Fond funciar. Decizia nr. 413/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 413/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 21354/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizie civilă Nr. 413/2015
Ședința publică de la 03 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător A. C. Tițoiu
Grefier C. D. S.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanții-reclamanți T. I. și T. E., împotriva sentinței civile nr. 2000/17.02.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți R. C. D., I. M.-decedată, C. J. D. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRIN PREFECT și C. L. DE FOND FUNCIAR C., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 396 C.p.civ., a amânat pronunțarea.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.06.2013 sub nr._, reclamantii Tanasie I. si Tanasie E. in contradictoriu cu pârâtii Rachiteanu C. D., C. J. D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor prin Prefect, au solicitat instanței ca prin hotărârea pronunțată sa se constate nulitatea absoluta partiala a TDP nr. 743-_/26.11.1993 emis de C. J. D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor si a contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2815/09.05.2005 de BNP D. T. si A. T. in ceea ce priveste suprafata de 214,52 mp, teren situat in intravilanul localitatii C., T 6, P 20, jud. D..
În motivarea în fapt a acțiunii s-a aratat ca in cursul anului 2003, reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu destinația extravilan arabil, situat in C., T 6, P 20, jud. D., in suprafața de 1500 mp, in temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2655/08.07.2003 al BNP Ciovica G., încheiat cu Tiana C...
Se mai arata ca vânzătoarea a făcut dovada dreptului sau de proprietate cu TDP nr. 607-_/08.11.1993 emis de C. J. D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, întocmind anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 2655/08.07.2003, documentație cadastrala, precum si act de dezmembrare a suprafeței totale înscrise in TDP 607-_/1993, acesta fiind autentificat de BNP Ciovica G. in data de 18.06.2003.
Se menționează ca terenul ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare incheiat intre reclamanti in calitate de comparatori si Tiana C., in calitate de vânzatoare, face parte din trupul 3 de proprietate inscris in actul de dezmembrare.
Reclamantii arata ca in anul 2004 au demarat procedura de obtinere a autorizatiei de construire privind un imobil cu destinatia de locuinta pe acest teren.
Se arata ca din momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra erenului in discutie si-au indeplinit in mod constant obligatiile fiscale, exercitând in mod continuu si cu buna credinta in calitate de proprietari atributele dreptului de proprietate asupra acestuia.
De asemenea, reclamantii arata ca in anul 2005 au fost actionati in judecata de catre pârât, instanta obligându-i sa-i lase acestuia in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 214,52 mp.
Mentioneaza reclamantii ca pârâtul Rachiteanu C. D. a invocat in sprijinul cererii sale un drept de proprietate asupra suprafatei mai sus individualizate, dobândit in temeiul unui act de vânzare cumparare incheiat cu pârâta I. (fosta S.)M. in calitate de vânzator, aceasta dobândind la rândul sau dreptul de proprietate asupra terenului in temeiul TDP 734-5885/26.11.1993.
Reclamantii mai arata ca din compararea celor doua titluri de proprietate de care inteleg sa se foloseasca partile, rezulta o buna conturare a dreptului de proprietate, in ceea ce priveste reclamantii rezultând din evidentele OCPI D. ca intabularea s-a facut in cartea funciara_ a mun. C., nr. cadastral_/3.
Precizeaza reclamantii ca la momentul emiterii TDP in favoarea lui I. maria, exista un TDP emis in favoarea vânzatoarei Tiana C., pe aceeasi de teren, astfel incât din aceasta perspectiva se poate vorbi de o lipsa de obiect.
De asemenea, reclamantii arata ca suprafata in discutie nu avea cum sa fie inclusa in TDP emis pe numele lui S. M. odata ce fusese inclusa in TDP eliberat lui Tiana C., neavând cum sa faca ulterior obiectul tranzactiei dintre I. (fosta S.) M. si Rachiteanu D. C..
În drept, au fost invocate prevederile art. 1225 si urm Ncc, art. 35 Ncpc.
