Pretenţii. Sentința nr. 4944/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4944/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 9935/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 603/2015
Ședința publică de la 31 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător A. B.
Grefier G. D.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul B. A. G. împotriva sentinței civile nr. 4944/02.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții A. DE P. NR 2 SARARI SILOZ, B. M. C. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns avocat G. T. pt. apelantul reclamant, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar, apelantul a depus cerere de repunere pe rol, a fost depusă la dosar în copie, dovada achitării taxei de timbru, aferentă cererii de repunere pe rol.
Avocat G. T. pt. apelantul reclamant depune la dosar în original, chitanța privind plata taxei de timbru și timbrul judiciar, în cuantumuri aferente cererii de repunere pe rol, la dosar a fost restituită dovada de comunicare privind pe intimatul B. M. C. I. cu mențiunea "destinatarul nu locuiește la adresă".
Instanța în temeiul art. 172 N.C.p.c. constată că procedura de citare este legal îndeplinită cu intimatul B. M. C. I., după care acordă cuvântul asupra cererii de repunere pe rol.
Avocat G. T. pt. apelantul reclamant solicită admiterea cererii de repunere pe rol.
Instanța încuviințează cererea de repunere a cauzei pe rol, repune cauza pe rol, după care nemaifiind alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat G. T. pt. apelantul reclamant solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. M. C. I. și obligarea la plata în solidar a cheltuielilor de judecată, cu cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei de timbru.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
La data de 15.03.2013, reclamantul B. A. G. a chemat în judecată pe pârâții Asociația de proprietari nr. 2 Sărari Siloz și B. M. C. I., solicitând să fie obligați în solidar să-i restituie suma de 2000 lei cu titlu de debit și cheltuieli de executare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin s.c. nr. 4219/08.03.2010 a Judecătoriei C., a fost obligat să achite pârâtei suma de 9121,79 lei reprezentând cheltuieli de întreținere – debit și penalități, restante aferente perioadei septembrie 2006 – iunie 2009.
La cererea creditoarei, pârâtul B. M. I. a întocmit dosarul de executare nr. 865/D/2012 și la 07.08.2012, fără a primi o notificare prealabilă, i s-a comunicat o somație, prin care era somat să plătească în termen de o zi de la data comunicării, suma de 11.5001,69 lei (9121,79 lei debit și 2379,9 lei cheltuieli de executare).
Somația primită la 07.08.2013 este emisă la data de 03.08.2012.
La data de 07.08.2012, odată cu somația i s-a comunicat și înștiințarea privind înființarea popririi și procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, acte emise tot la data de 03.08.2012, împrejurare în care executorul a procedat la înființarea popririi.
Actele de executare sunt abuzive și nelegale.
La data efectuării actelor de executare, reclamantul își executase deja de bună voie obligația de plată a sumei de 9121,79 lei către creditoare, conform chitanței nr._/19.07.2012, din care rezultă că a achitat suma de 4000 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie – parțial noiembrie 2009.
Suma de 9121,79 lei reprezintă debit pe perioada septembrie 2006 – iunie 2009, ceea ce înseamnă că la data de 19.07.2012 a executat integral obligația de plată stabilită în sarcina sa de instanță.
Ulterior înființării poprii i s-a reținut din salariu pe perioada iulie 2012 – decembrie 2012 suma de 2000 lei.
Reținerea s-a făcut începând cu data de 14.08.2012 până pe data de 14.01.2013.
Asociația a trimis către B. M. adresa nr. 331/11.12.2012 prin care l-a înștiințat că debitul fusese achitat la data de 19.07.2007 și ulterior a trimis adresa nr. 05/31.01.2013 prin care a solicitat ridicarea popririi.
La data de 02.04.2012, executorul a procedat la ridicarea popririi.
Suma de 2000 lei reținută abuziv și nelegal reprezintă o îmbogățire fără justă cauză.
În drept, a invocat disp. art. 1345 N.c.civ.
