Contestaţie la executare. Decizia nr. 1132/2013. Tribunalul DOLJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 1132/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 31443/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1132
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător L. M.
Judecător L. L. B.
Grefier A. B.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul contestator S. C. CĂLĂTORI SA – Sucursala de Transport Feroviar Călători C., împotriva sentinței civile nr. 2431/13.02.1013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. Gh. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic P. O., care depune delegație de reprezentare la dosar, pentru recurentul contestator, lipsă fiind intimatul V. Gh. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat în termen, este motivat și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe recurs.
Consilier juridic P. O., pentru recurentul contestator, solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._/215/23.11.2012, contestatoarea SNTFM C. CĂLĂTORI SA a formulat în contradictoriu cu intimatul V. GH. I., contestație la executare, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal privind cheltuielile de executare întocmit în dosarul de executare nr. 288 /E/2012 aflate pe rolul B. M. Lionela, în ceea ce privește onorariile executorului judecătoresc, onorariile avocatului, onorariul expertului contabil și cheltuielile de executare, restabilirea situației anterioare și întoarcerea executării silite.
În motivarea cererii, contestatoarea a susținut, în esență, că prin titlul executoriu a fost obligată la plata debitului de_ lei, iar cheltuielile de executare se ridică la 2876,20 lei, fiind exagerat de mari.
Mai precizează că onorariul avocatului de 200 lei este vădit disproporționat față de debitul de achitat și de activitatea prestată de apărător în faza executării silite.
Mai invocă motivul de nelegalitate a executării silite raportat la faptul că executorul judecătoresc M. Lionela nu era competent să înceapă executarea, raportat la disp. art. 373, alin 1 și art. 453, alin 1 C..
S-a solicitat judecarea cauzei în baza art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
La data de 11.12.2012 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În cauză, s-a atașat dosarul de executare nr. 288/E/2012 al B. M. Lionela, fiind efectuată adresă în acest sens.
Prin sentința civilă nr.2431/13.02.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul S.N.T.F.C. C. CĂLĂTORI SA - Sucursala de Transport Feroviar de Călători C., în contradictoriu cu intimatul V. GH. I..
Pentru a se pronunța astfel, , instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civila nr. 2037 din data de 28.06.2012 pronunțată de Tribunalul M., contestatoarea a fost obligată să plătească intimatului creditor suma reprezentând drepturi salariale calculate în raport de salariul brut de 700 lei și drepturile salariale efectiv plătite pe perioada 01.01.2009- 31.12.2012, sumă actualizată în funcție de indicele de inflație la data plății efective.
Hotărârea anterior menționată reprezintă titlu executoriu, nemaifiind necesară învestirea cu formulă executorie, aspect ce reiese din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 22 din Legea 554/2004 potrivit cu care "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au respins acțiunile formulate potrivit dispozițiilor prezentei legi și s-au acordat cheltuieli de judecată se învestesc cu formulă executorie și se execută silit, potrivit dreptului comun".
Pentru neexecutarea de bunăvoie a titlului executoriu, intimatul a solicitat executarea silită, întocmindu-se dosarul de executare nr. 288/E/2012 al B. M. Lionela, în cadrul căruia s-a întocmit procesul verbal privind cheltuielile de executare din 10.12.2012, în care s-a înscris un onorariu executor de 1324 lei, constituire acte executionale de 200 lei, onorariu avocat de 300 lei, onorariu expert de 400 lei, alte cheltuieli de înregistrare dosar, formare, comunicare acte de procedură și TVA, ajungându-se la suma totală de 2913,40 lei.
Prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cadrul executării silite, s-a stabilit debitul înscris în titlul executoriu ca fiind de 13 240 lei.
În speță, contestatoarea debitoare contestă onorariile executorului judecătoresc, expertului și onorariul avocatului, care nu sunt proporționale cu munca depusă și debitul ce urmează a fi achitat.
Instanța de judecată poate cenzura cuantumul cheltuielilor de executare, trebuind să verifice dacă aceste cheltuieli stabilite prin procesul verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare.
Întrucât executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispozițiile art.274 alin.3 C.proc.civ. sunt aplicabile și în faza executării silite. Prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, nici cel al executorului judecătoresc, dar are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat sau executorul judecătoresc.
