Pretenţii. Sentința nr. 827/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 827/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 3881/305/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.6/A
Ședința publică din 8 ianuarie 2015
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: O. N.
GREFIER: Ș. L.
Pe rol se află, în pronunțare, apelul declarat de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. PRIETENIA împotriva sentinței civile nr.827 din 25 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Sf.G. în dosarul nr._ /2014 având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 18 decembrie 2014, așa cum s-au consemnat în încheierea de ședință din acea zi –parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată la data de 29 decembrie 2014, apoi la 6 ianuarie 2015 și 8 ianuarie 2015.
TRIBUNALUL
Examinând lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
I. 1. Hotărârea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr. 827 din 25 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Sf.G. în dosarul nr._ /2014, s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune.
S-a respins, ca prescrisă, cererea formulată și precizată de către reclamanta ASOCIAȚIA DE P. PRIETENIA, cu sediul în S. G., Aleea Prieteniei, ., jud. C., C._, în contradictoriu cu pârâtul M. I., domiciliat în S. G., Aleea Prieteniei ., ..
2. Considerentele pe care se fundamentează soluția instanței de fond.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, s-a reținut că prin prezenta cerere s-a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 5.162,12 lei reprezentând restanță cheltuieli de reparații și termoizolare și 5.580,56 lei penalități de întârziere aferente.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”, art. 12 prevăzând că „în cazul când un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită”.
În ceea ce privește termenul de prescripție, art. 3 alin. 1 din același act normativ prevede că acesta este de 3 ani, începând să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune, astfel cum prevede art. 7 alin. 1.
Din înscrisurile depuse rezultă că creanța reclamantei față de pârât s-a născut ca urmare a încheierii convenției de constituire a asociației nr. 6836 încheiată între Municipiul S. G. și Asociația de P. 29 Prietenia la data de 02.10.2007 și contractul de execuție de lucrări nr. 7642/15.11.2007 încheiat între Municipiul S. G. și . SRL.
Din situația privind valoarea totală a lucrărilor de termoizolare la pereții exteriori, situația privind lucrările de tâmplărie PVC, situația privind valoarea totală a lucrărilor de tâmplărie PVC casa scărilor, situația privind valoarea totală a lucrărilor de reparații la scările de la intrare, rezultă că sumele datorate de către fiecare proprietar reprezentând cota parte de contribuție la costurile lucrărilor de reparații și termoizolare au dobândit caracter cert și lichid la data de 19.10.2008 când s-a determinat cuantumul contribuției pe fiecare apartament.
Din tabelele defalcate privind cheltuielile de reparații și reabilitare termică rezultă că sumele datorate pentru cheltuielile de reparații și termoizolare au fost imputate proprietarilor încă din martie 2007, iar suma totală de 5184,62 lei imputată pârâtului a fost cuantificată și stabilită încă din luna iunie 2009, astfel cum rezultă din Situația privind valoarea totală generală la lucrări de reabilitate.
Or, raportat la aceste date și având în vedere data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, s-a reținut că termenul de prescripție stabilit de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 s-a împlinit anterior introducerii acțiunii.
Potrivit art. 16 lit. a) din Decretul nr. 167/1958 „prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția”.
Din probele administrate în cauză, respectiv tabele defalcate privind cheltuielile datorate, rezultă că pârâtul a efectuat o plată în valoare de 200 lei la nivelul anului 2007.
Însă, s-a constatat că și în situația întreruperii termenului de prescripție ca urmare a unei plăți parțiale -care poate fi considerată o recunoaștere tacită și cu caracter neechivoc a obligației- termenul de prescripție calculat ulterior întreruperii s-a împlinit anterior formulării cererii de chemare în judecată.
În consecință, constatându-se că retroactiv pe o perioadă de trei ani anterior datei sesizării instanței nu s-a efectuat vreo altă plată, iar în cauză nu au fost prezentate dovezi din care să rezulte că termenul de prescripție s-ar fi suspendat sau întrerupt, instanța a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins cererea ca fiind prescrisă.
II. 1.Apelul declarat de apelanta Asociația de P. Prietenia
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta Asociația de P. Prietenia solicitând schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii sale de chemare în judecată care a fost în mod greșit respinsă prin admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune
În motivarea căii de atac s-a arătat că Asociația de P. Prietenia a trebuit să înființeze un fond de reparații prevăzut de Legea nr.230/2007 pentru a putea fi inclusă în Programul Național de Reabilitare Termică, iar în acel tabel al fișei locatarilor data de început a plăților, luna martie 2007, este doar data de la care membrii asociației trebuiau să contribuie la fondul de reparații al asociației, proprietarii condominiilor din asociația de proprietari putând contribui la acest fond de reparații până în data de 13.12.2008 când a fost încheiat procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr._.