În dovedirea acțiunii, a depus următoarele înscrisuri: copia chitanței nr._ din 19.07.2012, copia incheierii nr. 2515 din 14.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dos. nr._/215/2012, dovada de comunicare în dos. nr. 865/D/2012, somația, înființare de poprire, proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, proces verbal de eliberare din 16.08.2012, adresa de ridicare poprire din 02.04.2013, toate emise în dos. nr. 865/D/2012 al B. M. & Asociații, sentința civilă nr. 4219/08.03.2012 pronunțată de Judecătoria C., în dos. nr._/215/2009, cu mențiunea ramânerii definitive, adresele Asoc. de Prop. nr. 3 Sărari Siloz nr. 33/11.12.2012 și nr. 05/31.01.2013
La data de 30.05.2013, B. M. & Asociații prin executor judecătoresc M. C. I. în circumscripția Curții de Apel C., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa în cauză.
A mai arătat că salariul debitorului putea fi poprit și fără să fie somat în prealabil.
La data de 19.07.2012, când susține reclamantul că și-a achitat datoria către creditoare, prin achitarea sumei de 4000 lei, deja intrase în executare, așa încât la data de 03.05.2012 a înregistrat dosarul nr. 865/D/2012 în baza cererii de executare, iar la data de 14.05.2012 Judecătoria C. a încuviințat executarea silită.
Asociația a emis o adresă prin care solicită doar ridicarea popririi în dosarul nr. 865/D/2012. În aceeași zi a fost redactată și adresa de ridicare a popririi, însă dintr-o eroare a fost trecută data întocmirii adresei ca fiind 02.04.2013 în loc de 04.02.2013, iar la data de 11.02.2013 reclamantul s-a prezentat la punctul de lucru B. M. din C., unde i-a fost înmânată personal adresa de ridicare a popririi pentru a o prezenta angajatorului în vederea ridicării popririi de pe contul de salariu și nu la data de 02.04.2013, cum susține reclamantul.
Având în vedere că creditoarea nu a adresat B. M. o cerere de încetare a executării, a înțeles că trebuie să continue executarea, așa încât actele întocmit de acesta nu atrag răspunderea B. M. în vreun fel.
La data de 26.06.2014, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a B. M. C., deoarece acesta a efectuat acte abuzive de executare prin înființarea popririi dupa data la care achitase integral debitul de 9121,79 lei.
Mai arată că, executorul susține în mod nereal ca a făcut dovada achitării integrale a debitului, deși la dosarul cauzei există chitanțele de plată, pe care le-a atașat odată cu răspunsul la întâmpinare.
În scop probator reclamantul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În apărare, pârâta prin reprezentant a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța a dispus emiterea unei adrese către B. M. C. I. în vederea înaintării unei copii certificate a dosarului de executare nr. 865/D/2012, aceasta fiind comunicată la data de 07.10.2013.
La data de 13.11.2013, reclamantul a precizat acțiunea introductivă în sensul micșorării câtimii obiectului cererii de la 2 000 lei la suma totală de 1985 lei
In temeiul disp. art. 254 alin. 5 N.c.p.c. instanța pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize contabile prin care să stabilească dacă suma de 9121,79 lei, care s-a dispus prin sentința civilă nr. 4219/08.03.2010 a Judecătoriei C. a fost achitată și totodată să se precizeze modul și data plății.
La data de 14.03.2014, expertul Ș. V. a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză contabilă nr._, din care rezultă că, debitul în sumă de 9121,79 lei dispus prin s.c. nr. 4219/2010 a Judecătoriei C., a fost achitat în numerar prin casieria Asociației de P. nr. 3 Sărari Siloz.
Prin sentința civilă nr. 4944/02.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a B. M. C..
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. A. G. în contradictoriu cu pârâtul B. M. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. A. G., în contradictoriu cu pârâta Asociația de P. nr. 3 Sărari-Siloz, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că una din condițiile pentru a fi parte in procesul civil, alături de interes, capacitate procesuala si formularea unei pretenții, este calitatea procesuala (legitimatio ad causam), care presupune existente unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului afirmat (calitatea procesuala activa), precum si persoana paratului si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuala pasiva), fiind necesar ca reclamantul sa justifice atât calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva.
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absoluta si peremptorie.
Având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în pretenții în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesuală activă și pasivă având doar părțile interesate.
Calitatea procesuală pasivă a organului de executare nu este determinată nici de opozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțate, faptul că actele de executare în temeiul cărora se solicita pretențiile bănești în prezenta cauza sunt emise de executorul judecătoresc în exercitarea profesiei, așa cum susține reclamantul, nu este de natură a conferi calitate procesuală pasivă executorului.
