Reziliere contract. Decizia nr. 610/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 610/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 4362/305/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.610/R
Ședința publică de la 03 decembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: D. C.
Judecător: U. G.
Judecător: R. I. C.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții S. I. și S. K. împotriva sentinței civile nr. 1582 din 31 mai 2012 a Judecătoriei S. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra contestației în anulare de față au avut loc în ședința publică din data de 12 noiembrie 2013, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 19 noiembrie 2013, 26 noiembrie 2013 și 03 decembrie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
P. Sentința civilă nr. 1582 din 31 mai 2012, Judecătoria S. G. admis acțiunea formulată si precizată de partea reclamantă M. SF. G. P. PRIMAR în contradictoriu cu părțile pârâtele Szabó I. ,Szabó K. si minorii Szabó S. și Szabó Tihamér și în consecință:
A dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 364/2008, încheiat cu pârâtul SZABÓ I., iar ca urmare a rezilierii contractului:
A dispus evacuarea necondiționată a părților pârâte: Szabó I. Szabó K. si minorii Szabó S. si Szabó Tihamér din locuința situată în mun. Sf. G., ., .> A dispus obligarea la plata cheltuielilor de întreținere în sumă de 2454,02 lei din care suma 396,86 lei reprezintă penalizări de întârziere, precum si obligarea la plata cheltuielilor de întreținere până la evacuarea efectivă din imobil;
A dispus obligarea părților pârâte la plata sumei de 1388,23 lei din care chirii restante in sumă de 546,70 lei si penalități de întârziere in suna de 841,53 lei, precum si obligarea la plata chiriei pană la predarea efectivă a locuinței.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut și motivat în esență următoarele:
Între M. S. G. prin primar și pârâtul SZABÓ I. s-a încheiat contractul de închiriere nr. 364/2008 în temeiul căreia s-a transmis pârâtului dreptul de folosință asupra spațiului situat în mun. Sf. G., ., . unei chiriei lunare de 78,1 lei conform fișei de calcul – anexă la contract .
Potrivit art. V din acest contract rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face la cererea proprietarului când chiriașul nu a achitat chiria cel puțin trei luni consecutiv.
În cauza de față, reclamanta a solicitat rezilierea contractului învederând că pârâtul nu și-a respectat obligațiile contractuale, aceasta neachitând chiria aferentă perioadei 11 2009 – 06 2010 .
Astfel, având în vedere că prin contractul încheiat părțile au prevăzut rezilierea acestuia în situația în care chiriașul nu achită chiria 3 luni consecutiv, situație prevăzută și de art. 24 lit. b din Legea nr. 114/1996 ca și cauză de desființare a contractelor de închiriere a locuințelor, instanța a constatat că solicitarea reclamantului de reziliere a contractului sus amintit este întemeiată.
În ceea ce privește cererea reclamantei de evacuare a părților pârâte, se reține că potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 114/1996 „evacuarea chiriașului se face numai pe baza unei hotărâri judecătorești irevocabile”. Astfel, având în vedere că instanța urmează a dispune rezilierea contractului încheiat între părți, pe cale de consecință va dispune și evacuarea pârâților din imobilul indicat în acțiunea reclamantului .
Referitor la solicitarea reclamantului de obligare a pârâților la plata chiriei pe perioada de mai sus, a penalităților aferente precum și a chiriei până la predarea efectivă, prima instanță a reținut că în temeiul convenției încheiate chiriașul are obligația de a achita chiria datorată.
Astfel, având în vedere principiul forței obligatorii a convențiilor prevăzut de art. 969 C. civ., potrivit căreia părțile sunt ținute să-și execute obligațiile întocmai cum au statuat prin actul încheiat, precum și faptul că pe perioada sus-amintită chiriașul a beneficiat de dreptul de folosință asupra imobilului închiriat, prima instanță a apreciat că solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei reprezentând chirie restantă este întemeiată .
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, prin art. III din contract părțile au stabilit că neplata la termen a chiriei, atrage o penalizare de 0,5% asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi, care urmează aceleia, când suma a devenit exigibilă, fără ca majorarea să poată depăși totalul chiriei restante .
