Contestaţie la executare. Sentința nr. 850/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 850/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 108/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 108/A
Ședința publică din 17 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: O. N.
JUDECĂTOR: U. G.
GREFIER: I. E. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil formulat de intimatul B. I. B. împotriva sentinței civile nr. 850 din 8 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu S., în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata-contestatoare . B. T., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul art.396 alin.(1) Cod procedură civilă în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 17 martie 2015.
T R I B U N A L UL
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 850 din 8 decembrie 2014 Judecătoria Târgu S. a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimatul B. I. B. pentru anularea doar în parte a actelor de executare silită prin poprire efectuate în dosarul execuțional nr. 913/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești F. & Bujdoso, doar pentru suma de 210,80 lei din cheltuielile de executare de bază și doar pentru suma de 1.310 lei din cheltuielile de executare suplimentare, precum și pentru obligarea intimatului să restituie contestatoarei suma de 210,80 lei.
A anulat în parte încheierea din 01.09.2014 emisă de S. Civilă P. de Executori Judecătorești F. & Bujdoso în dosarul execuțional nr. 913/2014, numai pentru suma de 210,80 lei cheltuieli de executare.
A anulat în parte adresa de înființare a popririi emisă la 01.09.2014 de S. Civilă P. de Executori Judecătorești F. & Bujdoso în dosarul execuțional nr. 913/2014, anume numai pentru suma de 210,80 lei cheltuieli de executare.
A obligat intimatul la restituirea către contestatoare a sumei de 210,80 lei cu titlu de regres.
A anulat în parte încheierea nr. 1 din 08.09.2014 emisă de S. Civilă P. de Executori Judecătorești F. & Bujdoso în dosarul execuțional nr. 913/2014, respectiv a anulat-o pentru suma de 1.310 lei onorariu avocațial în faza executării silite.
A anulat în parte adresa de înființare a popririi emisă la 08.09.2014 de S. Civilă P. de Executori Judecătorești F. & Bujdoso în dosarul execuțional nr. 913/2014, respectiv a anulat-o pentru suma de 1.310 lei onorariu avocațial în faza executării silite.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut și motivat în esență următoarele:
În baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 676/2014 Tribunalului C. definitivă la 05.06.2014 prin neapelare, contestatoarea a fost obligată la plata către intimat și alți 7 reclamanți în respectiva cauză, a sumei de 1.911 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
La 28.07.2014 contestatoarea a adresat intimatului solicitarea de a se prezenta la casieria unității pentru a ridica suma de 1.911 lei conform sentinței civile, adresa ajungând la intimat la data de 28.07.2014 conform susținerilor acestuia.
La 24.07.2014 intimatul a formulat prin avocat ( ștampilă, semnătură, dar nu s-a depus împuternicirea și chitanța în acest sens) cerere de executare silită înregistrată la S. Civilă P. de Executori Judecătorești F. & Bujdoso la data de 24.07.2014.
Atașat cererii de executare silită este titlul executoriu și chitanța nr._/24.07.2014 emisă de avocatul redactor al cererii de executare silită, pentru suma de 1.500 lei reprezentând „contravaloare contract asistență juridică … executare silită”. De asemenea, este atașat contractul . nr._/24.07.2014 pentru redactare, semnare cerere executare silită cheltuieli de judecată din sentința civilă nr. 676/2014 – dosar_ al Tribunalului C. și asistare/reprezentare client în fața executorului judecătoresc.
Executorul judecătoresc a emis la 28.07.2014 încheierea – dată fără citarea părților – prin care a dispus înregistrarea cererii de executare și deschiderea dosarului de executare.
În dosarul execuțional nr. 913/2014 al executorului judecătoresc, la 29.07.2014 s-a cerut Judecătoriei Sf. G. încuviințarea executării silite deoarece debitoarea „nu și-a executat de bunăvoie obligațiile din titlul executoriu”.
La 12.08.2014 Judecătoria Târgu S. a încuviințat executarea silită a sentinței civile sus arătat și a cheltuielilor de executare.
La 01.09.2014 executorul judecătoresc a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, stabilind 20 lei taxă timbru executare, 42,53 lei taxe poștale, 210,80 lei alte cheltuieli necesare executării silite, 236,96 lei onorariu executor. În total suma de 510,29 lei.
La 01.09.2014 executorul judecătoresc a înștiințat contestatoarea că în baza art. 782 al. 1 NCPC a înființat fără somație poprirea până la concurența sumei de 2.421,29 lei compusă din 1.911 lei debit, 510,29 lei cheltuieli de executare silită.
