Rezoluţiune contract. Decizia nr. 564/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 564/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 292/305/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 564/R
Ședința publică de la 12 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: B. A. D.
Judecător: D. C.
Judecător: V. I. A.
Grefier: V. E.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra excepției de netimbrare a recursului declarat de pârâtul Z. T. împotriva sentinței civile nr. 759 din 6 martie 2013 a Judecătoriei S. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 5 noiembrie 2013, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 noiembrie 2013.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 759 din 6 martie 2013, Judecătoria S. G. a admis cererea formulată și precizată de reclamantul I. T. D. în contradictoriu cu pârâtul Z. T. și în consecință a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat de părți la 29.02.2008 privind autoturismul VW Golf combi – culoare albă și repunerea părților în situația anterioară, în sensul că, a obligat pe pârât să restituie reclamantului contravaloarea în lei a sumei de 5.500 Euro – avans achitat pârâtului, la care se va calcula dobânda legală începând cu data introducerii prezentei acțiuni - 19.01.2011.
A obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 2.154,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 29.02.2008 părțile au încheiat antecontractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată, prin care pârâtul se obliga să vândă automobilul Golf Combi alb, stabilind prețul la 6.500 euro, iar reclamantul să-l cumpere la acest preț.
Înscrisul sub semnătură privată a fost întocmit și semnat de pârât, aspecte necontestate, în cuprinsul său, fiind inserată mențiunea - din prețul stabilit de părți de 6.500 euro, pârâtul a primit suma de 5.500 euro de la reclamant, acesta din urmă obligându-se să achite diferența de 1.000 euro în data de 11.03.2008.
Autoturismul vândut și actele acestuia nu au fost predate reclamantului cumpărător de pârâtul vânzător, rămânând la acesta din urmă, până la achitarea diferenței, aspecte menționate expres în antecontractul întocmit de pârât și semnat și de reclamant fără obiecțiuni.
La data de 11.03.2008 reclamantul susține că, l-a căutat pe pârât să-i predea diferența de preț, însă, acesta a refuzat pretinzând o sumă mai mare, apoi nu l-a mai putut contacta, motiv pentru care, la data de 11.04.2008 prin intermediul executorului judecătoresc l-a notificat, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, în probațiune de reclamant.
Pârâtul a contestat valabilitatea notificării sale de către reclamant la adresa de domiciliu a părinților săi, întrucât i se cunoștea adresa și nu locuiește la părinți; dovada de primire a comunicării notificării a fost semnată de mama sa, împrejurare care însă, a fost aptă să conducă la luarea la cunoștință a conținutului notificării, pârâtul aflându-se în relații normale cu părinții săi (în curtea acestora petrecea cu prietenii săi, atunci când odată reclamantul l-a căutat să rezolve cu plata diferenței de preț - împrejurări de fapt descrise pe larg într-un înscris sub semnătură privată depus și semnat de pârât - f. 12 - 14 (dos. civ. nr. 1024/305/14.04.2008 a Judecătoriei Sf. G.), aceste aspecte nefiind de natură să atragă nevalabilitatea notificării.
Actul sub semnătură privată încheiat de părți, denumit *precontract* este o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare a părților, căreia i se aplică dispozițiile art. 969 C.civ. privind convențiile, fiind un contract sinalagmatic, cu titlu oneros și comutativ, fiecare dintre părți cunoscându-și drepturile și obligațiile corelative (cât și întinderea acestora).
Această promisiune nu transferă dreptul de proprietate asupra bunului mobil ci dă naștere la o obligație de a face (a încheia pe viitor contractul de vânzare cumpărare), cărei caracteristică esențială o constituie reciprocitatea și interdependența obligațiilor ce revin părților: obligația ce revine uneia dintre părți avându-și cauza juridică în obligația reciprocă a celeilalte părți; ambele obligații fiind interdependente; astfel că, rezoluțiunea convenției poate fi cerută, de partea care și-a executat sau se declară gata să execute obligația asumată, cu condiția însă, a dovedirii culpei contractantului, potrivit disp. art. 1021 C.civ.
Rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare este sancțiunea neexecutării culpabile a contractului, constând în desființarea retroactivă a acestuia, cu consecința restabilirii situației anterior, prin restituirea prestațiilor reciproce.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, înscrisuri, interogatoriul părților, rezultă culpa pârâtului în perfectarea contractului, prin refuz nejustificat de a-l încheia, intenția sa, în mod evident, nefiind încheierea contractului de vânzare cumpărare, ci obținerea unor sume de bani din două surse, aceasta constituind o atitudine frauduloasă, culpabilă.
