Partaj judiciar. Decizia nr. 1074/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1074/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 6901/215/2010*/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1074/2013
Ședința publică de la 05 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. G. P.
Judecător M. N.
Judecător L. C. C.
Grefier I. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta R. G. împotriva încheierii de ședință din 18 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul_ 0*, în contradictoriu cu intimații C. E., U. A., având ca obiect partaj judiciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta asistată de avocat D. Babov și intimata pârâtă C. E., asistată de avocat D. P., lipsă fiind intimata pârâtă U. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta cauză se află la primul termen, recursul a fost declarat și motivat în termen, s-a depus taxa de timbru și timbrul judiciar, au fost comunicate motivele de recurs, s-a depus întâmpinare în două exemplare de către intimata C. E. și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată că recursul formulat nu a fost semnat și pune în vedere apărătorului recurentului să semneze recursul, acesta conformându-se dispozițiilor instanței.
În temeiul art. 96 C.pr. civilă se comunică duplicatul întâmpinării depuse la dosar de intimata C. E. către apărătorul recurentei, av. D.Babov care învederează instanței că nu solicită amânarea cauzei pentru observarea întâmpinării comunicate la acest termen, după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe recurs.
Apărătorul convențional al recurentei, solicită admiterea recursului întrucât măsura este nelegală și trimiterea spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Arată că prin încheierea din data de 1.11.2012 s-a dispus suspendarea cauzei în baza art.244 c.pr. civilă întrucât judecarea acesteia depindea de soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului_/215/2012 ce are ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate asupra terenului de 5100 mp. Și a construcțiilor de pe el, s-a făcut dovada că reclamanta C. E. și-a precizat acțiunea în sensul că nu mai solicită nulitatea titlului de proprietate în dosarul nr._/215/2012; la termenul din 10.01.2013 reclamanta C. a precizat că renunță la capătul de cerere privind constatarea nulității absolute partiale a T.D.P. emis autorului P. D., însă instanța de fond a menținut măsura suspendării ; a fost efectuat un raport de expertiză cu 7 variante de lotizare, dorința reclamantei a fost aceea de a se lotiza fizic, într-o teză subsidiară s-a mers pe uzucapiune, părțile au posibilitatea de a formula o nouă acțiune de partaj ,suspendarea a intervenit exact când s-a intrat în dezbateri,instanța a respins cererea de repunere pe rol ,reclamanta și-a precizat acțiunea și nu trebuie să fie o încheiere separată, în întâmpinare și în argumentele invocate se face trimitere la acest teren și trebuie să se dispună existența sau neexistența dreptului de proprietate.
Avocat D. P. pentru intimata pârâtă C. E., având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea suspendării, cu cheltuieli de judecată.
Arată că dosarul nr._/215/ 2012 nu a fost soluționat în mod irevocabil, fiind unul din motivele care au dus la suspendarea cauzei,este o strânsă legătură între aceste cauze și de aceea a fost suspendat, solicită cenzurarea motivelor de recurs depuse, chiar dacă a existat o precizare, instanța de fond nu a luat act de această precizare, nu se poate trece la repunerea cauzei pe rol întrucât există o strânsă legătură între aceste cauze fiind vorba de un teren în suprafață de 1974 mp. care formează corp comun cu terenul supus ieșirii din indiviziune și care nu a fost identificat în mod cert, expertul mută proprietatea în altă parte și se impune să se obțină un titlu de proprietate pentru suprafața de 1974 mp. ce formează curtea, iar cei 5100 mp. având o altă destinație și trebuie menținută suspendarea până la soluționarea dosarului_/215/2012.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin încheierea de ședință de la 18.04.2013 a fost menținută suspendarea cauzei, dispusă in temeiul art. 244 alin. 2 C.pr.civ, până la soluționarea in mod irevocabil a dosarului nr._/215/2012, aflat pe rolul Jud. C..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere că reclamanta, deși susține că pârâta C. E., în cadrul dosarului nr._/215/2012, aflat pe rolul Judecătoriei C., a renunțat la cererea privind constatarea nulității a titlului de proprietate nr. 892-_/13.10.1998, din verificările procedate in sistemul ecris, se constată că instanța nu a luat act de aceasta renunțare potrivit disp. art. 246 Cpr.civ, iar reclamanta nu a făcut dovada ca a intervenit o hotărâre irevocabilă privind cauza ce a determinat suspendarea.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, arătând că în mod greșit a fost menținută suspendarea cauzei dispus în temeiul art. 244 alin. 2 C.pr.civ, până la soluționarea in mod irevocabil a dosarului nr._/215/2012, aflat pe rolul Judecătoriei C., de vreme ce s-a făcut dovada că în cadrul dosarului nr ._/215/2012, aflat pe rolul Judecătoriei C., reclamanta a renunțat la cererea privind constatarea nulității a titlului de proprietate nr. 892-_/13.10.1998.A susținut că drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credință, părțile având dreptul la un proces echitabil, în termen rezonabil.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ 0, reclamanta R. G. a solicitat ieșirea din indiviziune asupra unei case și a terenului intravilan situat în ., în suprafață totală de 5100 m.p. teren, ce i-au aparținut autorului P. D..