În susținerea acțiunii au fost depuse la dosar, in procedura de regularizare, contract de vânzare cumparare nr. 2815/09.05.2005, TDP 734-_/26.11.1993, contract de vânzare cumparare nr. 2655/08.07.2003, TDP nr. 607-_/08.11.1993, documentatie topografica, act de dezmembrare din 18.06.2003, incheiere_/10.10.2003 a OCPI D., certificate de urbanism, certificate de atestare fiscala, adresa nr._/30.07.2003 a Primariei C., extras de carte funciara, certificate de nomenclatura stradala, CI reclamanti.
Prin incheierea din data de 07.10.2013, instanta a dispus introducerea in cauza a CLFF C..
La data de 28.10.2013, pârâtul Rachiteanu C. D. a formulat intâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantilor ca fiind neintemeiata.
Prin intâmpinare pârâtul a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, aratând ca s-a judecat cu reclamantii cu privire la suprafata de 214,52 mp pe care reclamantii invoca ca le apartine, . ca obiect revendicare imobiliara, in acest sens fiind pronuntata sentinta nr. 1010/24.01.2008 in dosarul nr._, ramasa definitive si irevocabila prin respingerea recursului.
De asemenea, prin întâmpinare pârâtul a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a numitei I. (fosta S.) M., aratând ca aceasta este decedata.
Se mai arata prin intâmpinare ca prin raportul de expertiza efectuat in cauza in care s-a judecat cu reclamantii a evidentiat in mod cert prin masuratori ca reclamanții sunt cei care nu respectat dimensiunile terenului pe care l-au dobândit prin cumpărare.
Prin sentința civilă nr.2000/17.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă exceptia lipsei capacitatii de folosința a pârâtei I. M..
A fost respinsă actiunea formulată de reclamantii Tanasie I. si Tanasie E., în contradictoriu cu pârâții Rachiteanu C. D., C. Județeana D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor prin Prefect, C. L. de Fond Funciar C..
Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecata in favoarea pârâtului Rachiteanu C. D..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele;
Reclamanții T. I. și T. E. au solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.734-_/26.11.1993 emis pe numele pârâtei I. (fostăȘerban) M. motivată de faptul că, la momentul emiterii titlului de proprietate pe numele pârâtei pentru aceiași suprafață de teren exista emis un alt titlu de proprietate pe numele Tiana C. și anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2815/09.05.2005 de BNP D. T. încheiat între pârâta I. (fostă Ș.)M. și pârâtul R. C. D..
Din actele depuse la dosar respectiv extrasul din registrul de deces pentru uz oficial a rezultat că pârâta I. (fostă Ș.) M. a decedat la data de 03.08.2005.
Așa cum s-a statuat în doctrină și jurisprudență, capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual, iar în cazul persoanelor fizice, aceasta începe la nașterea lor și încetează la moartea lor.
Potrivit art.56 N.CP.CIV orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte la judecată.
per a contrario, nu poate fi parte într-un proces civil persoana care nu are capacitate personală de folosință, întrucât a decedat.
În cazul în care partea a decedat anterior inițierii procesului, cum este cazul în speța de față în ceea ce o privește pe pârâta I. (fostă Ș.) M., nu sunt incidente dispozițiile art.412 alin.1 N.c.p.civ.
Față de considerentele expuse, instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei I.(fostă Ș.) M. invocată de pârâtul R. C. D. și va anula acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta I. M..
În ceea ce privește capătul de cerere în constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2815/09.05.2005 de BNP D. T. formulat în contradictoriu cu pârâtul R. C. D. instanța l-a respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art.59 N.cp.civ mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceiași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
Deși în principiu în funcție de voința părților coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care datorită naturii litigiului coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară.
Într-o acțiune în anulare sau nulitatea unui contract instanța trebuie să constate nevalabilitatea actului juridic față de toate părțile și întrucât, pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezintă o necesitate obiectivă în materia nulităților actelor juridice, litisconsorțiul este întotdeauna necesar, obligatoriu și unitar.
Cum în speța de față reclamanții au solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2815/09.05.2005 de BNP D. T. încheiat între pârâta I. (fostă Ș.)M. care la data introducerii acțiunii era decedată și pârâtul R. C. D. și nu au chemat în judecată și moștenitorii pârâtei decedate în prezenta cauză coparticiparea procesuală fiind obligatorie, instanța a respins capătul de cerere în constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2815/09.05.2005 de BNP D. T..
