Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 12/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 12/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 26020/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 807/2015
Ședința publică de la 07 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător A. B.
Grefier C. D. S.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta-pârâtă C. C. L. ANIȘOARA împotriva Sentinței civile nr._ pronunțată la data de 12.11.2014 de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. T. C., având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat D. Florența Ș., pentru apelanta-pârâtă, lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Avocat D. Florența Ș., pentru apelanta-pârâtă, arată că a invocat prin motivele de apel excepția necitării și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar în dovedirea nelegalei citări a apelantei-pârâte.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri conform art. 258 C., apreciind utilitatea față de primul motiv din cererea de apel.
Avocat D. Florența Ș., pentru apelanta-pârâtă, depune bon fiscal, factura nr. 3206 din 08.04.2015, ordin de deplasare, factura nr. 3474 din data de 06.05.2015.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat D. Florența Ș., pentru apelanta-pârâtă, solicită admiterea apelului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecința respingerii acțiunii civile formulate de reclamant ca fiind neîntemeiată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată. Învederează instanței că toate comunicările și citațiile efectuate la fond au fost transmise la adresa din B., cu toate că domiciliul legal se afla în satul B., nr. 132, .. Cluj, așa cum era indicat la fila nr. 34. Arată că hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate și se impune ca, în temeiul art. 480 NCPC instanța de apel să anuleze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
La data de 27.04.2013, reclamanta D. T. Carlica a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta C. L. Anișoara, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată la data de 26.08.1999 între defunctul C. A. I.- tatăl pârâtei în calitate de vânzător și reclamantă, în calitate de cumpărător cu privire la imobilul casă cu 2 camere și hol împreună cu terenul aferent în suprafață de 2374 mp situat în intravilanul localității B., .. 10, jud. D. potrivit TP nr. 37-_/26.04.1993 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la bunurile imobile menționate.
În motivare, reclamanta a arătat că în cursul lunii august 1999, printr-un act sub semnătură privată intitulat "chitanță" încheiat la 26 august 1999 a cumpărat de la defunctul C. A.I.- tatăl pârâtei, o casă cu 2 camere și hol împreună cu terenul aferent în suprafață de 2374 mp teren intravilan situate în localitatea B., .. 10, jud.D..
Reclamanta precizează că prețul de 3000 de lei a fost plătită integral vânzătorului care a decedat la data de 28.05.2000.
În scop probatoriu, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul, proba testimonială cu audierea martorilor.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
În ședința publică din data de 26 Februarie, apărătorul reclamantei a învederat instanței că numele corect al pârâtei este C. C. L. Anișoara.
În ședința publică din data de 09.04.2014, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu audierea martorilor indicați în cererea de chemare în judecată.
Instanța din oficiu a dispus încuviințarea probei cu expertiza în specialitatea topografie.
În ședința publică din data de 18.6.2014, instanța a dispus înlocuirea expertului Fetoi N. cu expertul S. A..
Raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul S. A. a fost depus la data de 04.09.2014.
Prin sentința civilă nr._/12.11.2014 pronunțată de Judecătoria C. fost admisă acțiunea formulată de reclamanta D. T. C. în contradictoriu cu pârâta C. C. L. Anișoara.
S-a constatat valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare intervenită la data de 26.08.1999 între numitul C. I. în calitate de vânzător și reclamant în calitate de cumpărător cu privire la imobilul situat în B., ..10, județul D. compus din casă cu 2 camere și hol și terenul aferent în suprafață de 2328 mp cu următorii vecini: la N - . E –D. M., la S- C. M., la V- DS 1561, prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 26.08.1999 între reclamant în calitate de cumpărător și defunctul C. A.I.- tatăl pârâtei, în calitate de vânzătoar s-a încheiat o convenție de vânzare-cumpărare cu privire la o casă cu 2 camere și hol împreună cu terenul aferent în suprafață de 2374 mp teren intravilan situate în localitatea B., .. 10, jud.D..