Pentru aceste motive, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pâratului B. M. C. I., invocată de acesta prin întâmpinare și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, instanța a constatat că prin sentința civila nr. 4219/08.03.2010 pronunțata de Judecătoria C. in dosarul nr._/215/2009, rămasă irevocabilă prin nerecurare, reclamantul B. A. G. a fost obligat să achite pârâtei Asociația de P. nr. 3 Sărari-Siloz, suma de 9121,79 lei reprezentând cheltuieli de întreținere – debit și penalități, restante aferente perioadei septembrie 2006 – iunie 2009.( filele 40-41).
La data de 03.05.2012, creditoarea Asociația de P. nr. 3 Sărari-Siloz a declanșat executarea silită, fiind format dosarul de executare nr. nr. 865/D/2012 al B. M. C. I..
Prin încheierea nr. 2515/14._ a Judecătoriei C., pronunțată în dosarul nr._/215/2012 s-a admis cererea formulată de B. M. C. I. fiind încuviințată executarea silită a sentinței civile nr. 4219/08.03.2010 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul nr._/215/2009.
La data de 03.08.2012, s-a emis către debitorul B. A. G. somație și adresa de înființare poprire a Inspectoratul pentru Situații de Urgenta al Județului D., comunicate acestuia la data de 08.08.2012, împreună cu procesul-verbal privind cheltuielile de executare (pentru suma de 2379,90 lei) și titlul executoriu. (fila 51)
Ulterior înființării poprii, reclamantului B. A. G. i s-a reținut din salariu pe perioada iulie 2012 – decembrie 2012 suma de 2000 lei., potrivit adeverinței nr. 3410/25.03.2013 emisa de Inspectoratul pentru Situații de Urgenta al Județului D.. (fila 24)
Reclamantul a arătat, că la data începerii executării silite de către creditoarea Asociația de P. nr. 3 Sărari-Siloz, își executase de bună voie obligația de plată a sumei de 9121,79 lei, conform chitanței nr._/19.07.2012, din care rezultă că a achitat suma de 4000 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie – parțial noiembrie 2009.
Prin raportul de expertiză contabilă nr._ din data de 14.03.2014, întocmit de expertul Ș. V. se concluzionează că debitul în sumă de 9121,79 lei dispus prin sentința civila nr. 4219/08.03.2010 a fost achitat integral în numerar prin casieria Asociației de P. nr. 3 Sărari Siloz, fapt confirmat și de chitanța nr._/19.07.2012.
În speță, reclamantul B. A. G. a solicitat obligarea pârâtei Asociația de P. nr. 3 Sărari-Siloz la plata sumei de 2.000 lei, ulterior precizată la suma de 1.985 lei, cu titlu de debit și cheltuieli de executare în temeiul art. 1345 N.c.civ.
Potrivit art.1345 N.c.civ. ,, Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri."
Acțiune în restituirea îmbogățirii fără justă cauză este o acțiune civilă prin care persoana care a suferit o diminuare a patrimoniului său, ca urmare a îmbogățirii fără justă cauză a patrimoniului altei persoane, se adresează instanței, solicitând restituirea valorii îmbogățirii realizate în detrimentul său.
Promovarea unei astfel de acțiuni este subordonată îndeplinirii a două grupe de condiții -condiții materiale: să existe o mărire a patrimoniului pârâtului și o scădere a patrimoniului reclamantului iar între sporirea patrimoniului pârâtului și diminuarea patrimoniului reclamantului să existe o legătură și - condiții juridice: îmbogățirea și sărăcirea corespunzătoare să fie lipsite de o cauză justă, adică de un temei juridic care să le justifice; îmbogățitul să fie de bună-credință, buna - credință fiind prezumată și nu în ultimul rând sărăcitul să nu aibă la dispoziție o altă acțiune în justiție pentru realizarea dreptului său de creanță împotriva pârâtului.
În consecință, acțiune în restituirea îmbogățirii fără justă cauză are caracter subsidiar și poate fi exercitată numai în absența oricărui alt mijloc juridic de recuperare a pierderii suferite.