În temeiul art.453 N.c.p.civ instanța a obligat reclamanții la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții T. I. și T. E., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului anularea sentinței și retrimiterea cauzei la instanța de fond în vederea judecării fondului cauzei.
În motivare a arătat că prima instanță în mod greșit a respins cererea de chemare în judecată și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanții au mai precizat că soluția vizează doar excepția, nu și fondul cauzei, dezbaterile în fața primei instanțe rezumându-se doar la lipsa capacității de folosință a pârâtei I. M. și apreciază că s-ar fi impus disjungerea capătului de cerere în ceea ce privește pretențiile formulate împotriva pârâtului R. C.-D., eventual o punere în discuție a precizării acțiunii față de aspectele intervenite.
Soluția adoptată echivalează cu o împiedicare a accesului la justiție
În ceea ce privește regimul juridic al coparticipării procesuale, dispozițiile legale prevăd ca apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți nu le profită celorlalți și nu îi pot prejudicia. Numai aceste dispoziții vizează litisconsorțiu procesual incident în cauză. Din această perspectivă coparticipanți se bucură de independență procesuală. Speța putea fi analizată și doar prin raportare la unul dintre pârâți, ultimul dobânditor al imobilului.
Reclamanții arată că pârâtul R. nu se mai afla într-un raport juridic cu pârâta I., decedată anterior introducerii acțiunii. Poziția sa este una individuală la acest moment, el dobândind prin actul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate o solicită, drept de proprietate asupra imobilului. El nu are nevoie în proces de vânzător pentru a putea formula apărări cu privire la dreptul de proprietate de care se prevalează. Acest drept se regăsește în patrimoniul său și nu are nevoie de pârâtul-vânzător pentru a-l apăra. Existența unui drept a unei obligații comune caracterizează litisconsorțiu simplu, facultativ, iar nu obligatoriu, cum în mod eronat, îl califică prima instanță.
A impune reclamanților lămurirea chestiunii supuse dezbaterii doar în cadrul indicat de către prima instanță echivalează cu împiedicarea accesului la justiție astfel cum este consacrat prin dispozițiile legii fundamentale, dar și ale celei comunitare și internaționale la care Statul Român este parte.
Reclamanții arată că soluția retrimiterii cauzei la prima instanță se impune având în vedere că aceasta nu a intrat în cercetarea fondului, în ceea ce privește pretențiile îndreptate împotriva pârâtului R..
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată la care au fost obligați reclamanții, apreciază că este disproporționat față de actele desfășurate în cauză de apărătorul pârâtului R..
Analizând cererea de apel prin prisma susținerilor părților, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art.476-477 NCPC tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.34 C.civ capacitatea de folosință este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații civile.
Capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât aptitudinea de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual și ea aparține în principiu oricărei persoane fizice.
Potrivit art.35 Ncciv capacitatea de folosință începe odată cu nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între cel care formulează cererea și cel care este titularul dreptului de proprietate și pe de altă partea între cel împotriva căruia este îndreptată cererea și cel obligat în același raport juridic dedus judecății(calitate procesuală pasivă).
Procesul civil nu poate fi conceput fără prezența părților cu interese contrarii reclamant –pârât.
Este însă posibil atunci când în raportul juridic sunt implicate mai multe subiecte ca mai multe persoane să fie împreună reclamante sau pârâte, fiind în prezenta unei coparticipări procesuale active sau pasive.
Coparticiparea procesuală poate exista între altele atunci când drepturile sau obligațiile reclamanților sau pârâților au o cauză comună.
Regula instituită prin dispozițiile art.59 NCPC este aceea a coparticipării procesuale facultative, însă prin abatere de la regula mai sus menționată coparticiparea procesuală este obligatorie atunci când mai multe persoane se află într-o anumită legătură care impune soluționarea unitară a litigiului cu privire la toți participanții, printr-o singură hotărâre.
Într-o astfel de situație ne regăsim în cazul unei acțiuni pentru anularea unui contract, situație în care coparticiparea procesuală este obligatorie întrucât se justifica prin aceea că nu este cu putință ca un act juridic să fie anulat față de o parte și să rămână valabil față de alta.