La data întocmirii convenției, a fost achitat prețul de iar reclamantul-cumpărător a intrat în posesia bunului pe care l-a folosit nestingherit.
Convenția încheiată nu a putut duce la transmiterea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător,deoarece se impunea încheierea actului de vânzare-cumpărare în forma autentică,forma cerută ad validitatem și care nu a fost respectată de părți.
Convenția constatată prin înscrisul sub semnătură privată existent la dosar a născut în patrimoniul cumpărătorului dreptul de a cere în viitor transmiterea dreptului de proprietate prin încheierea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
In cazul în care debitorul refuză îndeplinirea obligației conform art 1077 C.Civ.,creditorul poate duce la îndeplinire obligația printr-un fapt al său personal sau prin recurgerea la instanța de judecată.
Conform Titlului de Proprietate nr. 37-_/26.04.1993 eliberat de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii 18/1991 numitul C. A.I. a dobândit terenul în litigiu.
La data de 28.05.2000, numita C. A.I. a decedat, unicul moștenitor legal fiind pârâta C. C. L. Anișoara în calitate de descendentă gr.I.
Martorii audiați în cauză au declarat că reclamanta a cumpărat de la numitul C. A.I. imobilul în cauză, achitând prețul convenit și intrând în posesia sa și folosindu-l nestingherit .
Prin urmare,în baza art 1073,1077 C.Civ. și art 5 alin 2 din Titlul X din Legea 247/2005 instanța a admis acțiunea și a constatat valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare intervenită la data de 26.08.1999 între numitul C. I. în calitate de vânzător și reclamantă în calitate de cumpărătoare cu privire la imobilul situat în B., ..10, județul D. compus din casă cu 2 camere și hol și terenul aferent în suprafață de 2328 mp cu următorii vecini: la N - . E –D. M., la S- C. M., la V- DS 1561, pronunțând o hotărâre care va ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâta C. C. L. Anișoara, criticând-o ca netemenică și nelegală.
A motivat apelanta că instanța de fond a soluționat procesul trecând peste faptul că judecata pricinii s-a realizat în lipsa sa, a pârâtei, care nu a fost legal citată pentru niciunul dintre termenele de judecată, pe tot parcursul procesului.
Astfel, arată apelanta, deși are domiciliul legal în satul B., nr. 132, .. Cluj, iar reședința sa statornică este în Spania, aspecte ce rezultă fără echivoc din copia actelor anexate apelului, domiciliul său a fost indicat de către reclamant cu rea credință ca fiind în satul B., în condițiile în care ea nu mai locuiește acolo din anul 1992, când părinții săi au divorțat, iar ea s-a mutat împreună cu mama sa în ..
Reaua credință a reclamantului în ceea ce privește indicarea unui alt domiciliu al pârâtei decât cel real, rezultă din faptul că reclamantul, prin mandatar a depus la dosar,la termenul din data de 26 Februarie 2014 actul intitulat „Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale”în care, alături de numele corect al pârâtei este indicată și adresa sa corectă, respectiv C. M., . Cluj. În baza acestui document s-a îndreptat eroarea materială în ceea ce privește numele pârâtei, dar nu și în ceea ce privește domiciliul acesteia, citarea sa făcându-se la același domiciliu indicat de reclamant, respectiv B., Jud. D..
Arată apelanta că nelegala citare sau lipsa citării unei părți la un termen de judecată atrage inopozabilitatea tutror actelor de procedură efectuate la acel termen, iar cu atât mai mult, nelegala citare a părții pe parcursul întregului proces, atrage nulitatea hotărârii și rejudecarea procesului, potrivit art. 480 N.C.pr.civ.
Prin urmare, hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate astfel încât se impune, în temeiul art. 480 N.C pr.civ. ca instanța de apel să anuleze hotărârea și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe.
