Anulare act. Sentința nr. 1445/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1445/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 3203/183/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 412/2015
Ședința publică de la 03 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător A. C. Tițoiu
Grefier C. D. S.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanții-pârâți Țacu Anișoara, Țacu M. împotriva Sentinței civile nr. 1445/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. L., având ca obiect anulare act.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 396 C.p.civ., a amânat pronunțarea.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, retine următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 21.10.2013 reclamanta C. L. a chemat în judecată pe pîrîta Țacu Anișoara, solicitînd să se dispună anularea antecontractului încheiat între reclamantă și pîrîtă la 14 octombrie 2013.
În motivarea acțiunii a susținut că împreună cu fiica sa P. I. –Z. s-a deplasat la un birou notarial de pe raza mun.Băilești pentru a-i da în folosință un teren agricol situat pe raza . stării de invaliditate, nu a asistat la discuțiile purtate de fiica sa cu notarul public, ci a așteptat afară.
A mai susținut că la un moment dat fiica sa a venit însoțită de secretara notarului, care i-a cerut să semneze un act, fără să-i citească conținutul acestuia.
În final, a susținut că la aproximativ 30 de minute după ce a revenit la domiciliu fiica sa P. Z. a venit cu autoturismul cumpărătoarei, aceasta din urmă rămânând în autoturism,iar fiica sa i-a cerut să mai semneze și alte acte, spunându-i că a uitat să le semneze și întrucât a crezut că prevăd voința sa de a-i da în folosință terenul, le-a semnat.
A depus copie de pe actul său de identitate și cel al numitei N. M. I.,chitanță privind plata taxei judiciare de timbru,notă de înregistrare la O.C.P. I.D. din 30.10.2013,titlul de proprietate nr.285-_ din 8.09.1994,procura autentificată la nr.1244 din 29.10.2013 la BNP G. G. cu sediul în mun. Băilești și certificat privind identificarea nr.cadastral și nr.de carte funciară.
La 19.11.2013 pîrîta Țacu Anișoara a depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată,solicitând respingerea acțiunii, având în vedere lipsa calității sale procesuale pasive, susținând că între ea și reclamantă nu s-a încheiat nici un act de vânzare cumpărare la data de 14.10.2013,așa cum susține reclamanta.
A susținut că acea promisiune de vânzare cumpărare s-a încheiat între soțul său T. M. și reclamantă,în prezența martorilor și acea declarație dată de reclamantă la notar că este de acord cu vânzarea făcută.
În final, a susținut că fiica reclamantei și-a cumpărat teren într-o altă localitate cu banii primiți, solicitând încuviințarea probei testimoniale în cadrul căreia să fie ascultați martorii P. I. Z. și S. V.,cu cheltuieli de judecată.
A atașat la întâmpinare copie de pe declarația autentificată nr.1167 din 14.10. 2013 la BNP A. B. cu sediul în Băilești.
La 17.12._ reclamanta a înaintat la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat introducerea în cauză,în calitate de pîrît,a soțului pîrîtei T. M., semnatar a convenției de vînzare cumpărare și încuviințarea probei cu martora N. M. I.,persoană care a asistat la discuții, atât la notariat, cât și la domiciliul său.
La primul termen de judecată instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a soțului pârâtei T. M.,iar la termenul din 6.03.2014 reclamanta prin mandatar și-a precizat acțiunea, revendicând de la pârâți suprafața de 5000 m.p.teren înscrisă în titlul de proprietate nr.285-_ din 8.09.1994, susținând că nu a înstrăinat pârâților acest teren și nu a încasat nicio sumă de bani.
A depus la dosar chitanță privind plata taxei judiciare de timbru și la cererea părților s-au încuviințat proba cu interogatorii și proba testimonială.
Au mai fost depuse la dosar antecontractul de vânzare cumpărare, cartea de identitate a pârâtului, s-au luat interogatorii reclamantei și pârâților și au fost ascultați martorii N. M. I. și P. Z..