În speță apelanții reclamanți au sesizat instanța cu o acțiune privind nulitate titlu de proprietate nr.607-_/08.11.1993 emis de C. Județeana D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor și a contractului de vânzare cumpărare nr.2655/08.07.2003.
Observând titlul de proprietate mai sus menționat se constată că beneficiara reconstituirii dreptului de proprietate este Ș. (actual I.) M., iar actul de vânzare cumpărare a cărei nulitate s-a solicitat a fost încheiat între I. M. în calitate de vânzătoare și R. C. în calitate de cumpărător.
Prin prisma celor mai sus expuse calitate procesuală pasivă în demersul judiciar dedus judecății justifică titulara reconstituirii dreptului de proprietate, care este și parte contractantă a actului de vânzare cumpărare.
Însă pentru a justifica calitate procesuală pasivă aceasta trebuie să aibă capacitate procesuală de folosință la data introducerii acțiunii, per a contrario dacă nu are capacitate de folosință nu are nici calitate procesuală.
Din înscrisurile depuse la dosar se reține că I. M. a decedat la data de 03.08.2005, cu mult înainte de data introducerii acțiunii, astfel că aceasta nu mai poate fi parte în proces, întrucât la data introducerii acțiunii nu mai avea capacitate procesuală de folosință.
Însă drepturile și obligațiile sale s-au transmis moștenitorilor săi, care ar fi trebuit să fie părți în proces în calitate de pârâți ca dobânditori ai drepturilor și obligațiilor autorilor.
În speță întrucât decesul pârâtei a intervenit înainte de introducerea acțiunii, acțiunea nu mai poate fi formulată împotriva sa, ea nemaiavând capacitate de folosință, iar cererea de introducere a moștenitorilor acesteia, chiar în situația identificării lor, în condițiile art.412 alin.1 pct.1 NCPC nu poate fi primită întrucât moștenitorii preiau poziția procesuală a autoarei numai dacă decesul a survenit pe parcursul judecății.
Cum coparticiparea procesuală în acțiunea dedusă este obligatorie, iar acțiunea nu a fost introdusă în contradictoriu cu moștenitorii pârâtei I. M., atâta în privința nulității tdp cât și a contractului de vânzare cumpărare, tribunalul apreciază că în mod corect a procedat instanța de fond reținând inadmisibilitatea acțiunii în situația premisă a coparticipării procesuale obligatorii.
Nu se poate reține incidența dispozițiilor art.60 alin 2. NCPC potrivit cu care efectele unei hotărâri se întind asupra tuturor reclamanților și pârâților actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei profită celorlalți, având în vedere că așa cum reiese din însăși formularea textului de lege, pentru a invoca această excepție de la principiul independenței procesuale trebuie ca procesul să se judece cu toate persoanele care justifică calitatea procesuală pasivă potrivit cu natura litigiului, ori, așa cum am menționat anterior în acțiunea în nulitate act de vânzare cumpărare justifică calitate toate părțile actului, astfel că nu este fondată susținerea apelanților reclamanți privind faptul că pârâtul R. justifică singur calitate procesuală, neavând nevoie de vânzător în proces.
Nu se poate reține că prin lămurirea cadrului procesual sub aspect părților care justifică calitatea procesuală pasivă se împiedică accesul la justiție având în vedere că reclamantul este cel care trebuie să justifice calitatea procesuală pasivă a celui chemat în judecată, putând introduce o noua acțiune în contradictoriu cu toți cei care pot fi obligați în raportul juridic dedus judecății, fără a se opune autoritatea de lucru judecat.
În consecință tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărârea legală și temeinică și urmează în temeiul art.480 alin.1 NCPC să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți T. I. și T. E., ambii domiciliați in C., .. 66F, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 2000/17.02.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți R. C. D., domiciliat in C., ., ., jud. D. C. J. D. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRIN PREFECT și C. L. DE FOND FUNCIAR C., cu sediul in C., ., jud. D., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2015.
Președinte, A. B. | Judecător, A. C. Tițoiu | |
Grefier, C. D. S. |
Red.jud.A.C.Tițoiu
Tehn.F.M./7 ex.
Jud.fond.T.G.C.
| ← Anulare act. Sentința nr. 1445/2015. Tribunalul DOLJ | Partaj judiciar. Sentința nr. 22/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