Prin încheierea din 08.09.2014 s-au actualizat cheltuielile de executare și cu suma de 1.500 lei onorariu avocațial în faza executării silite.
La 08.09.2014 Serviciul Trezorerie Târgu S. a înștiințat executorul judecătoresc că se confirmă poprirea pentru suma de 1.500 lei solicitată de executor la 08.09.2014.
La 16.09.2014 s-au eliberat sumele poprite în cuantum de 2.421 lei, din care 366,29 lei în contul executorului, iar 2.055 lei în contul creditorului.
Judecătoria a constatat că față de cronologia situației de fapt creditorul intimat a acționat cu rea – credință la momentul în care primind invitația contestatoarei, la 28.07.2014 (la doar 4 zile de la înregistrarea cererii de executare silită), nu a revenit la executorul judecătoresc pentru a anunța că nu mai este necesară executarea.
Executarea silită are loc în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația din titlul executoriu, contestatoarea dovedind că la 28.07.2014 a înștiințat că nu există refuz la executare.
Este culpa creditorului că nu a adus la cunoștința executorului judecătoresc lipsa opunerii la executare și a lăsat să continue procedura executării silite, aceasta atitudine a sa putând fi reținută ca abuz de drept.
Art. 622 NCPC prevede că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită care începe odată cu sesizarea organului de executare.
Art. 625 NCPC prevede că executarea silită se realizează cu respectarea legii și drepturilor părților.
Pentru a respecta drepturile debitoarei, în momentul în care aceasta fără a ști de executarea silită și-a manifestat voința de a executa obligația, creditorul de bună – credință trebuia să stopeze executarea silită începută prin cererea sa la 28.07.2014.
În schimb creditorul nici măcar nu a înștiințat-o pe debitoare, după ce a primit invitația la casierie să-și ridice banii, de vreun refuz de ridicare a banilor, caz în care debitoarea ar fi avut posibilitatea consemnării la C.E.C a sumei creanță pe numele și la dispoziția creditorului. De asemenea, nu a înștiințat-o nici de pornirea executării silite. Nici nu a stopat executarea silită.
Dreptul de a obține executarea silită a început să fie exercitat abuziv de creditor la 28.07.2014 în momentul în care a știut că nu există de fapt opunere la executare din partea debitoarei, instituție publică, iar lipsa opunerii acesteia nu se datora demarării executării silite - de care contestatoarea nici nu avea știință - ci se datora pur și simplu voinței de a achita datoria. Creditorul avea capacitatea să aprecieze că a fost vorba doar de un decalaj între corespondența trimisă de contestatoare și hotărârea lui de a începe executarea silită. Mai mult, creditorul urmărea primirea banilor și nu era vorba de un refuz al său de a-i primi prin predare de bunăvoie.
Or, un drept exercitat abuziv, în afara limitelor interne și externe, contrar scopului pentru care este instituit de lege, nu se poate bucura de protecție.
Scopul instituirii dreptului la executare silită este realizarea creanței în caz de refuz de executare de bunăvoie. Dacă realizarea era posibilă de bunăvoie și debitoarea nu a înștiințat creditorul de refuzul său de primire a banilor, atunci dreptul la executare silită nu mai era exercitat conform scopului său.
Astfel, dacă ar fi stopat la 28.07.2014 executarea silită, nu s-ar mai fi cerut de executorul judecătoresc instanței încuviințarea executării silite, s-ar fi redus costul executării doar la actele efectuate până atunci.
În ce privește onorariul avocațial din cursul executării silite, instanța constată că acea chitanță este emisă la 24.07.2014, la începutul procedurii, avocatul apreciind încă de atunci gradul de complexitate al procedurii. Procedura executării în acest caz a fost una simplă derivând din faptul că respectiva creanța provenea din sentință civilă, debitor era o instituție publică, calea de executat – poprirea, cale ce presupune cele mai puține demersuri din partea executorului, implicit a avocatului, executarea și succesul erau în mare procent sigure – o instituție publică întotdeauna are cont la trezorerie. Mai mult, contractul de asistență prevede asistare sau reprezentare la executarea silită, dar procedura în executarea silită este fără citarea părților după cum rezultă din încheierile emise în dosarul execuțional.
Mai mult, creanța era în sumă de 1.911 lei, plus cheltuieli de executare 510 lei, iar onorariul avocațial este de 1.500 lei.
Conform art. 451 al. 2 NCPC instanța poate chiar din oficiu să reducă partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților când este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori activității desfășurate. Măsura nu are niciun efect asupra raporturilor dintre client și avocat.
