Pretenţii. Hotărâre din 23-01-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 3542/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 122/2015
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Judecător V. F.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul M. P. în contradictoriu cu reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR 1 BRAZDA LUI N., împotriva sentinței civile nr. 5743 din 17 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul pârât S. L., intimata reclamantă rep. de av. S. L., intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR 1 BRAZDA LUI N. rep. de av. A. B.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- este primul termen de judecată în apel;
- apelul este declarat și motivat în termen;
- au fost comunicate motivele de apel;
- s-a depus întâmpinare care s-a comunicat ;
- nu s-a depus răspuns la întâmpinare.
Instanța, din oficiu, verifică și constată că este competentă cu soluționarea apelului, potrivit dispozițiilor art. 95 pct.2 C.p.civ.
Av. S. L. pentru apelantul pârât solicită emiterea unei adrese către Judecătoria C. pentru a comunica ora exactă când a fost publicată soluția instanței de fond, întrucât înscrisurile au fost înaintate la dosar înainte de pronunțarea hotărârii iar instanța de fond avea posibilitatea să repună cauza pe rol.
Av. B. A. pentru intimata reclamantă, învederează că în mod corect au fost înregistrate înscrisurile depuse de apelant, la instanța de fond, 18 aprilie 2014, înscrisuri care s-au depus tardiv, solicită respingerea cererii.
Instanța respinge cererea formulată de apelantul pârât, prin apărător, ca fiind inutilă soluționării cauzei și acordă cuvântul pe excepția invocată prin întâmpinare.
Av. B. A. pentru intimata reclamantă solicită admiterea excepției nulității absolute a apelului potrivit motivelor invocate prin întâmpinare .
Av. S. L. pentru apelantul pârât solicită respingerea excepției nulității absolute a apelului, admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată prin motivele de apel iar pe fond, admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Av. B. A. pentru intimata reclamantă solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată prin motivele de apel iar pe fond respingerea apelului, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală, potrivit motivelor invocate prin întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.02.2014 sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR. 1 BRAZDA LUI N. a chemat in judecată pe pârâtul M. P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2768,58 lei reprezentând debit total restant format din cheltuieli de întreținere in suma de 2422,42 lei aferente perioadei decembrie 2012- octombrie 2013 si penalități de întârziere in suma de 346,16, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul in calitate de proprietar al apartamentului situat in C., cartier Brazda lui N., ., ., ., imobil arondat Asociației de P. nr. 1 Brazda lui N., nu își achita obligațiile privind plata cheltuielilor de întreținere si penalități calculate la cheltuielile de întreținere restante, fapt care aduce prejudicii celorlalți proprietari din asociație.
Reclamanta a mai precizat ca penalitățile de întârziere au fost calculate in sistem propriu, fiind stabilite in Adunarea Generala a asociației din data de 27.03.2011 la un cuantum de 0,1% zi de întârziere in conformitate cu prevederile art. 49 alin. 1 din Legea 230/2007 așa cum rezulta din procesul verbal încheiat cu ocazia acestei adunări.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 50 din Legea 230/2007, art. 12 pct. B lit. c din HG 1588/2007 privind Normele de Aplicare ale Legii 230/2007 si art. 1488 din Codul Civil.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei împuternicire avocațială nr._/03.02.2014, proces verbal nr. 91/13.12.2013 privind ședința de informare cu avantajele medierii, extras de cont, liste de plata aferente perioadei arătate prin cerere, fișe privind modul de calcul al penalităților de întârziere, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2846/10.10.2001.
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare in cauză.
Potrivit rezoluției președintelui de complet din data de 14.03.2014, s-a dispus efectuarea unei adrese către Primăria C. – Direcția de Impozite si Taxe, pentru a se comunica titularul dreptului de proprietate pentru apartamentul nr. 13, cartier Brazda Lui N., . să se înainteze și o copie a actului de proprietate, relațiile solicitate fiind comunicate la data de 16.04.2014.
Prin sentința civilă nr.5743/17.04.2014, pronunțată de Judecătoria Craivoa, în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația de P. Nr. 1 Brazda lui N., în contradictoriu cu pârâtul M. P., ca rămasă fără obiect.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat următoarele:
La termenul de judecată de astăzi reclamanta, față de copiile chitanțelor depuse la dosar, prin care se face dovada achitării debitului și a penalităților de întârziere, a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului numai la plata cheltuielilor de judecată.