Prin sentința civilă nr.1445/29.05.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Țacu Anișoara, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C. L. împotriva pârâților Țacu Anișoara și Țacu M..
A fost anulat antecontractul încheiat între reclamantă și pârât la 14 octombrie 2013.
Au fost obligați pârâții să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei terenul în suprafață de 5.000 m.p, situat în extravilanul . 88,. titlul de proprietate nr.285-_ din 8.09.1994.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 710 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut reține următoarea situație de fapt:
Inițiativa vânzării terenului a aparținut fiicei reclamantei, P. Z. (declarația acesteia – fila. 44, interogatoriile pârâților – filele 40, 41).
De reținut este faptul că între reclamantă și vreunul dintre pârâți nu a avut loc nicio discuție cu privire la vânzare.
Reclamanta susține că deplasarea ei la notar a fost în scopul dării în folosință a terenului fiicei sale; fiica, P. Z., a declarat că "doamna notar…de trei ori a întrebat-o dacă este de acord să-mi dea mie pământul…"
Așadar, este fără dubiu că susținerile reclamantei sunt întemeiate, că voința sa reală a fost aceea de a-i da pământul fiicei (să-l muncească sau în proprietate, este nerelevant). Este mai mult decât plauzibilă, însă, susținerea acesteia că "datul" privea beneficiile pământului.
Dacă lucrurile nu ar fi stat astfel, actul firesc ce ar fi trebuit încheiat la notar ar fi fost o procură dată fiicei pentru vânzarea terenului. Or, nu s-ar putut încheia o asemenea procură pentru că între mamă și fiică nu s-a pus niciodată problema vânzării terenului.
Așadar, se poate spune că încheierea antecontractului nu a respectat nici o regulă din cele prevăzute de lege.
Nerealitatea conținutului declarației este evidențiată chiar de către pârâți care au declarat în instanță că au dat banii fiicei abia după ce aceasta le-a înmânat antecontractul semnat de reclamantă.
Eroarea în care s-a aflat reclamanta nu este una simplă ci provocată de fiică, cu complicitatea cumpărătorilor, dincolo de faptul că antecontractul, înscrisul, l-a privit doar pe pârât, care au condiționat plata către fiică de declarația notarială potrivit căreia reclamanta ar fi încasat prețul.
Din această perspectivă excepția lipsei calității procesuale invocată de pârâtă este neîntemeiată și a fost respinsă.
În contextul celor arătate, ne aflăm în ipoteza prevăzută de art.1214 și 1215 din codul civil, situație în care actul este anulabil, astfel încât instanța a admis acțiunea reclamantei iar, în temeiul art.453 din codul de procedură civilă pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Țacu Anișoara și Țacu M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului, pârâții arată că pe lângă documentul întocmit de notar a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare cu semnătura în original a vânzătorului C. L..
Ulterior vânzării la presiunile făcute din partea fiicei acesteia numita C. V., precum și din partea concubinului acesteia, C. M., numita C. L. a fost determinată să nu recunoască despre faptul că aceste teren a fost vândut.
Referitor la afirmația că "a dat pământul în folosință", arată că această afirmație este eronată, deoarece dacă acest teren se dă fiicei sale să-l muncească, aceasta îl muncea pur și simplu fără să fie nevoie de documentele amintite prin care se face vânzarea-cumpărarea către pârâți, nicidecum către P. I.-Z..
Martorul M. M. arată că la data întocmirii documentelor respective s-a știut că acest teren s-a vândut către pârâți.
Martora U. C. F. arată că martora N. M. I. a fost influențată de către numita C. V. care a promis că în situația în care promis că în situația în care aceasta declară cum dorește ea, le achită energia electrică restantă, precum și taxa de rebranșare la rețeaua electrică.
Apelanții au arătat că starea de invaliditate este locomotorie și nu din punct de vedere al discernământului.