Or, în cauză, susținerea contestatoarei potrivit căreia onorariul perceput de avocatul creditorului ar fi disproporționat de mare nu este întemeiată. Executarea creanței a presupus activitatea avocatului împuternicit constând în obținerea titlului executoriu, respectiv copie legalizată a sentinței civile, consultații acordate creditorului, formularea cererii de începere a executării silite, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea procedurii de executare. Totodată, față de valoarea creanței, care este de aproximativ 10 ori mai mare decât onorariul perceput, așa cum rezultă din raportul de expertiza efectuat în faza executării silite, onorariul avocatului creditorului nu apare ca fiind disproporționat.
Cu privire la cuantumul onorariului de executor, se reține că sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și față de dispozițiile art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.144/2007, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
În cauză, instanța constată că onorariul de 1324 lei stabilit prin procesul-verbal contestat, pentru activitatea depusă de către executorul judecătoresc s-a raportat la cuantumul debitului pentru care s-a început urmărirea silită și a fost determinat prin aplicarea corectă a dispozițiilor art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.144/2007, situându-se sub limita de 10% din creanța pusă în executare. Nu putea fi avut în vedere plafonul maxim de 3% prevăzut de Ordinul Ministrului justiției nr.2550/2006, din moment ce există un act normativ ulterior și cu o forță juridică superioară-OUG nr.144/2007, prin care a fost modificat implicit plafonul respectiv.
De asemenea, suma de 428 lei reprezintă TVA-ul care, fiind o taxă pe care executorul nu o reține pentru el, ci o virează imediat la bugetul de stat, nu se include în cuantumul onorariului propriu-zis și nu se are în vedere la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000, dar se impută tot celui ce se face vinovat pentru declanșarea procedurii de executare silită. Instanța nu poate interveni pentru a mări sau micșora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului.
Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000, cum este cazul în speță, nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor, astfel cum a susținut contestatoarea, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
De asemenea, reține instanța că nici pentru suma de 200 lei necesară întocmirii actelor execuționale nu s-au invocat motive temeinice în ceea ce privește faptul că ar fi nejustificat de mare, instanța apreciind suma justificată, precum și sumele necesare întocmirii și comunicării actelor de procedură.
Cu privire la onorariul expertului contabil în cuantum de 400 lei, instanța apreciază că este proporțional cu munca depusă de acesta pentru întocmirea raportului de expertiză.
În ceea ce privește competența organului de executare, instanța a constatat că, potrivit disp. art. 373, alin 1 C., dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea, iar potrivit disp. art. 453, alin 1 C., poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.
Din coroborarea acestor texte de lege menționate, a rezultat că executarea silită prin poprire se efectuează de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul sau terțul poprit.
În speță, debitorul contestator are sediul în circumscripția Curții de Apel C., astfel că B. M. Lionela este competent să efectueze executarea silită.
Pentru aceste motive, contestația la executare formulată împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare se impune a fi respins, iar pe cale de consecință, și cererea de întoarcere a executării și repunere în situația anterioară.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea S.N.T.F.C. C. CĂLĂTORI SA - SUC. DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Consideră că instanța în mod greșit a respins contestația la executare, reținând că în cazul de față onorariile avocatului, executorului judecătoresc, expertului contabil, precum și suma de 200 lei necesara întocmirii actelor execuționale se justifică și nu sunt disproporționat de mari față
de munca depusă.
Prima instanță nu a făcut o justă apreciere a cheltuielilor totale de executare pe care recurenta a fost obligată să le achite către creditor, respectiv suma de 2.76,20 lei raportata debitul de 13.240 lei.
Motivarea instanței conține argumente contradictorii, în sensul că reține pe de-o parte că nu poate interveni în relația dintre client și avocat, între client și executorul judecătoresc, dar are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor.
Instanța a analizat cheltuielile efectuate cu ocazia executării silite dar fără să țină seama de faptul că munca executorului se reduce la formularea de înscrisuri, fără să producă și alte acte de executare specifice, contestatoarea fiind o societate cu capital majoritar de stat și este o societate solvabilă.
Recurenta arată că onorariu de executare nu se justifică față de dificultatea muncii depuse ceea ce face ca cererea sa fie întemeiată.