În consecință, având în vedere că părțile prin convenție au prevăzut calculul penalităților în cazul întârzierii la plata chiriei datorate, instanța va obliga pârâtul la plata sumei reprezentând penalități de întârziere aferentă sumei datorată cu titlu de chirie restantă.
Potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 114/1996 „chiriașul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare”. Având în vedere aceste dispoziții, precum și solicitarea reclamantei, prima instanță a apreciat că cererea de obligare a pârâtului la plata chiriei în cuantumul lunar contractat prin contractul de închiriere până la data predării efective a imobilului este întemeiată.
Părțile pârâte deși au fost legal citate acestea nu au întreprins nimic pentru a-și dovedi contrariul susținerilor reclamantului, considerent pentru care lipsa de interes a părților pârâte pentru această cauză va fi considerată de instanță ca o recunoaștere deplină a pretențiilor părții reclamante, mai mult cu cât această stare de fapt se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.
P. urmare, pentru considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, instanța de fond a admis cererea precizată a reclamantului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții S. I. și S. K., arătând că nu contestă sumele datorate cu titlu de chirie numai că această situație se datorează faptului că ambii și-au pierdut locul de muncă.
În fine, solicită clemență precizând că se vor strădui să obțină câștiguri care să le permită plata restanțelor.
Analizând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs și actele dosarului în baza art.304/1 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este fondat.
Din analiza contractului de închiriere nr. 364/2008 încheiat între reclamant și pârâtul S. I. rezultă că, la cap. III – chiria aferentă locuinței care face obiectul contractului, ultima clauză penală stipulează: neplata la termen a chiriei, atrage o penalizare de 0,5% asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi care urmează aceleia, când suma a devenit exigibilă fără ca majorarea să poată depăși totalul chiriei.
În marea majoritate, debitul pârâtului – recurent față de reclamant este constituit din însumarea majorărilor de întârziere.
De fapt, obligația de plată a pârâților – recurenți este formată din penalități întrucât au întârziat cu plata chiriei, care este una modică de 78,10 lei/lună.
Întârzierea la plată s-a datorat în primul rând faptului că, ambii pârâți și-au pierdut locul de muncă, însă, cu toate acestea pârâții – recurenți au făcut demersuri continue pentru stingerea datoriei.
Spre exemplu, la 1 septembrie 2012, totalul datoriei față de reclamant era de 3.489,92 lei, care la 20 septembrie 2012 a fost achitat integral conform chitanței fiscale nr.3881/20.09.2012.
Față de cele przentate mai sus, nu se poate reține culpa în sarcina pârâților în neplata la termen a chiriei atâta vreme cât aceștia au întreprins toate demersurile pentru stingerea acestei obligații de plată, constând în achitarea integrală a chiriei la care se adaugă planul de eșalonare aprobat de reclamant.
P. urmare, reclamantul nu poate solicita rezilierea contractului de închiriere arătat.
Nefiind îndeplinită condiția rezolutorie prevăzută de art.1020 – 1021 din Codul civil, cererea reclamantului privind rezilierea contractului de închiriere nr.364/2008 încheiat cu pârâtul S. I. și evacuarea pârâților din locuința situată în Sf. G., ., ., trebuia să primească un fine de neprimire.
Față de aceste considerente de fapt și drept, pe temeiul art. 312 din C.pri.civ. urmează a admite recursul pârâților și în consecință a modifica în tot hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii introductive de instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții S. I., S. K. împotriva sentinței civile nr. 1582/31.05.2012 a Judecătoriei S. G., pe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge cererea formulată de reclamantul M. S. G. prin Primar în contradictoriu cu pârâții S. I., S. K., S. S., S. T..
Irevocabilă.
Pronunțată in ședința publică, azi, 03.12.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. C. U. G. R. I. C.
GREFIER
C. A.
Red.UG/18.12.2013
Tehnored. CA/24.12.2013
2 ex.
Judecător fond.M. C. T.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 489/2013. Tribunalul COVASNA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 6/2013. Tribunalul... → |
|---|
