Plângere contravenţională. Decizia nr. 120/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 120/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 120/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.120/A
Ședința publică de la 24 martie 2015
Completul constituit din:
Președinte: R. I. C.
Judecător: V. I. A.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul I. de S. în Construcții – Direcția Regională în Construcții Centru jud. C. împotriva sentinței civile nr. 805 din 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa apelantei și a intimatei S.C. I. – B. S.R.L.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 10 martie 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 17 martie 2015 și 24 martie 2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 805/12 noiembrie 2014 a Judecătoriei Tg. S. s-a admis plângerea contravențională formulată de către petenta ., cu sediul în mun. Târgu S., ., jud. C., CUI RO_, în contradictoriu cu intimata I. de S. în Construcții – Direcția Regională în Construcții Centru județul C., cu sediul în mun. Sf. G., ..6, . și drept consecință a anulat procesul verbal de constatare a contravenției, ., nr._, din data de 30 august 2013.
A exonerat petenta de la plata amenzii contravenționale în sumă de 3.000 lei.
A respins, ca neîntemeiate, capetele de cerere accesorii.
A obligat pe intimată la plata sumei de 20 lei, cheltuieli parțiale de judecată către petentă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 30 noiembrie 2010, Primăria mun. Tg. S. a emis autorizația de construire nr. 174, prin care a fost autorizată execuția obiectivului „ extindere și amenajare spațiu comercial” din mun. Tg. S., ., jud. C.(depusă în copie la fila nr.9).
La data de 27 august 2013, s-a întocmit de către I. de S. în Construcții – Direcția Regională în Construcții Centru județul C., procesul-verbal de control înregistrat sub nr._, prin care, în urma controlului desfășurat în perioada 22-27 august 2013, la imobilul situat în mun. Tg. S., ., jud. C., s-au constatat că edificiul - construcția propusă a fost amplasată cu 25 cm. mai aproape de blocul de locuință situat în mun. Tg. S., ., ., față de distanța prevăzută în proiect de 3,35m în loc de 3,60 m. Primăria mun. Tg. S., prin două adrese din data de 01 august 2013, respectiv din 23 august 2013 a dispus oprirea lucrărilor de construcții pentru nerespectarea în executare a proiectului autorizat (depus în copie la filele nr.14-15).
În baza constatărilor de mai sus, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.26 alin.1, lit.b din Legea nr.50/1991 și sancționată de art. 26 alin.2 din Legea nr.50/1991, contravenientei i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale la minimul special de 3000 lei.
Prima instanță a mai reținut că, în acest dosar civil s-a pronunțat sentința civilă nr.1105 din data de 11 decembrie 2013, anulată prin decizia civilă nr.131/A din data de 22 aprilie 2014 a Tribunalului C., întrucât numitul Sukosd Ede a fost împuternicit de către administratorul F. B. să reprezinte petiționara . în dosarul civil nr._, împuternicire nr.87 din data de 12 septembrie 2013, depusă în copie la fila nr.88, cauza fiind trimisă spre rejudecare, sens în care s-a format dosarul civil nr._ .
În rejudecare, având în vedere și considerentele sentinței civile nr.671 din data de 03 iunie 2014 a Tribunalului C., cu privire la capetele de cerere având ca obiect obligarea intimatei la plata daunelor provocate prin sistarea lucrării până la reluarea lucrării în cuantum de 1000 lei pe fiecare zi de întârziere, respectiv obligarea intimatei la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând cheltuieli de punere în siguranță a construcției, instanța de fond a conchis că aceste ultime două capete de cerere sunt accesorii capătului de cerere având ca obiect plângerea contravențională, potrivit dispozițiilor art. 123 alin.1 C.proc.civ., motiv pentru care a admis excepția conexității, în conformitate cu dispozițiile rt.139 C.proc.civ., și a dispus conexarea dosarului civil nr._ al acestei instanțe, la dosarul civil nr._ .
Din informațiile de pe Portalul Oficiului Național al Registrului Comerțului, instanța de fond a reținut faptul că . Tg. S. are ca administrator pe numita F. B., numitul Sukosd Ede, fiind numai asociat.
Astfel, prima instanță a conchis că amenda contravențională a fost aplicată în mod legal persoanei juridice ., care are calitate de subiect activ al contravenției, însă procesul-verbal de contravenție prezintă vicii referitoare la legalitatea întocmirii acestuia, fiind încheiat cu încălcarea principiului personalității răspunderii contravenționale, în sensul că amenda contravențională trebuia aplicată subiectului activ al contravenției ., reprezentată prin administrator F. B. și nu prin Sukosd Ede, care nu are calitatea de administrator, ci doar de asociat, nefăcându-se dovada că în favoarea numitului Sukos Ede ar exista aparența calității de administrator.
