Pensie întreţinere. Decizia nr. 666/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 666/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 666/2015
Dosar nr._ APEL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA-SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 666
Ședința publică din data de 7 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. M.
JUDECĂTOR: - L. B.
GREFIER - M. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă P. S., CNP –_, domiciliată în . Români, ., nr. 49, județul Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 1958/18.05.2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, dosarul având ca obiect „majorare pensie ”, intimat pârât fiind P. N., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de Avocatură „O. C.”, cu sediul în Moreni, ., județul Dâmbovița .
Cererea de apel este timbrată cu suma de 20 lei conform chitanței nr. 8042/14.09.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat: apelanta reclamantă personal și asistată de avocat E. N. și pentru intimatul pârât a răspuns avocat O. C., lipsă fiind intimatul pârât.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Grefierul de ședință referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că cererea de apel a fost legal timbrată.
După referatul cauzei președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând că este legal îndeplinită.
Tribunalul, fiind primul termen de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 482 Cod procedură civilă coroborat cu art. 131 din Codul de procedură civilă, pune în discuție competența generală, materială și teritorială a Tribunalului Dâmbovița, Secția I civilă.
Avocat E. N., având cuvântul pentru apelanta reclamantă, arată că Tribunalul Dâmbovița este competent în soluționarea cauzei.
Avocat O. C., având cuvântul pentru intimatul pârât, arată că Tribunalul Dâmbovița este competent în soluționarea cauzei.
Tribunalul, verificând din oficiu competența generală, materială și teritorială, în temeiul dispozițiilor art. 131 din codul de procedură civilă raportat la art. 95 pct.2 Cod procedură civilă, constată că este competent să soluționeze prezenta cauză.
Tribunalul, fiind primul termen de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 482 Cod procedură civilă coroborat cu art. 238 Cod procedură civilă, pune în discuția părților estimarea duratei soluționării procesului.
Avocat E. N., având cuvântul pentru apelanta reclamantă arată că, estimează durata soluționării procesului la o zi.
Avocat O. C., având cuvântul pentru intimatul pârât, arată că estimează durata soluționării procesului la o zi.
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, ținând cont de împrejurările cauzei, de susținerile părților prezente și de cererile de probatoriu, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi și acordă cuvântul asupra probelor.
Avocat E. N. pentru apelanta reclamantă solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosarul cauzei dovada că intimatul pârât în anul 2013 a depus pe numele apelantei sumei mai mari de bani astfel că face dovada că acesta realizează venituri permanente .
Avocat O. C., având cuvântul pentru intimatul pârât, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv chitanțe pe care le depune la dosarul cauzei.
Tribunalul, în conformitate cu prevederile art. 254 – 258 raportat la art. 265 Cod procedură civilă încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri și ia act că acestea au fost depuse la dosarul cauzei.
Avocat E. N., având cuvântul pentru apelanta reclamantă precizează că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat și solicită acordarea cuvântului în fond .
Avocat O. C., având cuvântul pentru intimatul pârât, de asemenea, precizează că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat și solicită acordarea cuvântului în fond .
Tribunalul, potrivit art. 392 Cod procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul în condițiile prevăzute de art. 216 din Codul de procedură civilă.
Avocat E. N., având cuvântul pentru apelanta reclamantă, arată că instanța de fond a pronunțat o soluție greșită cu privire la cuantumul pensiei neluând în seamă înscrisurile depuse la dosarul cauzei chiar dacă acestea erau din anii 2010,2011. Astfel a făcut dovada că pârâtul realizează venituri în străinătate ori instanța de fond a stabilit pensia la venitul minim pe economia națională din România chiar dacă pârâtul realizează venituri în euro în Belgia, țară în care venitul minim este într-un cuantum foarte ridicat. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicită a se avea în vedere că deși a fost admisă acțiunea reclamantei iar dovada plății onorariului se afla la fila 33 din dosar, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată, astfel că solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței în sensul majorării pensiei pentru minoră în funcție de veniturile realizate de intimatul pârât în euro precum și la obligarea intimatului pârât la acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat în fața instanței de fond. Fără cheltuieli de judecată în apel.