Instanța a constatat că și faza executării silite este o fază a procesului civil astfel că a redus, fiind solicitat și de contestatoare, onorariul avocațial stabilit în faza executării silite la suma de 190 lei (10 % din valoarea creanței), având în vedere și toate considerentele arătate anterior despre caracterul necomplex al procedurii derulate în această executare silită.
În ce privește cererea contestatoarei de a se anula actele de executare silită prin poprire pentru cheltuieli de executare de bază (510,29 lei) și suplimentare (1.500 lei) instanța a admis-o în parte în sensul că din cheltuielile de executare de bază (510,29 lei) a redus doar suma de 210,80 lei (alte cheltuieli de executare – în încheierea din 28.07.2014) care nu ar mai fi fost cauzate dacă creditorul ar fi stopat procedura executării silite ca urmare a voinței exprimată clar și necondiționat de debitoare de a executa de bunăvoie. Restul cheltuielilor de executare de bază (300 lei) vor rămâne în sarcina debitoarei deoarece au fost cauzate înainte ca ea să-și manifeste voința de executare de bunăvoie și deci în timpul exercitării cu bună – credință de către intimat a dreptului la executarea silită.
Din cheltuielile de executare suplimentare s-a redus suma de 1.310 lei, rămânând de executat doar suma de 190 lei la care a fost redus onorariul avocațial. La fel, suma de 190 lei a fost achitată de intimat înainte ca debitoarea să-și manifeste voința de executare de bunăvoie și deci în timpul exercitării cu bună – credință de către intimat a dreptului la executarea silită.
Întrucât suma de 210,80 lei redusă de instanță a și fost eliberată intimatului, a obligat pe acesta la restituirea ei către contestatoare.
S-a mai reținut că suma de 1.500 lei nu a fost încă distribuită..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul B. I. B. prin care a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii contestației la executare.
Apelantul B. I. a susținut că la data de 24.07.2014 a solicitat punerea în executarea silită a dispozitivului sentinței civile cu privire la cheltuielile de judecată la care fusese obligată contestatoarea.
La data de 28.07.2014, contestatoarea Primăria comunei S. a transmis apelantului B. I. o adresă prin care îl invita la data de 01.08.2014 să se prezinte pentru ridicarea sumei de 1.911 lei reprezentând cheltuieli de judecată conform sentinței civile nr. 676/2014.
Apelantul mai arată că nu există nicio dovadă din care să reiasă ca el ar fi fost invitat să încaseze cheltuielile de judecată și nu s-ar fi prezentat. Contestatoarea a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată printr-o sentință judecătorească astfel că imediat aceasta trebuia să pună în executare dispozițiile sentinței civile.
Mai arată apelantul că el nu a dat dovadă niciun moment de rea credință prin apelarea la un executor judecătoresc din moment ce debitoarea obligației nu și-a executat de buna voie obligația.
Referitor la onorariul avocatului în faza de executare silită susține că, în materia răspunderii civile delictuale sunt aplicabile prevederile art. 1357 din Codul civil nou, conform cărora, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă.
Apelantul consideră că au fost îndeplinite cele patru condiții legale pentru angajarea răspunderii delictuale în sarcina intimatei, după cum urmează ; fapta ilicită, culpa, prejudiciul, raport de cauzalitate.
Potrivit art. 451 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, judecătorii pot să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Apelantul consideră că, onorariul avocațial de 1.500 lei este corect, proporțional cu valoarea pricinii, fiind achitat pentru întocmirea cererii de executare silită și a asistării și reprezentării în faza de executare silită; onorariul avocațial reprezintă o cheltuială reală, necesară și are caracter rezonabil în sensul Convenției Europene și practicii C.E.D.O.
S-a mai arătat că intimata este în culpa procesuală deoarece a achitat debitul după data înregistrării dosarului de executare.
Intimata . depus la dosar întâmpinare.
Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin sentința atacată, tribunalul reține că prima instanță a prezentat o situație de fapt în consens cu conținutul probelor administrate în cauză.
Cererea de executare silită s-a înregistrat în data de 24.07.2014 și tot la aceeași dată s-a achitat apărătorului un onorariu de 1.500 lei pentru redactarea și semnarea cererii de executare silită și pentru asistarea și reprezentarea creditorului B. I. B. în fața executorului judecătoresc .
Dosarul de executare silită a fost deschis de executorul judecătoresc prin încheierea din data de 28.07.2014 iar executarea silită a fost încuviințată în data de 12 august 2014 prin încheierea Judecătoriei Târgu S. .