La rândul său, pârâtul, prin apărător ales, s-a opus la cererea de obligare a sa la cheltuieli de judecată, susținând că partea a făcut dovada achitării integrale a debitului solicitat, iar, în cazul în care reclamanta ar fi dat curs solicitării de reprogramare a ședinței de informare asupra avantajelor medierii, pârâtul ar fi achitat suma în această perioadă, nemaiajungându-se la judecată.
Astfel, din analiza înscrisurilor depuse la dosar – chitanțele nr._/03.03.2014 și nr._/06.03.2014 (f.45), a rezultat că pârâtul și-a îndeplinit obligațiile a căror executare constituia obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv plata debitului restant către reclamantă. Ca urmare a executării de bună voie a obligației, eventuala plată la care reclamanta solicita ca pârâtul să fie obligat a devenit astfel fara obiect.
Asupra petitului privind cheltuielile de judecată, dispozițiile art. 454 NCPC arată că, pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1522 alin. 5 din Codul civil rămân aplicabile.
În acest sens, potrivit art. 1522 alin. 5 NCCiv., cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior să fi fost pus în întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligația într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost comunicată. Dacă obligația este executată în acest termen, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului.
Însă, art. 1523 alin. 2 lit. c NCCiv., statuează că debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când și-a manifestat în mod neîndoielnic față de creditor intenția de a nu executa obligația sau când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să își execute obligația în mod repetat.
Față de textele de lege anterior redate, instanța a constatat că, în speță, pârâtul, debitor al unei obligații cu executare succesivă, a neglijat să efectueze plata cheltuielilor lunare de întreținere, în mod repetat, în perioada decembrie 2012- octombrie 2013. De asemenea, la data de 13.12.2013, pârâtul a fost convocat la ședința de informare asupra avantajelor medierii, invitație la care nu a dat curs, solicitarea sa de reprogramare nefiind trimisă în termen util reclamantei.
În acest context, instanța va respinge ca nefondate susținerile pârâtului prin apărător ales, în sensul că, în situația în care reclamanta ar fi reprogramat ședința de informare asupra avantajelor medierii, cheltuielile de întreținere s-ar fi achitat în această perioadă, câtă vreme partea a solicitat reprogramarea ședinței la data de 17.12.2013 iar plățile s-au efectuat abia în data de 03.03.2014, respectiv 06.03.2014. În plus, cererea de chemare în judecată a fost promovată de reclamantă la data de 03.02.2014 și legal comunicată pârâtului la data de 14.02.2014, partea neformulând întâmpinare prin care să arate apărările și mijloacele sale de probă.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect și, constatând incidente dispozițiile art. 1523 alin. 2 lit. c NCCiv.,a admis ca întemeiată cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu avocat.
În final, în privința concluziilor scrise și înscrisurilor depuse la data de 18.04.2014 de apărătorul pârâtului, av. S. L., după închiderea dezbaterilor și pronunțarea soluției în cauză, instanța a constatat că nu a fost legal învestită cu analizarea excepțiilor și apărărilor ridicate în cuprinsul acestora.
De asemenea, constatând că, în mod intenționat, apărătorul pârâtului, av. S. L., prezent în ședința de judecată de la termenul din 17.04.2014, a ascuns instanței informații și înscrisuri absolut necesare soluționării legale a cauzei, determinând pronunțarea unei soluții în atare condiții, din oficiu va dispune comunicarea unei copii a prezentei sentințe către Baroul M., în atenția Consiliului Baroului și a Comisiei de disciplină, pentru a aprecia asupra modului în care domnul avocat își exercită profesia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul M. P., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Pârâtul arată că hotărârea atacată a fost pronunțată fără a fi depuse diligențele necesare pentru aflarea adevărului dar și prin ignorarea unor înscrisuri înaintate anterior publicării soluției din prezentul litigiu.
Consideră că acțiunea formulată de reclamantă trebuia respinsă prin prisma admisibilității mai multor excepții absolute, peste care instanța a trecut în mod abuziv.
Conform certificatului de deces nr._/13.11.2011 pârâtul M. P. decedase cu mult înaintea introducerii cererii de chemare în judecată, fiind evidentă lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtul anterior menționat.
De asemenea, prima instanță în mod nelegal și netemeinic a dispus respingerea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată ca urmare a neîndeplinirii procedurii de informare cu privire la avantajele medierii, deși instanței îi fuseseră învederate foarte multe nereguli procedurale.