Avocat O. C., având cuvântul pentru intimatul pârât, solicită respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică . În ceea ce privesc cheltuielile de judecată solicită a se avea în vedere că acestea trebuiau dovedite și depuse înaintea închiderii dezbaterilor. Cu cheltuieli de judecată în apel.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgoviște sub nr._ din data de 5.02.2015 reclamanta P. S., în numele și pentru minora P. F., a chemat în judecată pârâtul P. N., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să dispună majorarea pensiei de întreținere la care pârâtul a fost obligat prin sentința civilă nr. 3396/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ și să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că pârâtul, prin hotărâre judecătorească, a fost obligat să plătească lunar suma de 225 lei cu titlul de pensie de întreținere pentru minora născută la 13.01.1999. La stabilirea acestei pensii s-a avut în vedere salariul minim pe economie, dar nevoile minorei au crescut și posibilitățile materiale ale pârâtului au crescut, cel în cauză obținând un venit din Regatul Belgiei, muncind la negru.
Prin notele scrise depuse la dosar de către pârâtul P. N., s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât reclamanta nu a făcut dovada că veniturile sale au crescut după rămânerea definitivă a sentinței civile nr. 3396/24.09.2014 și nici dovada faptului că are venituri în urma încheierii unui contract de muncă în Belgia. Pensia stabilită nu poate fi majorată, aceasta fiind în raport de venitul minim actual pe economie.
Prin sentința civilă nr. 1958/18.05.2015 Judecătoria Târgoviște a admis acțiunea formulată de reclamantă, a majorat de la suma de 225 lei la suma de 245 lei obligația de întreținere pentru minora P. F. născută la 13.01.1999, de la data introducerii acțiunii 15.02.2015 și până la majoratul acesteia și a compensat cheltuielile de judecată constând în onorariile de avocați.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr. 3396/24.09,.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, s-a stabilit în sarcina pârâtului o pensie de întreținere în sumă de 225 lei pentru minora P. F. născută la 13.01.1999. La data stabilirii cuantumului pensiei de întreținere s-a avut în vedere salariul de bază minim brut garantat ca fiind de 900 de lei lunar, iar în prezent salariul de bază minim brut pe țară este de 975 lei, astfel că, cererea formulată de reclamantă în sensul majorării pensiei de întreținere va fi admisă.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că nevoile minorei au crescut o dată cu vârsta, iar aceasta nu se poate întreține din muncă sau din bunurile sale, și cum părinții minorei sunt obligați în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, instanța urmează a stabili un cuantum al pensiei de întreținere pentru minoră de la suma de 225 lei la suma de 245 lei începând cu data formulării cererii de chemare în judecată 5.02.2015 și până la majoratul acesteia în sarcina pârâtului.
A mai reținut instanța de fond că nu poate lua în seamă înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, în aceste înscrisuri sunt veniturile realizate de pârât, în anul 2010 și în anul 2011 și nu există certitudinea, atâta timp cât reclamanta nu a produs dovezi că, tatăl, realizează și în prezent venituri în Belgia din munca salarială în condițiile legii.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamanta apreciind că în mod greșit prima instanță nu a luat în seamă înscrisurile depuse la dosar de către aceasta, respectiv acte în care erau evidențiate veniturile realizate de către pârât în Belgia unde este stabilit de mai mulți ani de zile, chiar dacă actele evidențiau venituri în cursul anilor 2010-2011, consideră că trebuia stabilită pensia pentru minoră la veniturile de la acel moment, ținându-se seama că tatăl minorei s-a sustras tot timpul de la această obligație, inclusiv prin neînregistrarea la organele fiscale din Belgia.
Arată reclamanta apelantă că există cel puțin prezumția că o persoană aflată în Belgia, stat membru al Uniunii Europene, nu-și poate câștiga existența decât din muncă, iar evidențele din 2010 și 2011 certifică un venit ferm (salariu) obținut de către P. N.. În această situație, cuantumul contribuției în favoarea minorei trebuia să reflecte nivelul de trai al tatălui, sens în care, în opinia apelantei, un cuantum al contribuției lunare de 100 euro (400 lei) ar asigura respectarea interesului superior al unui copil, un trai decent și condiții pentru o dezvoltare fizico - psihică armonioasă. Se solicită admiterea apelului sub acest aspect și modificarea în parte a sentinței în sensul stabilirii unei contribuții lunare de 100 euro.