Mai arată apelanta că în ceea ce privește apărările pe care înțelege să le formuleze față de cerea de chemare în judecată, acesta au ca finalitate respingerea acțiunii și vizează excepția nulității contractului de vânzare-cumpărare întemeiată pe lipsa de consimțământ a cumpărătorului la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, precum și lipsa consimțământului vânzătorului la încheierea contractului.
În ceea ce privește primul motiv de nulitate, respectiv lipsa consimțământului cumpărătorului, apelanta arată că înscrisul sub semnătură privată a fost încheiat la data de 26.08.1999, când cumpărătorul avea vârsta de 11 ani, data nașterii acestuia, 21.04.1988, fiind înscrisă chiar în actul sub semnătură privată, astfel că la momentul încheierii acestui act reclamantul era lipsit total de capacitate de exercițiu, iar sancțiunea prevăzută de lege pentru nerespectarea normelor legale privind capacitatea este nulitatea actului .
În ceea ce privește existența consimțământului vânzătorului, aceasta lipsește cu desăvârșire, întrucât vânzătorul, tatăl apelantei, la puțin timp după încheierea convenției, a suferit un accident rutier și a fost în comă până la data de 29.05.2000 când a decedat la domiciliul său din localitatea B., în aceeași casă pe care reclamantul pretinde că a cumpărat-o de la tatăl apelantei.
Mai arată apelanta că semnătura de rubrica „vânzător” nu aparține tatălui său, dorind să dovedească acest lucru cu o expertiză grafologică solicitată în probațiune.
Ca atare, convenția constatată prin înscrisul sub semnătură privată ar fi născut în patrimoniul cumpărătorului dreptul de a cere în viitor transmiterea dreptului de proprietate prin încheierea actului în formă autentică, în temeiul principiului conversiunii actelor juridice, numai dacă ar fi fost respectate și regăsite toate elementele esențiale pentru valabila încheiere a convențiilor, însă lipsa capacității și a consimțământului paralizează principiul conversiunii actelor juridice civile și implicit și posibilitatea reclamantului de a valida contractul de vânzare-cumpărare.
Apelanta a depus la dosar în copie certificatul său de căsătorie, certificatul de naștere, cartea de identitate, sentința civilă nr._/1992, certificat de rezidență în Spania, practică judiciară.
Intimatul D. T. Carolică a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat, arătând că în ceea ce privește citarea pârâtei, în acțiunea introductivă a menționat din eroare domiciliul acesteia în localitatea B., jud. D., iar instanța a constatat la termenele de judecată din 15.01 și 26.02. că procedura de citare cu pârâta este viciată, punându-i în vedere să indice domiciliul corect al acesteia, ceea ce s-a și întâmplat, prin depunerea la dosar a sesizării privind deschiderea procedurii succesorale notariale în care era trecut numele pârâtei și adresa corectă a acesteia.
Pentru termenul următor instanța a dispus comunicarea către pârâtă a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, iar dovada de comunicare a fost semnată de către mama pârâtei. De asemenea, procedura de citare a pârâtei a fost îndeplinită la fiecare termen de judecată prin citarea acesteia la domiciliul din com. C. M., ., jud. Cluj, dovada de comunicare fiind semnată de mama sa, însă pârâta nu a trimis niciun înscris prin care să indice instanței că are reședința în Spania sau să își aleagă un domiciliu procesual la o anumită persoană. Un argument în plus că pârâta a avut cunoștință de existența dosarului îl constituie faptul că aceasta a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Mai arată intimatul că în ceea ce privește excepția nulității contractului de vânzare cumpărare întemeiată pe lipsa discernământului cumpărătorului la momentul încheierii contractului, solicită respingere acesteia ca neîntemeiată,întrucât art. 1652 C.civ. prevede că pot cumpăra și vine toți cei cărora nule este interzis prin lege, iar cazurile de incapacitate d ea cumpăra, sunt expres și limitativ prevăzute de lege.