Totodată, în ceea ce privește suma de 200 lei, reprezentând constituire acte execuționale, conform procesului verbal de cheltuieli, este nejustificat de mare, motivat de faptul pe B. Madescu Lionela au fost constituite 7 dosare, câte unul pentru fiecare creditor.
In acest sens, într-o cauza similară, Judecătoria C., prin sentința civila nr. 20/17.05.2012, pronunțată în dosarul nr. 1._ a admis contestația la executare și a dispus restituirea sumei de 200 lei reprezentând constituire acte execuționale, diminuarea onorariului de avocat, precum și diminuarea altor cheltuieli de executare.
Tribunalul D., prin decizia civila din data de 13.11.2012, a menținut pozițiile sentinței civile nr. 8724/2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr. 225/2012, în sensul că a dispus în mod irevocabil, anularea în parte a procesului verbal prin restituirea sumei de 200 lei, reprezentând constituire acte execuționale.
Recurenta arată că și în ceea ce privește onorariul de avocatului, acesta este prea mare în comparație cu munca care a fost simplă, în sensul că s-a obținut un singur titlul, s-a formulat o cerere identică pentru cei patru creditori și s-a încasat suma de 1400 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 4041 Cod procedura civilă, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare.
Potrivit art. 4042 alin. 3 Cod procedura civilă, dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării in condițiile alin. 1 si alin. 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare.
In ceea ce il priveste pe intimat, acesta, desi legal citat cu mentiunea de a depune intampinare, nu a inregistrat acest act procedural la dosar si nici nu s-a prezentat in fata instantei pentru a formula aparari.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, cu luarea în considerare și a prevederilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., tribunalul constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele motive:
Prin contestatia la executare dedusa judecatii contestatoarea intimata S. C. CALATORI SA a contestat intreaga executare silita pornita in dosarul de executare nr. 288/E/2012 al B. Madescu Lionela, solicitand anularea procesului verbal de cheltuieli de executare si intoarcerea executarii silite, cu restabilirea situatiei anterioare executarii.
Tribunalul retine astfel ca in acest dosar executarea silita a fost pornita in baza titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr 2037/28.06.2012 a Tribunalului Mehedinti.
Instanta retine insa ca la momentul introducerii cererii de chemare in judecata pe rolul Judecatoriei C., respectiv la data de 26.11.2012, procesul verbal privind cheltuielile de executare efectuate in acest dosar de executare pornit la cererea creditorului Vargatu Gh I. nici macar nu fusese intocmit, acesta fiind emis la data de 10.12.2012.
Acesta este probabil si motivul pentru care cheltuielile de executare contestate de recurenta debitoare nu corespund in buna masura cu cele mentionate in procesul verbal din data de 10.12.2012.
Astfel, debitoarea recurenta contesta onorariul executorului judecatoresc in cuantum de 2876,20 lei, conform sustinerilor acesteia, desi in procesul verbal din dosarul de executare 288/E/2012 al B. Madescu Lionela onorariul executorului apare ca fiind de 1324 lei.
Totodata, contestatoarea recurenta aduce critici si onoraraiului de aparator achitat in faza executarii silite in cuantum de 200 lei, desi in acelasi proces verbal se mentioneaza ca acest onorariu a fost de 300 de lei.
Prima instanta nu s-a preocupat insa sa lamureasca aceste aspecte, motivand insa sentinta civila recurata prin prisma cheltuielilor de executare mentionate in procesul verbal din data de 10.12.2012, fara a observa insa ca altul a fost cuantumul acestor cheltuieli mentionat de contestatoare.
Mai mult decata atat, in cadrul acestui dosar de executare s-au emis la data de 10.12.2012 si doua adrese de infiintare a popririi, terti popriti fiind . si Banca Raiffeisen (f 18, 19 dosar de fond).
Cum in contestatia la executare dedusa judecatii se precizeaza ca se contesta intreaga executare silita si cum la momentul introducerii acestei contestatii nici procesul verbal de cheltuieli si nici adresele de infiintare a popririi nu fusesera inca intocmite, primei instante ii revenea indatorirea de a pune in vedere contestatoarei, in virtutea rolului sau activ reglementat de prevederile art 129 C., sa precizeze care sunt actele de executare pe care le contesta.