În speță, o astfel de acțiune apare ca inadmisibilă, reclamantul urmărind, în realitate, să obțină o reparație pe care era îndreptățit să o pretindă pe calea contestației la executare.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul B. A. G. în contradictoriu cu pârâta Asociația de P. nr. 3 Sărari-Siloz, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel B. A. G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Apreciază că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M. C., având în vedere că sumele de bani pretinse prin acțiunea introductivă au fost încasate de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare.
Sumele reținute prin poprire au fost virate în contul executorului judecătoresc, încasând banii în nume propriu, pentru sine, iar nu pentru debitoare, așadar pârâtul B. M. C. este obligat la restituirea acestora.
Reclamantul arată că obiectul dosarului nu îl reprezintă contestație la executare, situație în care B. are calitatea de mandatar al creditorului.
Reclamantul precizează că prima instanță în mod greșit a respins acțiunea precizată, prin care a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 1.985 lei reținută din salariu, ca urmare a înființării popririi
Reclamantul arată că a achitat de bună voie debitul și nu în cadrul executării silite și este dovedită și prin cronologia actelor de executare silită, somația fiind emisă la data de 03.08.2012.
Așa cum rezultă și din raportul de expertiză, suma de 9.121, 79 lei a fost achitată prin casierie, ultima tranșă de 4.000 lei fiind plătită la data de 09.07.2012.
Reclamantul precizează că la data formulării cererii de executare și la data încuviințării executării silite mai rămăseseră de achitat 4.000 lei din debit, iar nu 9.121,79 lei.
De asemenea, reclamantul mai precizează că la data de 19.07.20]12, odată cu stingerea debitului menționat în titlul executoriu, pârâta Asociația de P. trebuia să aducă la cunoștință B. despre acest aspect și să solicite încetarea executării silite inițiate împotriva apelantului.
Introducerea unei acțiunii în pretenții pentru restituirea sumei reținute abuziv este perfect întemeiată, bazându-se pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, reglementată de prevederile asrt. 1345 N.C.C.
Cât privește lipsa dovezilor achitării cheltuielilor de executare, arată că, așa cum rezultă din procesul-verbal de cheltuieli aflat la fila 49 suma imputată reclamantului depășește valoarea stabilită prin Ordinul M.J. 2550/2006.
Având în vedere că nu există nicio dovadă că a fost achitată suma de către creditoare, apreciază că suma a fost reținută de executorul judecătoresc în mod abuziv.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii precizate.
Apelul este legal timbrat.
Intimatii legal citati in procedura de regularizare nu au depus intimpinare si nu s-au prezentat in faza de judecata la solutionarea cauzei.
Analizind apelul din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor ar 487- 480 C. din anul 2010, Tribunalul retine urmatoarele:
O prima critica a apelantului vizeaza modalitatea de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a B. M. C. I.. F. de dispozitiile art. 248 al. 1 si 2 C. din anul 2010, se impune a se cercetata cu prioritate legalitatea si temeinicia solutionarii respectivei exceptii de fond de priveste cererea principala.
Pentru a se analiza corect solutionarea unei exceptii privind calitatea procesuala pasiva, cu prioritate trebuie stabilit care este obiectul cererii de chemare in judecata si cauza juridica.
Din cuprinsul cererii principale rezulta ca obiectul cererii il constituie pretentii, intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza, temeiul legal indicat ca fiind art. 1345 C. civ. din anul 2009.
Starea de fapt ce a generat prejudiciul pretins de catre reclamant, sintetic, arata ca executorul judecatoresc a efectuat o executare silita nelegala in conditiile in care la data la care s-au infiintat popririle debitul deja era stins, chiar inainte de a se comunica reclamantului debitor somatia. mai mult decit atit se reclama ca nici creditorul si nici executorul dupa ce s-a comunicat oficial ca s-a efectuat plata executarea silita prin poprire a continuat. Astfel, din starea de fapt expusa de catre reclamantul apelant rezuta ca, se reclama o neglijenta atit a creditorului cit si a executorului judecatoresc, in continuarea unei executari silite in temeiul unui titlu executat in imprejurarie in care ambii responsabili erau incunostiintati de stingerea debitului.
Ceea ce supune reclamantul judecatii, sunt fapte ilicite atit ale creditorului cit si ale executorului, dupa primirea comunicarii oficiale ale stigerii debitului, in executarea atributiilor pe care le are in executarea silita.