În scop probator au fost audiați martorii M. M., propus de apelanți, și S. Luci propus de intimată depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Analizând cererea de apel prin prisma susținerilor părților, a actelor și lucrărilor dosarului și în temeiul art.476-477 NCPC tribunalul reține următoarele:
La data de 14.10.2013 a fost încheiat antecontractul de vânzare cumpărare a suprafeței de teren de 5500 m.p, situată în T88 P10, în care la rubrica promitent vânzător este înscrisă Ciucilin L. și promitent cumpărător Țacu M..
Pentru a fi valabil încheiat acest antecontract ar trebui să îndeplinească condițiile generale de valabilitate a oricărui contract de vânzare cumpărare respectiv să aibă un obiect determinat, părțile sa aibă capacitatea de încheia promisiunea, să existe un consimțământ valabil exprimat privind încheierea promisiunii și să aibă o cauză licită.
Prin prezenta acțiune reclamanta intimată a contestat existența consimțământului, pentru încheierea promisiunii de vânzare cumpărare, invocând o eroare asupra naturii juridice a actului pe care a înțeles să-l încheie.
Potrivit art.1207 Nccivil partea care la momentul încheierii contractului, se află într-o eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea în speță a promisiunii de vânzare.
Eroarea este falsa reprezentare a realității de către una dintre părți la încheierea actului cu privire la unul sau altul din elementele esențiale acelui contract.
Punctul 1 alin.2 al textului de lege mai sus menționat reglementează primul caz de eroare esențială, eroarea asupra naturii contractului, respectiv o parte crede că încheie un anumit act, iar cealaltă parte are credința greșită că încheie un alt act juridic.
Din probele administrate, respectiv depoziția martorei P. Z., fiica reclamantei intimate se reține că între aceasta și martora a intervenit o înțelegere privind suprafața de teren de 5500 m.p, care a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare, în sensul că martora P. a dorit ca aceasta suprafață de teren să-i fie transmisă în proprietate, însă reclamanta intimată a înțeles să i-o transmită în folosință.
Martora P. Z. a mai menționat că după ce a discutat cu reclamanta privind transmiterea acestui teren au mers la notar, unde a fost întocmită declarația autentificată sub numărul 1285/26.12.2012, prin care reclamanta intimată a menționat că este de acord să se treacă în registrul agricol al fiicei sale P. Z., suprafața de teren de 5500 m.p.
Însă din interogatoriul luat reclamantei de instanța de fond, se reține că aceasta a menționat că nu a intrat în biroul notarului fiind în neputință de a se deplasa, însă notarul a venit la mașină și a pus-o să semneze declarația, aspect care a fost relatat și de martora N. M., care le-a însoțit pe acestea, fără ca aceasta să confirme că reclamantei i-a fost citit conținutul declarației.
Martora N. M. I. a mai menționat că înțelegerea dintre reclamanta și fiica sa P. Z. a fost ca aceasta din urmă să muncească suprafața de teren de 5500 m.p și nu a avut intenția de a-i transmite dreptul de proprietate, aspect care este susținut și de depoziția martorei P. Z., care a menționat că mama sa i-a spus că „îi dă un pogon de pământ”, fără a menționa explicit că ii vinde terenul, din exprimarea reclamantei putându-se aprecia că prin "a da terenul" a înțeles să-i acorde posesia acestuia, cu consecința de a-l munci.