De asemenea, persoana lipsită de capacitate de exercițiu poate încheia singură actele prevăzute de lege, respectiv acte de conservare și acte de dispoziție de mică valoare; vânzarea este act de dispoziție numai raportat la obiectul contractului, respectiv prețul și lucrul vândut astfel că minorul poate încheia în calitate de cumpărător un antecontract de vânzare-cumpărare, având încuviințarea părintelui, așa cum a arătat martorul audiat,care i-a și procurat banii necesari pentru plata prețului.
Chiar și dacă nu ar fi avut încuviințarea părinților, minorul devenit major poate confirma actul făcut în timpul minorității, astfel că solicită respingerea excepției invocate.
În ceea ce privește lipsa consimțământului vânzătorului, intimatul a arătat că și această motivare este neîntemeiată, întrucât semnătura de pe înscrisul sub semnătură privată aparține vânzătorului, aspect confirmat de martorul audiat în cauză, care a arătat că a fost de față la încheierea înscrisului sub semnătură privată.
La data de 16.03.2015 apelanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a combătut apărările și susținerile intimatului pârât.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței se constată că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a indicat numele pârâtei ca fiind C. L. Anișoara, iar domiciliul acesteia în localitatea B., jud. D..
În ședința publică din data de 26.02.2014 reclamantul a depus la dosar sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale privind pe defunctul C. I., înscris în care este menționat numele și adresa pârâtei (C. C. L. Anișoara, domiciliată în satul B., nr. 132, .. Cluj) și a solicitat îndreptarea erorii materiale privind numele pârâtei, corect fiind C. C. L. Anișoara.
Instanța a luat act de această precizare privind numele pârâtei și constatând că procedura de citare cu aceasta nu a fost legal îndeplinită, a dispus citarea sa cu duplicat al cererii de chemare în judecată.
Pârâta însă, a fost citată tot în localitatea B., jud. D., pentru următoarele două teremenele care au urmat, respectiv 09.04.2014 și 14.05.2014, dovezile de comunicare fiind semnate de mătușa și unchiul pârâtei, după care aceasta nu a mai fost citată pentru următoarele termene acordate de instanță.
În aceste condiții, deși la dosar, în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, era menționat domiciliul pârâtei, ca fiind în satul B., nr. 132, .. Cluj, atât instanța de fond cât și pârâtul au ignorat acest aspect, astfel că pe tot parcursul procesului procedura de citare cu pârâta a fost nelegal îndeplinită, instanța menționând în mod greșit în încheierile de ședință că pârâta are termen în cunoștință.
Împrejurarea că la data de 10.09.2014 pârâta a înaintat instanței prin fax o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător, nu echivalează cu primirea termenului în cunoștință, întrucât situațiile în care legea prevede că partea primește termenul în cunoștință sunt expres și limitativ reglementate de art. 229 C.pr.civ. între care nu se regăsește și situația din cauza de față, întrucât pârâta nu a depus vreo cerere personal la registratura instanței și nici nu a fost prezentă la vreun termen de judecată, după cum nu a semnat vreo dovadă de comunicare a citației nici personal și nici prin mandatar, atâta timp cât citația a fost comunicată la o altă adresă decât domiciliul real al pârâtei.
Față de cele arătate mai sus, se constată că judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa pârâtei care nu a fost legal citată la niciunul dintre termenele de judecată, astfel încât, în temeiul art. 480 alin. 2 C.pr.civ. va fi admis apelul, va fi anulată sentința și va fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, nemaifiind necesară cercetarea celorlalte motive de apel, acesta urmând a fi avute în vedere de instanța de fond cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă C. C. L. ANIȘOARA, cu domiciliul procesual ales în T.. .. 36, ., la dna. av. Ș. D. Florența, împotriva Sentinței civile nr._ pronunțată la data de 12.11.2014 de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. T. CAROLICĂ, domiciliat în B., ..10, județul D..
Anulează sentința civilă apelată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2015.
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, A. B. | |
Grefier, C. D. S. |
Red.jud.A.B.
Tehn.S.V./4 ex.
Jud.fond-M.D.Meclenenu
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 372/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 784/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