Pe cale reconvențională, pârâta C. E. a solicitat ieșirea din indiviziune și asupra anexelor gospodărești și stabilirea suprafeței reale a terenului, rezultate din măsurători, de 6500 m.p., față de 5100 m.p. menționată în actele.
Prin încheierea de admitere în principiu din 30 iunie 2010, instanța a admis în principiu acțiunea privind pe reclamanta R. G. și pe pârâții C. E., U. A.. A fost admisă în parte și în principiu cererea reconvenționala. S-a constatat starea de indiviziune a reclamantei și pârâtei C. E. asupra terenului intravilan in suprafața de 5100 mp, situat în com Mischii, ., jud. D., asupra casei de locuit cu 2 camere, antreu si sala, bucătărie de vara și asupra anexelor gospodărești. S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de ½ din construcție, pentru fiecare dintre reclamanta si pârâta, C. E. si din terenul intravilan reclamantei, ii va reveni suprafața de 3250 mp, iar pârâtei C. E., suprafața de 1850 mp, conform actului de partaj voluntar cuprins in certificatul de moștenitor nr. 154/2007 emis de BNP D. T., si A. T.. Au fost numiți experți specialitatea construcții si topografie pentru identificarea, evaluarea la valoarea de circulație și lotizarea bunurilor ținând cont de posesia in fapt.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut și constatat că la data de 29.07.2005 a decedat autorul P. D. având ca moștenitoare legale pe reclamantă și pe cele două pârâte, în calitate de descendente de gradul I.
La data de 15.11.2007 acestea au încheiat un partaj voluntar prin care pârâta U. I. a primit terenul extravilan, iar reclamanta și pârâta C. E. câte o cotă de ½ din casa de locuit, din terenul intravilan primind suprafața de 3250 m.p. indiviză și pârâții 1850 m.p. indiviză, din suprafața de 5100 m.p.
Rezultă așadar că, asupra casei și terenului de 5100 m.p., reclamanta și pârâta C. E. au rămas în indiviziune.
Instanța a dispus ieșirea din indiviziune în cote de ½ asupra construcțiilor, iar potrivit actului de partaj voluntar materializat în certificatul de moștenitor nr. 154/2007, terenul a fost împărțit în 1850 m.p. pentru pârât și 3250 m.p. pentru reclamant.
Instanța a respins cererea pârâtului de a împărți suprafața de 6500 m.p., din actele de proprietate rezultând că terenul rămas indiviz are o suprafață de 5100 m.p., neputând a se împărți o suprafață în plus pentru care nu s–a emis titlu de proprietate.
Prin sentința civilă nr.433/ 02 Martie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 0, a fost admisă în fond acțiunea formulată de către reclamant R. G., în contradictoriu cu pârâții C. E. și U. A.,
A fost admisă în parte și în fond cererea reconvenționala.
A fost omologat raportul de expertiză efectuat de expert N. G. in varianta I de lotizare, precum și raportul de expertiza tehnica efectuat de G. M. și completat la 09.02,2011 în varianta I de lotizare din această completare și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia civilă nr. 278/14.02.2012 a Tribunalului D. a fost admis recursul, casată sentința și trimisă cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul D. a reținut că în raportul de expertiză întocmit de ing. G. M. nu a fost identificată tocmai suprafața de teren supusă partajului de către părți, respectiv cea de 5100 mp pentru care acestea dețin titlul de proprietate nr. 892-_/13.10.1998 (fila 8 dosar fond) conform vecinătăților menționate în acest titlu de proprietate, iar în raport de identificarea acestui teren conform vecinătăților sale, expertul nu a identificat și suprafața de teren pentru care părțile nu dețin un titlu de proprietate, respectiv cea de 1974 mp, reprezentând surplusul de teren nepartajat de către instanța de fond.
Suprafața de teren intravilan de 5100 mp este reprezentată de terenul rămas în urma donării suprafeței de teren intravilan de 1400 mp către soțul pârâtei C. E., conform contractului de donație autentificat sub nr._/12.06.1995 (fila n25 dosar fond) din cei 6500 mp intravilan, cuprinși în titlul de proprietate nr. 892-_/13.10.1998, acest teren fiind și cel care a făcut obiectul partajului astfel cum rezultă din acțiunea formulată de reclamantă și care ar fi trebuit să fie supus expertizării prin identificarea suprafeței și vecinătăților, în primul rând.
Din acest punct de vedere tribunalul a considerat că există nelămuriri și contradicții în cadrul concluziilor raportului de expertiză topografie-cadastru întocmit în cauză, cu privire la suprafața de teren în litigiu, aceasta nefiind practic identificată de către expertul desemnat în cauză, aspect care presupune administrarea unei alte probe cu expertiza în specialitatea topografie-cadastru care însă, având în vedere disp. art. 305 C.p.c., nu se poate administra în cadrul căii extraordinare de atac a recursului.