În acest context, fiind încălcat principiul personalității răspunderii contravenționale, instanța de fond a anulat procesul verbal de constatare a contravenției, ., nr._, din data de 30 august 2013 și drept consecință a exonerat petenta ., de la plata amenzii contravenționale în sumă de 3.000 lei.
Cu privire la capetele de cerere accesorii, având ca obiect obligarea intimatei la plata daunelor provocate prin sistarea lucrării până la reluarea lucrării în cuantum de 1000 lei pe fiecare zi de întârziere, respectiv obligarea intimatei la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând cheltuieli de punere în siguranță a construcției, prima instanță a reiterat faptul că potrivit dispozițiilor art.249 C.proc.civ. „ cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, motiv pentru care având în vedere faptul că petenta prin plângerea contravențională formulată nu s-a conformat dispozițiilor art. 194 lit.e, C.proc.civ., referitoare la arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, a respins ca neîntemeiate aceste capete de cerere.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I. de S. în Construcții –ISC prin care a solicitat modificarea sentinței și rejudecând cauza pe fond să se dispună respingerea plângerii formulate de . cu consecința menținerii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
În motivarea apelului se arată că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 30.08.2013 de I.S.C. – IJC C., petenta S.C. „I. B.” S.R.L. a fost sancționată contravențional cu suma de 3.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.26 alin.1 lit. B din Legea nr.50/1991 – rep. Prin actul sancționator s-a reținut în sarcina petentei că a executat lucrări de construcții cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire nr.174/2010, fapta fiind constatată de inspectorul în construcții pe data de 22.08.2013.
În soluționarea plângerii contravenționale, instanța de fond a constatat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prezintă vicii de formă referitoare la legalitatea întocmirii acestuia, fiind încheiat cu încălcarea principiului personalității răspunderii contravenționale, în sensul că amenda contravențională trebuia aplicată subiectului activ al contravenției S.C. I. B. S.R.L., reprezentată prin administrator F. B. și nu prin Sukosd Ede.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de instanță din oficiu, se solicită a se reține că potrivit art.47 din OG nr.2/2001, acest act normativ se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, ceea ce înseamnă că, deși procesul – verbal este un act administrativ, totuși îi sunt aplicabile dispozițiile art.174 – 179 C.pr.civ. referitoare la sancțiunea ce intervine în caz de încălcare a normelor legale edictate pentru încheierea sa valabilă.
Astfel nulitățile care pot afecta procesul – verbal de contravenție sunt nulități exprese (nulități anume prev. de lege, astfel cum sunt cele reglementate de art.17 din OG nr.2/2001) și nulități virtuale (acele nulități care rezultă din împrejurarea că, deși nu există un text expres de lege care să prevadă sancțiunea nulității, totuși, la efectuarea actului este nesocotită o dispoziție legală), ambele presupunând existența unei vătămări, singura deosebire fiind că, în primul caz vătămarea se prezumă, în timp ce la nulitățile virtuale partea care o invocă trebuie să o dovedească.
E adevărat că lipsa mențiunilor prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 se sancționează cu nulitatea absolută, însă nu se poate susține că ea intervine în afara oricărei vătămări sau că vătămarea nu ar putea fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului, deoarece regimul juridic al nulității actului, care diferă după cum nulitatea este absolută sau relativă, nu se confundă cu condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi vorba despre cazul general de nulitate, prevăzut de art.175 alin.2 C. pr. civ, și anume:
a). existența unui act întocmit cu nerespectarea formelor legale,
b). actul să fi produs părții o vătămare,
c). vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În cauză, instanța a constatat că în procesul – verbal de contravenție nu este trecut numele administratorului S.C. I. B. S.R.L. (menționarea unei alte persoane nefiind suficientă pentru a considera îndeplinită dispoziția legală), însă instituția noastră, în calitate de intimat, a făcut dovada faptului că nu i s-a produs nici o vătămare petentei, dat fiind că în cadrul PVCSC – ului s-au indicat datele unice de identificare, proprii acestei societăți precum CUI și nr. de înmatriculare în registrul comerțului, neexistând posibilitatea unei confuzii și mai mult decât atât, însăși plângerea – formulată în termen, a fost semnată chiar de persoana ce și-a atribuit calitatea de reprezentant al societății, semnatar al actului sancționator, ceea ce înseamnă că reprezentantul legal al societății – F. B., a primit actul de sancționare, finalitatea dispoziției legale fiind asigurată.
În consecință, deși procesul – verbal de contravenție este afectat de un viciu de formă, totuși acesta nu este esențial, de așa natură încât să încalce dreptul petentei S.C. I. B. S.R.L. la apărare, neputându-se reține o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de sancționare.