Pârâtul susține restituirea către reclamant a sumei de 4.000 euro, la data de 25.03.2008 (fapt contestat de reclamant și dovedit de pârât), cu un beneficiu de 1.500 euro (sumă la care nu este îndreptățit neexistând contraprestație), iar la 01.04.2008 a încheiat un contract de vânzare cumpărare având ca obiect același autoturism vândut, la un preț mult inferior - 15.000 lei - față de cel pretins reclamantului; fiind interesat să vândă, fiind vorba de un autoturism neînmatriculat în România, pe care trebuia să-l vândă rapid (pârâtul ocupându-se de vânzarea cumpărarea de mașini second-hand - fapt recunoscut la interogatoriu).
Pe parcursul procesului pârâtul nu a înțeles să restituie suma plătită de reclamant, care a fost gata să-și execute obligația asumată prin contract, fiind astfel îndreptățit a solicita rezoluțiunea contractului și repunerea părților în situația anterioară.
Întrucât cererea reclamantului privește o sumă de bani, ținând seama de disp. art. 1073 C.civ. raportat la art. 1088 C.civ. de la data punerii în întârziere - data introducerii acțiunii pârâtul datorează dobânda legală, care se va calcula până la data plății efective.
Pentru considerentele ce preced, instanța de fond a găsit întemeiată cererea reclamantului și a admis-o, sens în care, a dispus: rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat de părți la 29.02.2008 privind autoturismul VW Golf combi – culoare albă și repunerea părților în situația anterioară, în sensul că, a obligat pe pârât să restituie reclamantului contravaloarea în lei a sumei de 5.500 Euro – avans achitat pârâtului, la care se va calcula dobânda legală, de la data punerii în întârziere, respectiv, data introducerii prezentei acțiuni - 19.01.2011.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.civ. a obligat pe pârât, în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 2.154,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Z. T. solicitând modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.
În drept se invocă disp. Art. 304 C.., art. 1298 Cod civil.
Intimata a depus în apărare la dosar întâmpinare (f.7) prin care a solicitat respingerea recursului că nefondat.
În drept se invoca disp. Art. 115 C..
Părțile nu au depus înscrisuri în recurs.
Față de disp. art.11 alin.1 din legea nr. 146/1997 modificată privind taxele judiciare de timbru si O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar, instanța a pus în vedere recurentei sa timbreze recursul cu taxa de timbru în cuantum 769,5 lei si timbru judiciar in cuantum 5 lei. Deși obligația de plata a taxei de timbru a fost adusă la cunoștința recurentului care a fost citat cu aceasta mențiune, acesta nu s-a conformat dispoziției instanței, împrejurare față de care la data de 5.011.2013 după ce a fost pusă în discuția părților, instanța a rămas in pronunțare asupra excepției de netimbrare a recursului.
În soluționarea acestei excepții tribunalul va avea în vedere ca potrivit disp. art.20 alin.3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si respectiv art. 35 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi -“neîndeplinirea obligației de plata a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii”.
Prin urmare, având în vedere ca recurentul nu s-a conformat dispoziției instanței de a timbra recursul – până la data închiderii dezbaterilor - cu taxa de timbru in cuantum de 769,5 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei, taxe calculate conform art.11 alin.1 din legea nr. 146/1997 modificată privind taxele judiciare de timbru si O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar cuantumul taxei de timbru precum și sancțiunea neexecutării obligației fiind aduse la cunoștința acestuia, văzând art.316 C.. rap. La art.298 C.. rap la art. 137 C.pr civ. rap la art.20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, instanța urmează a admite excepția de netimbrare a recursului, cu consecința anulării acesteia ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
Î N NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de netimbrare a recursului invocată de instanță din oficiu.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul Z. T. împotriva sentinței civile nr.759/6.03.2013 a Judecătoriei S. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi – 12.11.2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
B. A. D. D. C. V. I. A. V. E.
Red. B.A.D. /13.11.2013
Tehnored. V.E./13.11.2013
2 ex.
Judecător fond – M. K. I.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 662/2013. Tribunalul COVASNA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 301/2013. Tribunalul... → |
|---|