Totodată, instanța de recurs a dat indicațiea ca, în rejudecare, instanța de fond să pună în discuția părților, să încuviințeze și să administreze proba cu expertiza specialitatea topografie-cadastru, expertiza urmând să fie efectuată de un expert în această specialitate, cu aparatură de specialitate și măsurători stereo, cu ajutorul căreia să se identifice, prin suprafață și măsurători, amplasamentul inițial al terenului în suprafață de 6500 mp așa cum este acesta prevăzut în cadrul TDP nr. 892-_/13.10.1998, urmând să fie identificate, pe rând, mai întâi suprafața de teren de 1400 mp prevăzută în cadrul contractului de donație autentificat sub nr._/12.06.1995 și schiței aflate la fila 26 din cadrul dosarului de fond, cu privire la acesta, iar apoi suprafață de teren de 5100 mp cu privire la care părțile au solicitat partajarea, teren inclus în TDP nr. 892-_/13.10.1998 și, în raport de aceste vecinătăți, să fie ulterior identificat și terenul cu privire la care părțile nu dețin niciun titlu de proprietate, respectiv surplusul de teren în suprafață de 1974 mp și care nu este și nici nu poate fi supus partajului din acest punct de vedere, pentru considerentele expuse și de către instanța de fond în motivarea sentinței recurate, expertiza urmând a fi însoțită de schița anexă.
Primind cauza pentru rejudecare, Judecătoria C. a înregistrat-o sub nr._ 0*.
Prin încheierea de ședință de la 1 noiembrie 2012 instanța a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/214/2012 aflat pe rolul Judecătoriei C., obiectul acestui dosar constituindu-l cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.892-_/13.10.1998, emis autorului P. D., în sensul de a fi radiată suprafața de 5500 m.p. teren intravilan și de a fi trecută suprafața corectă de 6074 m.p.
Instanța a constatat că judecarea prezentei cauze atârnă de soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului nr._/215/2012, ce are ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate asupra terenului a cărui partajare se solicită în cauza de față.
Reclamanta R. G. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, arătând că nu mai subzistă motivul ce a determinat suspendarea cauzei, potrivit art. 244 C.pr.civ., dat fiind faptul că în cadrul dosarului cu nr._/215/2012 C. E. și-a precizat acțiunea la termenul de judecată din 10 ianuarie 2012, renunțând expres la capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.892-_/13.10.1998 emis în temeiul Legii nr.18/1991, autorului P. D..
Instanța a respins cererea de repunere pe rol prin încheierea de la 18.04._ și a menținut măsura suspendării cauzei, constatând că instanța nu a luat act de renunțarea la judecată și nu a intervenit o hotărârea irevocabilă în acest sens.
Recursul declarat împotriva acestei încheieri este fondant, dat fiind faptul că, prin menținerea măsurii suspendării cauzei, reclamantei i se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, într-un termen rezonabil, asa cum este el prevăzut de art.6 din Convenția Europeană a Dreptului Omului.
Măsura menținerii suspendării nu se mai justifică, câtă vreme partea, C. E., prin actul său de voință, s-a desistat de judecata cererii privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis autorului P. D..
Investirea instanței de judecată cu soluționarea acestui petit a constituit chiar temeiul suspendării judecății de către instanță, însă titularul cererii a renunțat expres la judecata lui.
Împrejurarea că judecătorul nu a fost în măsură să dea curs actului de dispoziție al reclamantei, expresie a principiului disponibilității în procesul civil, din cauza investirii concomitente cu soluționarea altor cereri, în cadrul aceluiași dosar, nu poate constitui o piedică în reluarea judecății prezentei cauze, de vreme ce, în lipsa unei opoziții din partea pârâtului care să vizeze renunțarea reclamantei la judecata cererii în nulitatea titlului de proprietate, judecata pe fond a acestui petit nu poate continua.
În atare situație, menținerea suspendării prezentei cauze, ce privește ieșirea părților din starea de indiviziune, până la judecarea cererii ce are ca obiect constatarea nulității titlului de proprietate, fundament al indiviziunii, este de natură să aducă atingere dreptului reclamantei la soluționarea pricinii într-un termen rezonabil. Aceasta deoarece însăși judecata cererii ce a atras măsura suspendării este împiedicată de atitudinea procesuală a părții- pârâta în cauza de față-, care a înțeles să renunțe la judecata pretenției din cererea introductivă, însă concomitent cu formularea unor noi pretenții în cadrul aceluiași dosar și pentru a căror soluționare pe fond este necesară continuarea judecății.
Aceste pretenții nu au constituit temei al suspendării, ele neexistând la data luării măsurii de către instanță, astfel încât nu pot fi avute în vedere în analiza justeței menținerii suspendării de către judecătorul fondului, așa cum susține intimata prin întâmpinare.
Față de cele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1, 2 și 3 C.pr.civ., instanța va admite recursul, va casa încheierea recurată și va trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de către recurenta R. G. împotriva încheierii de ședință din 18.04.2013, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Casează încheierea recurată și trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2013.
Președinte, I. G. P. | Judecător, M. N. | Judecător, L. C. C. |
Grefier, I. C. |
Red.jud.M.N.
Tehn.F.M./2 ex.
05.07.2013
Jud.fond: V.V.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1722/2013. Tribunalul DOLJ | Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1075/2013. Tribunalul... → |
|---|