În data de 28.07.2014 . o adresă de invitare a creditorului B. I. B. căruia i s-a cerut să se prezinte la data de 01.08.2014 la casieria instituției pentru ridicarea sumei de 1.911 lei reprezentând cheltuieli de judecată datorate în baza sentinței civile nr.676/05.06.2014 a Tribunalului C. .
Invitația a fost predată oficiul poștal în data de 29.07.2014 – fila 6 dosar fond, a fost expediată cu tichet recomandat și nu există nicio dovadă că recomandata s-a întors la expeditor, prin urmare nu se poate susține că aceasta nu ar fi ajuns la destinatar, drept dovadă fiind faptul că în întâmpinarea depusă la fond apelantul a arătat că adresa din data de 28.07.2014 s-a comunicat după data înregistrării cererii de executare silită, prin urmare este neîndoielnic că i-a parvenit după data de 24.07.2014, cel mai probabil la o zi sau două după depunerea adresei la poștă câtă vreme expeditorul și destinatarul au sediul respectiv domiciliul în două comune din același județ.
În aceste condiții trebuie observat că până la data încuviințării executării silite și la 5 - 6 zile de la data depunerii cererii de executare silită, partea debitoare, intimata . arătat față de creditor disponibilitatea de a executa în mod voluntar obligația de plată, astfel că firesc era ca partea creditoare să se prezinte la sediul intimatei și să ridice suma de bani care i se cuvenea, trebuind să înștiințeze și executorului judecătoresc despre disponibilitatea debitoarei de a plăti în data de 01.08.2014 fără a se mai ajunge la înființarea popririi în data de 08.09.2014.
Cenzurarea de către prima instanță a cheltuielilor de executare este expresia unui raționament corect, din acest punct de vedere fiind de avut în vedere că potrivit art.669 alin.2 NCPC întotdeauna când debitorul execută obligația de îndată sau în termenul prevăzut de lege, după ce a fost somat conform art.667 NCPC, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și dacă este cazul al avocatului creditorului proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Prin urmare, pentru identitate de raționament trebuie apreciat că și atunci când debitorul pune suma de bani la dispoziția creditorului și îl invită doar să o ridice, orice executare silită desfășurată ulterior acestui moment apare în bună parte total inutilă iar cheltuielile de executare efectuate pe fondul unei executări silite care nu trebuia continuată, trebuiesc acordate numai dacă își vor fi dovedit caracterul real, necesar și util, culpa procesuală a părții debitoare fiind mult diminuată, astfel că și cheltuielile de executare trebuie ajustate în mod corespunzător.
Așa fiind, reducerea cheltuielilor de executare cu suma de 210,80 lei și a onorariul avocatului în faza de executare silită cu suma de 1.310 lei, se dovedește a fi justă prin raportare la dispozițiile art.669 alin.4 NCPC, fiind excesiv a se pune în sarcina debitoarei cheltuieli de executare silită care depășesc cuantumul creanței apelantului, practic intimatul a încercat să execute silit un debit de 1.911 lei apelând la cheltuieli de executare de 510,29 lei + 1.500 lei, or acest lucru este vădit nelegal în condițiile în care între data depunerii cererii de executare silită și data încuviințării executării silite debitoarea și-a manifestat disponibilitatea de a plăti, creditorul având posibilitatea de a încasa suma de bani în numerar la casieria primăriei sau de a indica contul său bancar pentru un eventual virament, adăugarea unui onorariu de 1.500 lei numai pentru faza executării silite fiind o cheltuială care depășește și valoarea pricinii dar și activitatea desfășurată de avocat, din actele dosarului execuțional nerezultând faptul că apărătorul a acordat în concret asistență juridică părții apelante și în fața executorului judecătoresc, simpla redactare și semnare a unei cereri de executare silită vizând un debit de 1.911 lei neputând genera în sarcina debitoarei cheltuieli de executare silită de 1.500 lei.
Pentru aceste considerente sentința primei instanțe va fi apreciată drept legală și temeinică, astfel că în baza art.480 alin.1 NCPC apelul intimatului B. I. B. va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de intimatul B. I. B., domiciliat în comuna Lemnia, ., județul C. în contradictoriu cu intimata contestatoare ., cu sediul în ., ., județul C. împotriva sentinței civile nr.850/08.12.2014 a Judecătoriei Târgu S., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
O. N. U. G. I. E. M.
Red. U.G../25.03.2015
Tehnored.IE/26.03.2015
4 ex
Judecător fond K. S.
| ← Acţiune posesorie. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul COVASNA | Actiune in regres. Hotărâre din 17-03-2015, Tribunalul COVASNA → |
|---|