Pârâtul arată că procedura prealabilă cerută de art. 183 C.pr.civ. nu a fost legal îndeplinită și că, în conformitate cu înscrisurile existente la dosar, este lesne de observat că ședința de informare cu privire la avantajele medierii s-a făcut fără convocarea legală a pârâtului, care era decedat, iar când nepotul său S. E. a solicitat reprogramarea ședinței de mediere, mediatorul a ignorat aceasta solicitare și a procedat la completarea procesului-verbal necesar reclamantei pentru a introduce acțiunea în mod legal.
Cum nici pârâtul și nici nepotul nu s-au aflat în niciuna din situațiile limitativ prevăzute de art. 43 alin.3 din Legea nr.192/_, consideră că mediatorul trebuia să formuleze o nouă invitație la cererea numitului S. E., întâlnire la care acesta ar fi achitat pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată, iar instanța nu ar mai fi fost învestită cu judecarea litigiului.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca fiind inadmisibil.
Invocă excepția nulității absolute a apelului în temeiul art. 56 alin.3 C.pr.civ., având în vedere că pârâtul era lipsit de capacitate procesuală de folosință la momentul înregistrării cererii de apel, apelantul fiind decedat din anul 2011 așa cum rezultă din cuprinsul apelului.
Chiar dacă apelul este semnat de avocatul apelantului-pârât aceste este nul absolut., avocatul neputând reprezenta o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, întrucât acesta nu poate primi un mandat valabil din partea unei astfel de persoane.
În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată ca urmare a neîndeplinirii procedurii de informare cu privire la avantajele medierii, precizează că acestea nu au fost invocate prin întâmpinare, fiind incidente dispozițiile art. 208 alin.1 C.pr.civ.,. întrucât autorul pârâtului, numitul S. E. nu a depus întâmpinare, situație în care pârâtul a fost decăzut din dreptul de a mai propune probe și a invoca excepții.
Având în vedere că nepotul pârâtului nu a invocat excepții în numele autorului său, apelantul M. P. și nici nu a depus la dosar certificatul de deces în cursul cercetării judecătorești, soluția primei instanțe este temeinică și legală.
Analizând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art 248 alin.1 Noul Cod procedură civilă, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a apelantului, tribunalul reține următoarele:
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea procesuală de folosință începe la nașterea lor și încetează la moartea acestora.
Potrivit art. 56 alin 1 C.pr.civ, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar conform alin.3., actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută, lipsa capacității procesuale de folosință putând fi invocată în orice stare a procesului.
Prin urmare, sancțiunea prevăzută de lege pentru actele de procedură îndeplinite de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință este nulitatea absolută, sancțiune al cărei efect constă în lipsirea actului de procedură de efectele prevăzute de lege.
Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond ( vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută ( se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie ( admiterea sa conduce la împiedicarea solutionării fondului cererii).
În cauză, această excepție este incidentă, dat fiind că decesul apelantului a survenit anterior formulării cererii de declarare a căii de atac, cu mult înainte de pronunțarea hotărârii apelate. Chiar dacă apelul poartă semnătura avocatului apelantului-pârât, Tribunalul reține că acesta nu putea primi un mandat valabil din partea unei persoane decedate la data încheierii pretinsului contract de reprezentare.
D. urmare, în cauză nu este îndeplinită una din condițiile cerute de lege pentru săvârșirea valabilă a actului de procedură al exercitării căii de atac, respectiv capacitatea procesuală de folosință a titularului căii de atac. Lipsirea actului procedural de efectele prevăzute de lege, urmare a sancțiunii nulității, este de natură să conducă la imposibilitatea analizării motivelor de apel.
În concluzie, Tribunalul va admite excepția nulității apelului și, pe cale de consecință, va constata nul apelul declarat de pârâtul M. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția nulității apelului.
Constată nul apelul declarat de pârâtul M. P., cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR 1 BRAZDA LUI N., cu sediul in C., ., nr. 3, ., județul D., C._, cont bancar RO88BRDE170SV_ deschis la BRD, împotriva sentinței civile nr. 5743 din 17 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a apelantului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2015.
Președinte, M. N. | Judecător, V. F. | |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.M.N.
30 01 2015
Tehn.F.M./4 ex.
Jud.fond.C.M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 36/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Hotărâre din 23-01-2015, Tribunalul DOLJ → |
|---|