Un alt motiv de apel se referă la plata cheltuielilor de judecată, apelanta arătând că, așa cum rezultă din dosarul de fond, la fila 33 se află dovada achitării onorariului de avocat în cuantum de 500 lei iar potrivit dispozițiilor art. 453 alin 1 Cod procedură civilă partea care pierde procesul va achita cheltuielile de judecată. Pentru acest motiv de apel se solicită, de asemenea, admiterea apelului și modificarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul acordării cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la data de 5 august 2015 intimatul pârât a solicitat respingerea apelului și menținerea instanței de fond considerând-o legală și temeinică. În motivarea întâmpinării s-a arătat că la stabilirea cheltuielilor de întreținere instanța este ținută să stabilească cuantumul, ținând seama de salariul net realizat pe ultimele 6 luni anterioare acționării în judecată dar și de faptul că și reclamantei îi revine obligația în egală măsură de a contribui la întreținerea copilului lor, iar cum reclamanta nu a putut dovedi că în ultimele 6 luni pârâtul a avut venituri, instanța de fond în mod justificat a înlăturat apărările referitoare la veniturile din anul 2010-2011.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, instanța de fond în mod justificat nu a achitat cheltuielile de judecată întrucât reclamanta nu a depus la dosar chitanța de plată a acestora.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a solicitat să fie apreciate ca neîntemeiate apărările pârâtului, afirmațiile acestuia sunt neadevărate și s-a făcut dovada sustragerii acestuia de la obligațiile legale de întreținere. De asemenea a mai arătat că este evident mincinoasă afirmația pârâtului conform căreia nu ar fi realizat venituri în ultimii 2-3 ani întrucât este greu de crezut că într-un stat membru al Uniunii Europene, în speță Belgia, nu desfășoară nici o activitate din care să-și asigure existența. Explicația că nu mai figurează cu venituri în anul 2013-2014 este aceea că nu le-a declarat și ca atare nu a mai fost luat în evidențe, însă neînregistrarea veniturilor nu înseamnă lipsa lor.
În ceea ce privește apărările pârâtului cu privire la cheltuielile de judecată și acestea sunt nefondate dat fiind faptul că instanța de judecată poate verifica că acestea au fost atașate concluziilor scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că prin sentința civilă nr. 1958/18.05.2015 Judecătoria Târgoviște a admis acțiunea formulată de reclamantă, a majorat de la suma de 225 lei la suma de 245 lei obligația de întreținere pentru minora P. F. născută la 13.01.1999, de la data introducerii acțiunii 15.02.2015 și până la majoratul acesteia și a compensat cheltuielile de judecată constând în onorariile de avocați.
Tribunalul reține, ca și instanța de fond, că prin sentința civilă nr. 3396/24.09,.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, s-a stabilit în sarcina pârâtului o pensie lunară de întreținere în sumă de 225 lei pentru minora P. F. născută la 13.01.1999.
Cu privire la normele de drept aplicabile tribunalul reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 524-528 din Codul civil. În conformitate cu art. 527 Cod civil, poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale. Potrivit art. 528 Cod civil, starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Aplicând aceste dispoziții legale la speța dedusă judecății, tribunalul constată că veniturile intimatului pârât pot fi dovedite nu numai cu înscrisuri ci și din coroborarea restului probelor unite cu prezumții. Constată tribunalul că apelanta a depus ca probă în apel copia unei cereri formulată de intimatul pârât în dosarul nr._/315/2014/a1 (fila 20 apel) în care se specifică faptul că P. N. este plecat la muncă în Belgia, cu contract de muncă. Cererea a fost depusă pentru termenul de 8 mai 2015. Această afirmație făcută de reprezentantul convențional al pârâtului într-un act depus la un alt dosar, poate fi apreciată ca o recunoaștere a faptului că intimatul are un loc de muncă în Belgia. Chiar dacă acesta nu ar avea un loc de muncă stabil, cu contract de muncă, textul dispozițiilor art. 527Cod civil, mai sus redat, trimite la posibilitatea debitorului de a dobândi mijloacele pentru a plăti pensia. În mod real, o persoană aflată în străinătate, are posibilitatea de a obține venituri, cel puțin la nivelul minim din statul unde se află.
