuvenite au fost ridicate de reclamant pentru anii 2009-2013, însă există divergențe și neînțelegeri dintre reclamant și moștenitoarea A. E., atât în ce privește calitatea lor de moștenitori după autorul lor comun cât și asupra faptului ridicării dividendelor de către numita A. E., situație pe care instanța în prezenta acțiune nu poate lămuri iar reclamantul nu a înțeles să o cheme în judecată pe susnumita.
Față de dovezile depuse, prima instanță a constatat că pârâta a achitat dividendete cuvenite reclamantului asupra terenului cu vegetație forestieră pentru care era îndreptățit, motiv pentru care a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Pe temeiul art.274 din C.pr.civ. prima instanță a obligat reclamantul la 750 lei cheltuieli de judecată către pârât, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T. L. A., prin reprezentant Malnasi L. L., criticând-o pentru netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că judecătoria nu a ținut cont de cererea înregistrată la 29.05.2013.
În sentință se vorbește despre 2,33 ha teren forestier, în realitate reclamantul – recurent susține că are dreptul la dividente pentru 4,65 ha.
În statutul composesoratului, la art. 35 alin.2 se specifică termenul de 5 ani și nu trei, cum se tratează în sentința civilă.
Solicită contravaloarea dividendelor cuvenite pentru 4,65 ha și nu pentru 2,33 ha, respectiv pentru perioada de 5 ani retroactiv.
Dividendele din perioada 2000 – 2007 ridicate de numita A. E. să fie returnate Composesoratului și să apară în evidența contabilă al capitolul venituri de la T. A..
Analizând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs și actele dosarului în baza art.304/1 din C.pr.civ., tribunalul constată că recursul nu este fondat.
Judecătoria a pronunțat o sentință legală și temeinică, prezentând o situație de fapt corectă în consens cu conținutul probelor administrate în cauză, a aplicat judicios textele legal incidente speței, interpretate în litera și spiritul lor reținând în final că, pretențiile reclamantului mai vechi de anul 2009 luna octombrie au fost prescrise conform art. 2 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, iar pentru restul pretențiilor, pârâtul C. K. și-a onorat pretențiile.
Dividentele cuvenite celor doi moștenitori după antecesorul lor T. Benjamin au fost ridicate de sora reclamantului A. E., față de care acesta a înțeles să promoveze o acțiune separată.
La dosarul cauzei se află o cerere a reclamantului îndreptată împotriva numitei A. E. înregistrată pe rolul judecătoriei la 29 mai 2013 având ca obiect dividendele aferente perioadei 2009 – 2013.
În această situație, tribunalul însușește motivarea instanței de fond înlăturând ca nefondate aserțiunile recurentului având în vedere considerentele arătate.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat, potrivit art.312 alin.1 din C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de T. L. A. prin mandatar Malnasi L. L. împotriva sentinței civile nr.589 din 06 iunie 2013 a Judecătoriei Tg. S., pe care o menține.
Obligă recurentul T. L. A. să plătească intimatului C. K. suma de 620 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
R. I. C. D. C. U. G.
GREFIER
C. A.
Red.UG/02.12.2013
Tehnored. CA/04.12.2013
2 ex.
Judecător fond. F. F. C.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 440/2013. Tribunalul COVASNA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 438/2013. Tribunalul... → |
|---|
