Legea 10/2001. Sentința nr. 106/2013. Tribunalul DOLJ
Comentarii |
|
Sentința nr. 106/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 20301/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 106/2013
Ședința publică de la 07 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - D. O. - judecător
Grefier - C. D. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâtul P. C. ROBĂNEȘTI, având ca obiect art. 26 din Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 31.05.2013, care face parte din prezenta hotărâre, dată la care instanța a amânat pronunțarea pentru a se depune concluzii scrise la data de 07.06.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
T R I B U NA L U L
Asupra acțiunii civile de față ;
La data de 12 noiembrie 2012, reclamanta P. M. a formulat contestație împotriva dispoziției de respingere a notificării nr. 114/20.06.2012, emisă de P. ., prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea dispoziției, restituirea în natură a imobilului ce a aparținut autorului său, M. D. I., decedat în anul 1977, imobil compus din două clădiri și o suprafață de teren de 5.000 m.p. situate în intravilanul satului Robăneștii de Jos, ., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că numitul M. D. I., care a fost fratele mamei sale, numita P. M., a deținut pe raza satului Robăneștii de Jos, . un teren în suprafața de 5.000 m.p. pe care se aflau amplasate două clădiri - casă de locuit, una de 105 m.p. construită în anul 1902 din cărămidă și acoperită cu tablă și alta de 72 m.p. construită din cărămidă și acoperită cu tablă. Pe același teren se mai aflau o pivniță, un pătul și un grajd construite din cărămidă și acoperite cu tablă. Aceste terenuri și clădiri au fost preluate abuziv de la M. D. I. și au intrat în posesia și administrarea autorității publice locale din ..
Reclamanta menționează că în anul 1977 M. D. I. a decedat, fără a avea descendenți, iar singurii moștenitori cu vocație succesorală au rămas frații acestuia, printre care se afla și mama acesteia, numita P. M..
După apariția Legii nr. 10/2001, mama reclamantei, P. M., a formulat prin executorul judecătoresc B. T., în condițiile acestei legi, notificarea nr. l473/N/2001, adresată Primăriei .-i fie restituite, în calitatea sa de moștenitoare a lui M. D. I., terenul de 5.000 m.p. și construcțiile aflate pe acesta.
După primirea notificării, primarul . cu mama reclamantei și alți doi moștenitori ai lui M. D. I., un proces-verbal la data de 30.11.2001 prin care a predat în fapt tuturor o suprafața de teren totală de 1483,9 m.p. și una dintre case, cea de 77,5 m.p. și pivnița, însă nu a emis niciodată dispoziția de restituire în natură a acestor terenuri și a casei conform Legii nr. 10/2001.
La data de 21.03.2005, mama reclamantei a notificat din nou Primăria . executor judecătoresc, notificare înregistrată sub nr. 347/N/2005 în baza Legii nr. 247/2005, solicitând să i se restituie în natură prin dispoziția primarului întregul teren și construcțiile aflate pe acesta, așa cum notificase la Legea nr. 10/2001 mama sa, P. M..
La data de 20.06.201, a fost emisă dispoziția de respingere a notificării nr. 1473/17.10.2001, contestată în prezenta cauză, cu motivarea că mama reclamantei nu ar fi făcut dovada de persoana îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001.
Este evidentă contradicția dintre modul în care primarul ., a înțeles să soluționeze notificarea în anul 2001 și cum a înțeles să soluționeze aceeași notificare același primar al .> Este evidentă această contradicție deoarece fostul primar și actualul primar în funcție N. R. a încercat măcar, prin încheierea procesului-verbal, să restituie în natura imobilul solicitat.
Reclamanta apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001 și că mama sa, P. M., a făcut dovada calității de moștenitor al defunctului M. D I. în condițiile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, că terenul și imobilele există în prezent și pot fi restituite în natură, iar refuzul primarului de a le restitui este absolut nefondat.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele acte: dispoziția contestată, certificat de calitate de moștenitor nr. 43/2005 din 7 iunie 2005, buletinul clădirilor și locuințelor, acte de stare civilă, proces-verbal încheiat la data de 30 noiembrie 2001, plan de situație, notificarea nr. 347/N/2005, notificarea nr. 1473/N/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele considerente de fapt și de drept:
Prin dispoziția nr. 114/20.06.2012, emisă de primarul ., a fost respinsă notificarea nr. 1473/N/17.10.2001 formulată de numita P. M., în temeiul Legii nr. 10/2001, motivul fiind acela că aceasta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită în sensul precizat de art. 3 alin. 1 coroborat cu art. 4 din Legea nr. 10/2001.