De altfel observând împrejurările în care a fost încheiat antecontractul a cărui nulitate s-a solicitat prin prezenta acțiune, se reține că pârâtul apelant-promitentul cumpărător-nu a avut nicio discuție personală cu reclamanta intimată, aspect pe care l-a recunoscut prin răspunsul la interogatoriu, în care a menționat că fiica reclamantei numita P. Z. a venit la acesta și i-a adus la cunoștință că are o suprafață de teren de vândut, fiind de acord și celelalte rude, acord de care a luat cunoștință personal din discuția telefonică pe care a avut-o cu fratele acesteia –G. și nu reclamanta intimată. Aceste aspecte au fost confirmate și de apelanta pârâtă Țacu Anișoara care a mai menționat în plus că după ce reclamanta a dat declarația mai sus menționată la notar a fost sfătuită de un avocat să încheie un antecontract, motiv pentru care s-a deplasat împreună cu P. Z., la domiciliul reclamantei intimate, unde a fost întocmit antecontractul, fără însă ca această să intre în locuința reclamantei si să aibă o discuție cu acesta, antecontractul fiind adus de fiica acesteia, completat și semnat.
În ceea ce privește depoziția martorului M. M., instanța apreciază că despre aspectele pe care le-a menționat în legătură cu faptul că Ciciulin L., i-a dat o suprafață de teren de 5500 m.p, fiicei sale P. Z., pe care aceasta i-a vândut-o apelantului pârât cu suma de 5000/5500 lei, a luat cunoștință din discuțiile purtate cu numita C. V., nefiind percepute personal, situație în care fiind o mărturie indirectă instanța nu-i va acorda eficiență juridică.
Se mai reține că declarația autentică dată de reclamanta intimată la notar prin care a înțeles să se treacă suprafața de teren de 5500 m.p, în registrul agricol al fiicei sale, nu produce niciun efect sub aspect transferului dreptului de proprietate, simpla înscriere dacă ar fi existat(nefiind făcută de altfel nicio dovadă în acest sens) neavând efect translativ sau constitutiv de proprietate, care în sistemul nostru se poate transmite fie prin acte translative ca vânzarea cumpărarea sau alte moduri originale.
Nici din faptul că între reclamantă și apelantul pârât s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare, nu se poate deduce că reclamanta pârâtă și-a exprimat consimțământul de a înstrăina suprafața de teren mai sus menționată, având în vedere că din cele mai sus expuse, reiese că discuțiile privind natura actului au avut loc numai între fiica reclamantei, ce nu a exibat niciun contract de mandat cu privire la înstrăinarea terenului și nici vreun act translativ sau constitutiv de drepturi asupra terenului, și apelantul pârât, prețul vânzării fiind încasat de fiica promitentei, iar în ceea ce privește existența consimțământului celorlalți moștenitori și în special al numitului Ciciulin G., fiul reclamantei, la o presupusă vânzare a terenului, se apreciază de instanța de apel că acestea nu sunt producătoare de consecințe juridice cu privire la valabilitatea convenției, atâta timp cât titularul dreptului de proprietate al terenului este reclamanta intimată, aceasta trebuind să-și exprime consimțământul pentru încheierea convenției, în forma materializată prin antecontract.
Din toate cele mai sus expuse se constată că reclamanta a înțeles să asigure fiicei sale folosința terenului în suprafața de 5500 m.p, nu să-i transmită dreptul de proprietate asupra acestuia, fiind în eroare la data încheierii antecontractului sub aspectul naturii actului juridic semnat, numai în prezența fiicei sale P. Z., care nu era interesată să o lămurească în privința naturii actului încheiat, atâta timp cât aceasta încasase contravaloarea terenului.
Prin prisma celor mai sus expuse se apreciază că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, după interpretarea judicioasă a materialului probator și a interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale precitate și în consecință în temeiul art.480 alin.1 NCPC urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanții-pârâți Țacu Anișoara, Țacu M., ambii cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 1445/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. L., cu domiciliul în ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2015.
Președinte, A. B. | Judecător, A. C. Tițoiu | |
Grefier, C. D. S. |
Red.jud.A.C.Tițoiu
Tehn.F.M./5 ex.
Jud.fond.M.P..
| ← Pretenţii. Sentința nr. 124/2015. Tribunalul DOLJ | Fond funciar. Decizia nr. 413/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