Se solicită a se ține cont de faptul că din modul de redactare al plângerii formulate de S.C. I. B. S.R.L. precum și din mandatul acordat de administratorul legal al societății – d-na F. B. domnului Sukosd Ede de a reprezenta societatea în relațiile cu ISC și de a formula plângerea împotriva PVCSC – ului, rezultă fără putință de tăgadă că procesul – verbal este întocmit cu respectarea tuturor dispozițiilor prevăzute imperativ de OG nr.2/2001.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate de apelant, tribunalul constată următoarele:
Astfel, reține că Judecătoria Tg. S. a fost sesizată cu plângerea contravențională formulată de intimata-petetă . împotriva procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, întocmit la data de 30 august 2013 de către apelatul-intimat I. de S. în Construcții.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, întocmit la data de 30 august 2013 de către apelantul-intimat I. de S. în Construcții – Direcția Regională în Construcții Centru Județul C., contravenienta ., a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 3.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.26 alin.1 lit.b, din Lega nr.50/1991, reținându-se că petenta nu a respectat, în execuție, prevederile autorizației de construire nr. 174/30.11.2010 emisă de Primărie mun. Tg. S., construcția fiind amplasată la o distanță de 3,35 m față de blocul de locuințe nr. 32, în loc de 3,60 m prevăzută în proiect. Construcția veche existentă pe amplasament, care face parte din construcția propusă a fost desființată contrar prevederilor din proiectul autorizat(f.18 dosar_ ).
De asemenea, prin același proces verbal de contravenție s-a dispus oprirea lucrărilor de construcții și s-a dispus proprietarului să ia măsuri pentru punerea în siguranță a construcției în vederea înlăturării posibilității producerii unor accidente. S-a dispus . petentei cu construcția realizată prin obținerea unei noi autorizații de construire cu respectarea Legii nr. 50/1991, republicată sau construcția va fi desființată.
Procesul verbal de contravenție fiind semnat de agentul constatator și de contravenienta . prin Sukosd Ede.
Astfel, potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001 constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, prevăzută și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a guvernului sau, după caz, prin alte acte normative indicate în mod expres.
Deși acest text de lege nu stipulează explicit principiul personalității răspunderii contravenționale, totuși acesta este consacrat în mod indirect, având în vedere că în fapt, contravenientul nefiind ținut să răspundă decât pentru fapta proprie, cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute de lege.
Potrivit principiului răspunderii personale, tribunalul reține că poate fi tras la răspundere doar persoana care a săvârșit contravenția, numită contravenient și care prin conduita sa a dus atingere valorilor apărate de legea civilă.
Or, conform art. 26 ali.1 lit. b din Legea nr. 50/1991, constituie contravenție executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b, precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire.
Astfel, în speță, intimatul –apelant prin procesul verbal de control din 27 august 2013 a constatat că . este posesoarea autorizație de construire nr. 174/30.11.2010, emisă de Primărie Mun. Tg. S. pentru executarea de construcții la spațiul comercial propus cu regim de înălțime P + M.
Cu ocazia controlului desfășurat la petentă de reprezentanți din cadrul apelatului în perioada 22.08._13, respectiv la imobilul din Tg. S., ., s-a constat că edificiul a fost amplasat cu 25 cm mai aproape de locuința nr. 34 din . distanța prevăzută în proiect, respectiv la 3,35 m în loc de 3,60m. S-a mai constatat că, construcția veche ce a existat pe amplasament și care a făcut parte din construcția propusă a fost desființată contrar prevederilor din proiectul autorizat, zidul lateral de lângă blocul de locuințe nr. 34 este mai înalt cu cca.70 cm față de prevederile proiectului autorizat și că planșeul de beton armat a fost înlocuit cu planșeul tip LEP.
Datorită acestor constatări realizate la fața locului, apelatul prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ a reținut că . se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art.26 lit b din Legea nr. 50/1991 și a sancționat-o cu o amendă în cuantum de 3.000 lei.
Deci, tribunalul constată că subiectul activ al faptei prevăzute de art.26 lit b din Legea nr. 50/1991, așa cum s-a reținut prin actul atacat, este persoana juridică . și nu persoana fizică, administratorul acesteia sau o altă persoană împuternicită să reprezinte societatea în cauză, nefiind încălcat principiul personalității răspunderii contravenționale.
Nu în ultimul rând, tribunalul constată că d-ul Sukosd Ede, persoana care a semnat actul atacat, a fost mandatat de administratorul social al . la data de 25 august 2013( înainte de încheierea actelor de intimat pentru petentă) să poată semna, redacta și depune în fața oricăror instituții sau organe competente, orice document pe care îl consideră necesar cu privire la actele emise în urma controlului efectua de inspectorii din cadrul Inspectoratului de S. în construcții C. și să reprezinte interesele societății în relația cu apelatul, în calitate de director ( f. 11 dosar fond).