P. M. a decedat la data de 21 martie 2005, având ca unic moștenitor legal pe fiica sa, P. M., reclamanta din cauză, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 43/07.06.2005.
P. M. a formulat notificarea înregistrată sub nr. 1473/N/2001 la B.E.J. B. T., solicitând restituirea în natură a două imobile și terenul aferent în suprafață de 5.000 m.p. în pretinsa calitate de moștenitoare a autorului M. D. I..
Autoritatea publică locală a respins notificarea tocmai pentru motivul că petenta P. M. nu a dovedit calitatea de moștenitor de pe urma autorului menționat anterior, implicit nici calitatea de persoană îndreptățită la restituire.
Deși a contestat notificarea nr. 114/20.06.2012, reclamanta P. M. nu a făcut, nici pe parcursul judecății în această cauză, dovada că P. M. este moștenitor legal sau testamentar al autorului M. D. I., cu toate că instanța a acordat un termen de judecată în acest sens.
Astfel, potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, de prevederile acestei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Conform pct. 4.4. din Partea 41 din H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, în toate cazurile stabilirea calității de moștenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române.
Legea civilă română în acest caz este Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, care, în art. 85 alin. 1 teza a II-a (forma în vigoare la data emiterii dispoziției contestate), stabilește că până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor....
În cauză, nu s-a probat existența unui astfel de înscris, motiv pentru care instanța apreciază că nu s-a făcut dovada că P. M. are calitatea de moștenitor al autorului M. D. I., căruia i-au aparținut bunurile imobile a căror restituire s-a solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001, și implicit nici calitatea de persoană îndreptățită a beneficia de prevederile acestui act normativ de reparație.
Dispozițiile art. 4 alin. 3 teza I din Legea nr. 10/2001 care privesc repunerea de drept în termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea, nu au aplicabilitate în speță, întrucât aceste dispoziții legale au în vedere situația în care unul dintre succesibili a pierdut titlul de erede ca urmare a neacceptării moștenirii în termenul legal de opțiune succesorală, iar pentru existența acestei ipoteze trebuie să se facă dovada tot cu certificat de moștenitor că respectivul succesibil este străin de succesiune prin neacceptare conform art. 700 din vechiul Cod civil.
În acest sens sunt și dispozițiile pct. 4.6. din Partea 41 a H.G. nr. 250/2007, conform cărora prima teză a alin. 3 al art. 4 din Legea nr. 10/2001 este de strictă interpretare și vizează numai ipoteza în care, cu privire la succesiunea fostului proprietar al imobilului solicitat în procedura administrativă, a avut loc o dezbatere succesorală finalizată printr-un certificat de moștenitor.
Oricum, în cauza de față, nu se invocă faptul că P. M. nu a acceptat succesiunea fratelui său, M. D. I., dimpotrivă se pretinde de către reclamantă că mama sa, decedată în anul 2005, a avut calitatea de moștenitor.
Este evident deci că nu s-a probat calitatea de moștenitor a numitei P. M. conform legii civile române, încât notificarea a fost respinsă în mod legal, nefiind îndeplinite condițiile Legii nr. 10/2001 (explicitate de normele metodologice de aplicare) pentru reținerea calității de persoană îndreptățită.
Faptul că numitei P. M. i s-a emis un titlu de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 de pe urma aceluiași autor și, deci, i s-a recunoscut calitatea de moștenitor pentru reconstituirea dreptului în baza acestui act normativ, nu poate primi semnificația juridică a dovezii calității de moștenitor în accepțiunea Legii nr. 10/2001, deoarece această lege este specială, impunând un sistem mai riguros de probațiune în privința calității de moștenitor al persoanei fizice îndreptățite.
Stabilirea calității de moștenitor în baza legii fondului funciar este prevăzută de dispozițiile art. 13 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, care permit, chiar în lipsa certificatului de moștenitor, dovedirea calității de moștenitor cu orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii, situație pe care Legea nr. 10/2001 nu o prevede în mod expres.
În consecință, acțiunea va fi respinsă ca neîntemeiată, în baza art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta P. M., domiciliată în mun. C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. C. ROBĂNEȘTI, cu sediul în comuna Robănești, ., .. 96, județul D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Iunie 2013.
Președinte,
D. O.
Grefier,
C. D. A.
Red. jud. D.O.
Tehnored. F.M./4 ex.
05.07.2013
← Contestaţie la executare. Hotărâre din 27-11-2013, Tribunalul... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
---|