Apelanta a susținut că plățile propriu-zise pentru lucrările de termoizolare trebuiau efectuate din data de 06.07.2009, așa cum rezultă din desfășurătorul fișei locatarului M. I., care la vremea respectivă avea de plătit suma de 4.985,32 lei, fiind de avut în vedere faptul că actul adițional nr.1 la contractul de execuție de lucrări nr.7642/15.11.2007 a prevăzut că executantul lucrărilor de termoizolare . SRL a acordat asociației de proprietari un termen de 37 de luni de la emiterea facturilor pentru a fi achitate, prin sentința civilă nr.2648/04.11.2013 a Tribunalului C. asociația de proprietari fiind obligată să plătească executantului lucrărilor suma de 331.737,41 lei, această datorie fiind acumulată ca urmare a neplății lucrărilor de termoizolare de către membrii asociației.
2. Poziția procesuală a părții intimate în apel.
Intimatul M. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului motivând că sumele de bani care i se solicită sunt nejustificat de mari, lucrările fiind executate contra voinței sale, el fiind înștiințat înainte de începerea lucrărilor că acestea vor valora 1.700 lei, plătibili în rate lunare de câte 40 lei, astfel că dacă ar fi fost încunoștințat că în final i se va cere plata a 4.985,32 lei nu ar fi fost de acord cu începerea lucrărilor și nu ar fi semnat acel tabel alături de ceilalți vecini ai săi.
Apelanta Asociația de P. Prietenia a formulat un răspuns la întâmpinare prin care a subliniat că intimatul M. I. și-a exprimat acordul pentru efectuarea lucrărilor, prin urmare acestea nu au fost efectuate contra voinței lui, iar cât privește modalitatea de calcul a sumei pretinse, defalcarea pe apartamente s-a realizat în funcție de cotele părți ale apartamentelor așa cum acestea sunt înscrise în cartea funciară, mai exact în conformitate cu art.43 din Legea nr.230/2007, trebuind a se avea în vedere că Primăria S. G., în calitate de coordonator al lucrărilor de reabilitare termică a calculat sumele care trebuie plătite, asociația de proprietari fiind abilitată doar să colecteze datoriile de la membrii asociației, acționarea în judecată a intimatului realizându-se numai atunci când . SRL a somat asociația de proprietari că o va chema în judecată, ceea ce s-a și întâmplat, având câștig de cauză.
Printr-o notă de ședință depusă după repunerea cauzei pe rol apelanta a precizat că este lipsit de relevanță faptul că prima afișare a listei de plată s-a făcut în luna iulie 2009, deoarece afișarea datoriei provenite din lucrările de termoizolare s-a realizat pe o altă listă decât cea a cheltuielilor comune și de întreținere, scadența debitelor reprezentând izolația termică nu a fost cea de 20 de zile prevăzută de art.49 alin.2 din Legea nr.230/2007, iar cuantumul penalităților utilizate nu a fost cel de 0,2 % pe zi de întârziere permis de Legea nr.230/2007 ci doar de 0,1 % pe zi de întârziere, fiind preluat din contractul de execuție de lucrări nr.7642/15.11.2007.
Apelanta a mai susținut că acest contract de execuție de lucrări nr.7642/15.11.2007 a primit un act adițional nr.1/13.12.2007 care a prevăzut obligația asociației de proprietari de a efectua plata în termen de 37 de luni de la emiterea facturilor de către executant, astfel că facturile emise ulterior datei contractului, 15.11.2007, ar fi avut scadența în data de 15.12.2010 și acest lucru chiar dacă cele 37 de luni ar fi calculate de la data contractului.
Apelanta a concluzionat că obligația proprietarilor de a plăti nu a putut fi scadentă mai devreme de data de 15.12.2010, astfel că nici termenul de prescripție nu se putea împlini mai devreme de data de 15.12.2013, prin urmare este greșit a se aprecia că proprietarii ar fi trebuit să plătească într-un termen de 20 de zile, iar asociația de proprietari ar fi trebuit să vireze sumele încasate către constructor, doar peste 3 ani și o lună, în privința penalităților de întârziere arătându-se că acestea au cuantumul de 0,1% pe zi de întârziere conform pct.21.3 din contractul de execuție de lucrări nr.7642/15.11.2007, încheiat între municipiul S. Gheprghe și . SRL., natura juridică a penalităților de întârziere fiind aceea de a fi daune-interese pe care asociația de proprietari le are de suferit prin suportarea penalizărilor impuse de constructor.
În probațiune apelanta și intimatul au depus înscrisuri.
3. Decizia instanței de apel.
Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin hotărârea atacată, tribunalul reține că, potrivit art.49 alin.2 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maxim 20 de zile calendaristice, conform art.50 alin.1 din aceeași lege asociația de proprietari având dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Potrivit tabelului de la fila 91 din dosarul de apel, suma de 4.985,32 lei a fost afișată de asociația de proprietari în data de 01.06.2009 ca fiind datorată de partea intimată M. I., prin urmare după trecerea a 20 de zile din momentul afișării listei de plată trebuie calculat termenul de prescripție de trei ani prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958, în raport de care pretențiile reclamantei se dovedesc a fi prescrise.