Tribunalul apreciază că obligația de întreținere trebuie stabilită nu la nivelul minim al venitului din țara de origine a persoanei debitor al obligației, astfel cum a procedat instanța de fond, ci la nivelul minim al venitului din statul în care acesta lucrează. În acest sens s-au pronunțat și alte instanțe de judecată din România fiind creată deja o practică judiciară relativ constantă. Nu se poate impune reprezentantului minorei să facă dovezi exacte care sunt veniturile încasate de celălalt părinte, fiind suficient ca acesta să dovedească faptul că debitorul se află într-un stat membru al Uniunii Europene unde are posibilitatea reală de a obține venituri. În speța dedusă judecății, tribunalul apreciază că s-a făcut această dovadă, iar nivelul pensiei solicitată pentru minoră, respectiv de 100 euro lunar, nu este unul prea mare, ci un nivel rezonabil care, indiferent de veniturile pe care intimatul le obține în Belgia, poate fi plătit fără a pune în pericol în vreun fel întreținerea debitorului obligației. Apreciază tribunalul că, având în vedere venitul minim din Belgia care este de peste 1300 euro lunar, suma de 100 euro este mică, solicitarea apelantei având un caracter rezonabil. D. urmare, tribunalul apreciază ca întemeiat primul motiv de apel, urmând a schimba în parte sentința instanței de fond în sensul stabilirii unei pensii lunare pentru minoră prin raportare la echivalentul în lei al sumei de 100 euro. În ce privește necesitățile minorei, în mod evident, față de vârsta acesteia, nevoile sale sunt cu mult peste suma apreciată ca putând fi acordată cu titlu de pensie de întreținere.
Cu privire la motivul de apel ce vizează respingerea cererii privind cheltuielile de judecată, tribunalul reține dispozițiile art. 453 din Codul de procedură civilă în conformitate cu care partea care a căzut în pretenții, urmează a fi obligată la cheltuieli de judecată. Instanța de fond, prin dispozitivul sentinței și fără nicio motivare, a compensat cheltuielile de judecată în condițiile în care reclamanta apelantă a câștigat procesul iar la dosarul cauzei nu a existat cerere reconvențională. Câștigând procesul reclamanta urma a primi și cheltuieli de judecată. Apărarea pârâtului intimat în sensul că aceste cheltuieli nu trebuiau acordate deoarece dovada efectuării lor nu a fost la dosarul cauzei la închiderea dezbaterilor nu poate fi primită deoarece chitanța a însoțit concluziile scrise iar depunerea acestora s-a făcut pe data de 18 mai 2015, conform vizei de la fila 30. Instanța a avut la dosarul cauzei chitanța de plată a onorariului de avocat câtă vreme a procedat la compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul urmând a schimba în parte sentința instanței de fond în sensul majorării pensiei de întreținere datorată de intimatul pârât P. N. pentru minora P. F. născută la data de 13.01.1999 la suma de 100 Euro în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății și în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă urmând a păstra restul dispozițiilor sentinței.
Tribunalul urmează a lua act că apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite apelul civil declarat de apelanta reclamantă P. S., CNP –_, domiciliată în . Români, ., nr. 49, județul Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 1958/18.05.2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, intimat pârât fiind P. N., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de Avocatură „O. C.”, cu sediul în Moreni, ., județul Dâmbovița .
Schimbă în parte sentința instanței de fond în sensul că majorează pensia de întreținere datorată de intimatul pârât P. N. pentru minora P. F., născută la data de 13.01.1999 de la suma de 225 lei lunar la suma de 100 Euro în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății și în sensul că obligă pârâtul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței.
Ia act că apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din data de 7 octombrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. M. L. B. M. P.
Judecătoria Târgoviște
Judecător fond – A. F.
Dosar nr._
Red.M.M./Tehnored.M.P./M.M.
Ex.4/21.10.2015
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 992/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Pensie întreţinere. Decizia nr. 611/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