Potrivit acestui mandat, numitul Sukos Ede a fost împuternicit să reprezinte . în fața organelor de control din cadrul apelantului și să semneze implicit actele emise de acesta din urmă cu privire la societatea verificată.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a interpretat dispozițiile dreptul material aplicabil speței, respectiv ale dispozițiilor OG nr. 2/2001 și ale Legii nr. 50/1991 când a dispus în mod nelegal anularea procesului verbal ., nr._, întrucât subiect activ al faptei ilicite descrise în actul atacat este . reprezentată la acel moment de Sukos Ede, în calitate de director al acesteia, conform mandatului primit de la administratorul social al societății amintite, existent la dosar.
În ceea ce privește legalitate procesului verbal ., nr._, tribunalul reține că aceste a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG. nr. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal atacat, tribunalul reține că potrivit Deciziei nr. 183/2003 a Curții Constituționale, procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care are o natură relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Conform Jurisprudenței C.E.D.O. (cauza Ozturk vs.Germania, Salabiaku vs.Franța și Pham Hoang vs Franta) reglementările ce sancționează contravențiile au o natură penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze trebuie respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție. In acest sens, Curtea Constituțională a României prin Deciziile nr. 183/2003, 197/2003 si 259/2003 a statuat că legislația contravențională intră sub incidenta art. 6 din C.E.D.O. Așa fiind, prezumțiile de fapt si drept sunt compatibile cu prevederile europene anterior menționate în situația în care se utilizează în limite rezonabile, nu operează automat și cel în favoarea căruia operează acestea, are la îndemână mijloace de probă pentru a putea dovedi că sunt neîntemeiate.
Așadar, prezumția relativă de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul-verbal potrivit legislației contravenționale din România este compatibilă cu prev. art. 6 din C.E.D.O. și ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se astfel dreptul la apărarea petentului.
Dar, în situația de față în care procesul verbal de constatare a contravenție ., nr._, încheiat față de petenta-intimată ., este susținut prin actele de control întocmite de apelat cu privire la fapta ilicită săvârșită de societate și necontestate, iar aceasta din urmă nu a adus probe care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a acestuia, neprobând nevinovăția sa, nu se mai poate dispune anularea actului, doar pe simplele afirmații făcute prin plângerea contravențională promovată împotriva lui.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de control judiciar va avea în vedere că potrivit dispozițiilor art. 21 alin.3 din OG. 2/2001 – „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Astfel, față de aceste criterii de individualizare și văzând că intimata nu a făcut dovada că a intrat în legalitate cu privire la aspectele constatate ca fiind abaterii de la dispozițiile Legii nr. 50/1991 prin actele de control încheiat de inspectori din cadrul Inspectoratului de stat în construcții, tribunalul apreciază că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Față de considerentele expuse, reținând ca prima instanța a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, tribunalul în baza dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, va admite apelul formulat de I. de S. în Construcții – ISC și va dispune modificarea în parte a sentinței civile nr. 805 din 12.11.2014, în sensul că va respinge plângerea contravențională formulată de . împotriva procesului verbal de contravenție amintit.
Se va dispune înlăturarea dispozițiilor din sentința atacată de exonerare a petentei de la plata amenzii în cuantum de 3.000 lei și de obligare intimatei la plata sumei de 20 lei, cheltuieli parțiale de judecată către petentă.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 805/12.11.2014 a Judecătoriei Tg. S., potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de I. de S. în Construcții – Direcția Regională în Construcții Centru județul C., cu sediul în mun. Sf. G., ..6, ., ., în contradictoriu cu ., cu sediul în mun. Târgu S., ., jud. C., CUI RO_ și pe cale de consecință schimbă în parte sentința civilă nr. 805 din 12.11.2014 a Judecătoriei Tg. S., în sensul:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu I. de S. în Construcții – Direcția Regională în Construcții Centru județul C. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, ., nr._, din data de 30 august 2013.
Înlătură dispozițiile din dispozitivul sentinței sus menționate de exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale în sumă de 3.000 lei și de obligarea intimatei la plata sumei de 20 lei, cheltuieli parțiale de judecată către petentă.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 805 din 12.11.2014
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.03.2015.
Președinte Judecător Grefier
R. I. C. V. I. A. C. A.
Red.VIA/30.04.2015
Tehnored. CA/04.05.2015,
4 ex.
Jud. fond – R. L.
| ← Actiune in regres. Hotărâre din 17-03-2015, Tribunalul COVASNA | Contestaţie la executare. Hotărâre din 30-06-2015, Tribunalul... → |
|---|
