Contestaţie la executare. Decizia nr. 895/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 895/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 37484/215/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 895
Ședința publică de la 18 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător V. P.
Grefier A. B.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în data de 04.05.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în cauza privind judecarea apelului declarat de apelantul contestator M. C. PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr._/08.12.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. M. și T. C., având ca obiect contestație la executare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
La data 12 noiembrie 2013 contestatorul M. C. prin Primar în contradictoriu cu intimata I. M. a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea executării, anularea înființării popririi în dosarul de executare nr. 95/E/2013.
În motivare, a arătat că M. C. a primit adresa nr._/4 noiembrie 2013 de înființare a popririi emisă în dosarul de executare nr. 95/E/2013 asupra veniturilor contestatorului până la concurența sumei de_ lei reprezentând contravaloare stimulente prev. de art. 227 alin. 4 din O.G. 92/2003
Contestatorul a mai arătat că nicio hotărâre judecătorească nu se poate executa dacă nu este învestită cu formulă executorie.
Contestatorul a invocat excepția prematurității executării silite, invocând în drept O.G.22/2002.
În susținerea excepției invocate contestatorul arată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca executarea să fie silită și anume creanța nu este certă, lichidă și exigibilă.
În drept au fost invocate disp. art. 711 și art. 223 N.C.P.C.
La data de 29 noiembrie 2013, contestatorul a depus la dosar precizare contestație prin care a solicitat introducerea în cauză a terțului poprit T. C., precizare față de care instanța a dispus citarea în cauză în calitate de intimată a Trezoreriei C..
La data de 30 decembrie 2013, intimata I. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității introducerii contestației la executare, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia, ca neîntemeiată.
În susținerea excepției invocate a arătat că procedura de executare silită a fost inițiată la data de 12.09.2013 deoarece debitorul nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin sentința nr 5599/19 noiembrie 2012 a Tribunalului D., rămasă irevocabilă prin Decizia nr.3018/10 aprilie 2013 a Curții de Apel C..
Pe fondul cauzei intimata a arătat că a inițiat procedura de executare, dar anterior a notificat contestatorul cu privire la obligația de plată.
La data de 31 ianuarie 2014, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției tardivității introducerii contestației arătând că la data de 4 noiembrie 2013 a fost comunicată, de către executorul judecătoresc, adresa de înființare a popririi, iar contestația a fost depusă la data de 11 noiembrie 2013.
Cu privire la fondul cauzei contestatorul apreciază că susținerile din cuprinsul întâmpinării sunt neîntemeiate.
Contestatorul, în dovedirea contestației și intimații în combaterea susținerilor acesteia au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, probă apreciată de instanță ca fiind utilă și încuviințată ca atare, la dosar fiind depuse: în copii:adresa nr 154/C/30.10.2013, încheiere din data de 12 septembrie 2013, sentința nr. 5599/19 noiembrie 2012, decizia nr. 3015/20 martie 2013,încheierea nr._ din 19 septembrie 2013,notificare nr 28/N/10 mai 2013, adresa nr. 912/11.02.2014.
Prin sentința civilă nr. 5137/07.04.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă excepția tardivității.
A fost respinsă contestația la executare precizată formulată de contestatorul M. C. prin Primar în contradictoriu cu intimații I. M. și T. C. ca tardiv formulată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că la data de 12.09.2013 intimata a formulat cerere de executare silită, formându-se dosarul nr. 95/E/2013 al B..
Contestatorul a depus contestația la executare la data de 12.11.2013, după termenul de 15 zile prevăzut de art. 714 alin. 1 pct. 1 N.c.p.c.
Față de cele menționate,instanța a admis excepția tardivității și a respins contestația la executare precizată ca tardiv formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul-contestator M. C. prin Primar.
Prin decizia nr. 685 pronunțată în data de 26 septembrie 2014 de Tribunalul D. s-au dispus următoarele:" Admite apelul declarat de apelantul-contestator M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., nr.7, județul D., împotriva sentinței civile nr. 5137/07.04.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. M., cu domiciliul în C., ., județul D. și T. C., cu sediul în C., ..2, județul D..
Anulează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Septembrie 2014."
Primind cauza Judecătoria C. a înregistrat-o sub nr._ .
Prin sentința civilă nr._/08.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost respinsă contestația la executare precizată formulată de contestatorul M. C. prin Primar în contradictoriu cu intimații I. M. domiciliată în C., ., CNP_ și T. C.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 12.09.2013 intimata creditoare a formulat cerere privind punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 5599/19.11.2012 a Tribunalului D. rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 3018/10.04.2013 a Curții de Apel C., formându-se dosarul de executare nr. 95/E/2013 al B. U. G. și A. M..
Judecătoria C., prin încheierea nr._/19.09.2013 a încuviințat executarea silită a titlului executoriu.
Instanța a reținut că actele de executare au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale în materie .
În consecință, instanța a respins contestația la executare formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta M. C. prin Primar, criticând-o ca fiind neteminică și nelegală.