In plus, desi se solicita anularea procesului verbal de cheltuieli, se mentioneaza totusi ca se contesta intreaga executare silita, asa incat, dat fiind faptul ca in dosarul de executare s-au emis doua adrese de infiintare a popririi, era firesc ca judecata sa se desfasoare si in contradictoriu cu tertii popriti in conditiile art 454 C. in situatia in care prima instanta ar fi interpelat contestatoarea cu privire la actele de executare contestate, iar aceasta ar fi invederat ca intelege sa conteste si cele doua popriri.
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilității parților asupra cadrului juridic al acțiunii, reglementat de prevederile art 129 alin 6 C.. De la acest principiu specific procedurii civile nu s-ar putea deroga, pe temeiul rolului activ al judecatorului, fara a exista o dispozitie legala expresa.
In aceste conditii, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor intre care se stabilesc raporturi juridice procesuale, judecatorul fiind tinut sa respecte cadrul procesual trasat de parti.
Prin urmare, judecatorul nu are posibilitatea de a introduce, din proprie initiativa, un tert in proces, neexistand nici un text de lege care sa ii confere acest drept.
Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata, conform art. 132 C., iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in care instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit căruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de părtinire reflecta un element important al preeminentei dreptului . In concepția instanței europene, noțiunea de imparțialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmează a fi apreciata .: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica încercarea de a determina convingerea personala a unui judecător ., semnificând așa zisa imparțialitate subiectiva, iar pe de alta parte imparțialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmărește a se determina daca judecătorul oferă toate garanțiile suficiente pentru a exclude, in persoana lui orice bănuiala legitima, aceasta semnificând imparțialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
In ceea ce priveste imparțialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea a arătat ca aceasta consta in a determina daca unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica autorizează a pune in discuție imparțialitatea magistratului. In aceasta materie aparentele au un rol deosebit, deoarece . instanțele trebuie sa inspire justițiabililor deplina încredere .( CEDH, M. c Franta, 2000). Pentru a se pronunța cu privire la imparțialitatea judecătorului sau dimpotrivă la existenta unei bănuieli legitime de lipsa de imparțialitate a magistratului ., Curtea va avea in vedere optica celui afectat de masurile dispuse de magistrat .. Ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, ., instantele trebuie sa o inspire publicului, justitiabilului (cauza Fey contra Austriei, Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).
In toate situațiile in care se solicita anularea unei adrse de infiintare a popririi chemarea in judecata a tuturor parților implicate, respectiv creditor, debitor si tert poprit reprezintă o condiție necesara, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie, neîndeplinirea ei făcând acțiunea inadmisibila.
In atare conditii, in rejudecare, cum instanta din oficiu nu poate introduce o terta persoana in cauza, va interpela contestatoarea cu privire la actele de executare pe care intelege sa le conteste, cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare contestate, date fiind contradictiile amintite, daca intelege sa solicite si anularea celor doua adrese de infiintare a popririi din data de 10.12.2012 si sa se judece in contradictoriu si cu tertii popriti B. Post SA si Banca Raiffeisen, iar in caz afirmativ va lua act de aceasta cerere si va dispune introducerea in cauza a acestora conform art 454 C., in caz contrar va aplica dispozitiile legale in materie vizand lipsa coparticiparii procesuale obligatorii.
F. de aceste considerente, in baza art 312 C., instanta va admite recursul dedus judecatii, fara a mai analiza motivele invocate in recurs de recurenta intimata, dat fiind faptul ca prezenta contestatie la executare a fost analizata de prima instanta fara lamurirea concreta a obiectului si a cadrului procesual pasiv dedus judecatii cu referire la participarea obligatorie a tuturor partilor implicate in executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul contestator S. C. CĂLĂTORI SA – Sucursala de Transport Feroviar Călători C., împotriva sentinței civile nr. 2431/13.02.1013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. Gh. I.,
Casează sentința civilă nr. 2431/13.02.2013 a Judecătoriei C. și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Iunie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, L. M. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, A. B. |
Red/Tehnored/.jud.L.L.B./18.06.2013
Tehn.F.M.3 ex.
Jud.fond.Cl.M.R.
← Pretenţii. Decizia nr. 1717/2013. Tribunalul DOLJ | Anulare act. Decizia nr. 1457/2013. Tribunalul DOLJ → |
---|