Contribuția proprietarilor de apartamente la cheltuielile asociației de proprietari reprezintă un raport juridic distinct de cel dintre asociație și executantul lucrării de termoizolație, datoria proprietarului de apartament față de asociația de proprietari ajungând la scadență după 20 de zile calendaristice de la afișarea tabelului de plată, astfel că raportul obligațional dintre intimat și apelantă nu este influențat sub aspectul termenelor de plată, de faptul că printr-un act adițional cu nr.1 din 8287/13.12.2007 la contractul de execuție de lucrări nr.7642/15.11.2007, încheiat între municipiul S. G. și . SRL, asociația de proprietari pretinde că ar fi avut obligația de a efectua plata către constructor în termen de 37 de luni de la emiterea facturilor de către acesta.
Trebuie observat că acel contract de execuție de lucrări nr.7642/15.11.2007 ca și actul adițional nr.1/13.12.2007 nu includ asociația de proprietari drept parte contractantă, asociația de proprietari nu a semnat nici contractul și nici actul adițional, neputând avea drepturi și obligații decurgând din contract și actul adițional, singura legătură contractuală a asociației de proprietari fiind cea care rezultă din convenția civilă de constituire a asociației nr.6836/12.10.2007, convenție încheiată cu municipiul S. G. și potrivit căreia asociația de proprietari trebuia să contribuie la executarea lucrărilor de reabilitare termică într-un procent de 33% din totalul cheltuielilor, sursa de finanțare a asociației fiind fondul său de reparații.
Ca și natură juridică nu există liste diferite în care se afișează obligațiile de plată ale proprietarilor față de asociația de proprietari, ci orice sumă afișată la avizierul asociației de proprietari este o cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari care are un termen de plată de maxim 20 de zile calendaristice, în cauza de față fiind vorba de niște cheltuieli care se încadrează în prevederile art.47 lit.c) din Legea nr.230/2007, respectiv de cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale, fiind de avut în vedere că apelanta însăși a recunoscut că aceste cheltuieli s-au determinat prin raportare la cota parte indiviză a fiecărui apartament din ceea ce reprezintă proprietatea comună a acelui .>
De asemenea, nu există penalități de întârziere cu funcție reparatorie diferită percepute de asociația de proprietari, iar faptul că penalitățile au fost cerute în cuantum de numai 0,1 % pe zi de întârziere se datorează împrejurării că art.49 alin.1 din Legea nr.230/2007 prevede că acestea nu vor fi mai mari de 0,2 %, ca atare penalitățile au avut un cuantum de 0,1% nu pentru că ar fi fost împrumutate din contractul de execuție de lucrări dintre municipiul S. G. și constructorul . SRL, ci pentru că însăși legea permite ca asociația de proprietari să stabilească un sistem de penalități mai mic de 0,2 % pe zi de întârziere.
Calculând termenul de prescripție a sumei de 4.985,32 lei începând cu 20 de zile după afișarea listei de plată despre care apelanta recunoaște că s-a făcut în luna iulie 2009 (scadența la 20 de zile după data afișării) sau chiar începând cu data înscrisă în tabelul de la fila 91 din dosar ca fiind data limită de plată -31.07.2009, se poate observa că acțiunea introdusă în data de 29.08.2013, a fost înregistrată după împlinirea termenului de prescripție de trei ani, odată cu prescrierea debitului principal prescriindu-se și penalitățile de întârziere ca și creanțe accesorii potrivit art.1 alin.2 din Decretul nr.167/1958.
Pentru cealaltă sumă de bani, respectiv pentru diferența de debit principal dintre 4.985,32 lei și 5.171,12 lei, apelanta a recunoscut prin cererea de la fila 88 din dosarul de fond că intimatul a achitat cei 200 de lei în luna decembrie 2007 și aprilie 2008, așadar mai înainte de afișarea debitului de 4.985 lei, astfel că aceste plăți nu pot întrerupe un termen de prescripție care nici măcar nu a început să curgă, iar o altă plată de 166 lei în cursul anului 2011 nu este dovedită, tabelul de la fila 91 din dosarul de fond nemenționând o asemenea plată, astfel că nu se poate reține o eventuală plată întreruptivă de prescripție și efectuată în anul 2011.
Așa fiind, în mod legal și temeinic prima instanță a socotit ca prescrise pretențiile apelantei, ceea ce s-a stins prin plată voluntară și recunoscută fiind pretenții neîntemeiate, astfel că în baza art.480 alin.1 NCPC, tribunalul va respinge apelul reclamantei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta Asociația de P. Prietenia, cu sediul în S. G., Aleea Prieteniei, ., jud. C., C._, în contradictoriu cu intimatul M. I., domiciliat în S. G., Aleea Prieteniei, ., ., împotriva sentinței civile nr.827/25.03.2014 a Judecătoriei S. G., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. A. D. O. N. Ș. L.
Red.O.N., 19.02.2015
Tehnored.Ș.L.,20.02.2015, 4 ex.
Judecător fond, B. K. Agota
| Plângere contravenţională. Sentința nr. 367/2015. Tribunalul... → |
|---|