Arată că prin decizia de casare nr.685/26.09.2014, Tribunalul D. a reținut greșita aplicare a legii raportat la faptul că față de adresa de înființare a popririi, contestația la executare a fost formulată în termen. Instanța de control judiciar a mai reținut greșita aplicare a legii raportat la soluția pronunțată de judecătorie cu privire la contestarea raportului de expertiză, constatând că nu s-a făcut dovada de comunicare către contestator și ca atare, analiza privind tardivitatea se va realiza în raport de data la care contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare contestat.
Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părțile să cunoască motivele de au fost avute în vedere de către instanță în pronunțarea soluției, iar instanța ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalității și temeiniciei hotărârii, și considerentele pentru care s-a pronunțat soluția respectivă.
În speță, din considerentele hotărârii recurate nu rezultă că judecătorul fondului a avut în vedere petitul acțiunii prin contestația formulată, autoritatea locală contestând atât actele de executare silită cât și calculul efectuat în expertiza contabilă extrajudiciară din cursul executării silite de către expertul contabil Gărleanu L. M.. De asemenea, prin contestația la executare a fost invocată și excepția prematurității executării silite, întemeiată pe dispozițiile OG nr.22/2002, precum și a fost solicitată proba cu expertiza contabilă, aspecte asupra cărora instanța nu s-a pronunțat.
Intimata I. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
Consideră că prin motivele de apel, apelanta nu face decât să inducă în eroare instanța de judecată atât în fața Judecătoriei C. cât și Tribunalului D., prin susținerile că s-a înregistrat adresa de înființare a popririi la data de 04.11.2013 și că aceștia se aflau în termenul de 15 zile pentru a formula contestație la executare, înregistrată la data de 11.11.2013, astfel că a fost încălcat termenul de 15 zile, așa cum este prevăzut de art.714 NCPC, alin.1, pct.1.
Arată că, deși se invocă prin motivele de apel faptul că instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității în procesul civil, pe motiv că la termenul din 31.03.2014, cauza supusă judecății a fost strigată la începutul ședinței de judecată, în realitate cauza s-a strigat la ora 9,30, citația fiind emisă pentru ora 8,30, astfel că reprezentantul contestatoarei avea suficient timp la dispoziție pentru a pune în discuție în contradictoriu toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt și de drept invocate.
Analizând apelul, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată că acesta este întemeiat.
Astfel, se reține că potrivit dispozițiilor art. 425 alin. 1 lit. b N.C.pr.civ., considerentele hotărârii trebuie să cuprindă obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță în baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Prevederile art. 425 alin. 1 lit. b N.C.pr.civ. au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage anularea hotărârii, în practică apreciindu-se că se impune o astfel de soluție, întrucât, fără arătarea motivelor și a dovezilor care au dus la adoptarea soluției, hotărârea nu poate forma obiectul controlului judecătoresc al instanței de recurs, aspect care reiese și din practica CEDO.
Astfel, în cauzele B.a împotriva împotriva României și D. împotriva României, Curtea a reținut că dreptul reclamanților la un proces echitabil a fost încălcat, prin aceea că instanțele române nu au analizat efectiv cererile acestora, cât timp între garanțiile unui proces echitabil, în sensul art. 6, alin. 1 din Convenție se înscrie, între altele și obligația "tribunalelor" de a-și motiva deciziile lor.
În cauza D. împotriva României, Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat drept unul efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt cu adevărat ”reținute”, adică analizate corespunzător de către instanța sesizată.
Nemotivarea hotărârii are conotații care vizează nelegalitatea acesteia, aflându-ne în situația încălcării unei obligații legale a judecătorului, situație ce echivalează cu nepronunțarea și face imposibilă analiza în cadrul apelului a legalității sentinței în raport de soluția pronunțată prin aceasta.
În cauză, se constată că instanța de fond nu a arătat motivele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția, reținând doar că actele de executare au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale în materie și neargumentând în niciun fel această soluție .
De asemenea, instanța de fond nu a analizat motivele invocate de contestator prin contestația la executare, astfel cum a fost modificată prin cererea depusă la data de 29.11.2013 și nici nu a pus în discuția părților și nu s-a pronunțat asupra probei cu expertiza contabilă, solicitată de contestatoare prin această cerere.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 480 alin. 6 N.C.P.C., va admite apelul, va anula sentința și va reține cauza spre judecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul contestator M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., nr.7, județul D., cont bancar RO07TREZ__ T. C., împotriva sentinței civile nr._/08.12.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. M., cu domiciliul în C., ., județul D. și T. C., cu sediul în C., ..2, județul D..
Anulează sentința civilă apelată și reține cauza spre rejudecare.
Stabilește termen de judecată la data de 15.06.2015, cu citarea părților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2015.
Președinte, D. G. | Judecător, V. P. | |
Grefier, A. B. |
red. jud. D. G.
5 ex. – 20.05.2015
Jud. fond – M. M.
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 8205/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 960/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