Ca atare, fata de fapta ilicita reclamata in sarcina executorului, Tribunalul constata ca B. M. are calitate procesuala pasiva in speta. In cauza nu se reclama nereguli ale executarii silite pe calea unei contestatii la executare silita, ci chiar culpa in exercitarea atribtiilor executorului judecatoresc, si ca atare analiza efectuata de catre instanta de fond in baza careia retine lipsa calitatii procesual pasive este neintemeitata fata de obiectul si cauza cererii cu care a fost investita.
Urmatoare retinere a instantei de fond: „ Având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în pretenții în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesuală activă și pasivă având doar părțile interesate.” este nefondata. Neglijenta in exercitarea atributiilor executorului care produce prejudicii debitorului, nu este exonerata pentru simplu motiv ca acesta este exrecitarea atributiilor de serviciu si ca raspunderea ar apartine numai partilor raportului juridic supus executarii silite, cu atit mai mult cu cit creditorul la o anumita data incunostiinteaza executorul de plata debitului.
In consecinta, in mod gresit s-au aplicat de catre instanta de fond, dispozitiile privind contestatia la executare silita in aprecierea calitatii procesuale pasive a piritului B. M. C..
In consecinta, cererea de chemare in judecata se impunea sa fie analizata si in raport de piritul B. M..
Instanta de fond a respins cererea ca inadmisibila, retinind ca in speta nu sunt intrunite conditiile imbogatirii fara justa cauza fata de creditorul pirit.
F. de piritul creditor este corect analizata cererea.
Una dintre conditiile pe care le impune art 1345 C. civ. din anul 2009, este aceea ca îmbogățirea și sărăcirea corespunzătoare să fie lipsite de o cauză justă, adică de un temei juridic care să le justifice. Or, in speta dezechilibrul patrimonial a fost generat de punerea in executare reclamata ca fiind nelegala a unui titlu deja executat. Ca atare dezechilibrul este justificat de un temei juridic chiar daca se reclama nelegalitatea lui.
De esenta, imbogatirii fara justa cauza este lipsa unei cauze juridice a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia. Asa cum am aratat, in speta, intre partile cauze a existat un raport juridic, in temeiul caruia s-a produs pretinsa diminuare nejustificata a reclamantului.
Astfel, nu sunt intrunite conditiile imbogatirii fara justa cauza, reclamantul avind la dispozitie o alta actiune cu caracter de realizare pentru a supune judecatii pretentiile sale fata de piritul creditor, iar cererea reclamantul este inadmisibila fata de caracterul subsidiar al cererii cu care a intelea sa investeasca instanta.
De asemenea, si in ceea ce priveste piritul intimat, a carui culpa in indeplinirea atributiilor sale de serviciu se reclama in speta, cererea este inadmisibila.
Nici fata de acest pirit nu se poate retine ca nu exista un temei juridic care sa justifice pretentiile reclamantului, temeiul fiind reprezentat de o eventuala anagajare a raspunderii civile delictuale, intrucit se arata ca executorul a continuat o executare dupa ce fusese instiintat de stingerea debitului.
F. de cele aratate, in fapt si in drept, Tribunalul in temeiul art 480 al. 2 C. din anul 2010, urmeaza sa admita apelul, sa schimbe în parte sentința atacată în sensul că, va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a B. M. C., va respinge cererea față de B. M. C. cu mentinerea restului dispozițiilor atacate.
In temeiul art 453 C. din anul 2010, retinind partial culpa procesuala a intimatilor in masura admiterii apelului, va admite în parte cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată si va obliga intimații la plata sumei de 4 lei, taxă de timbru aferentă criticii admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamantul B. A. G., domiciliat în C., ., .. B, ., împotriva sentinței civile nr. 4944/02.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE P. NR 2 SARARI SILOZ, cu sediul în C., ..223, .,2, parter, județul D., B. M. C. I., cu sediul în Slatina, ., jud. O., cu punctul de lucru în C., .. 62, jud. D..
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a B. M. C..
Respinge cererea față de B. M. C..
Menține restul dispozițiilor atacate.
Admite în parte cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă intimații la plata sumei de 4 lei, taxă de timbru aferentă criticii admise.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2015
Președinte, R. L. Z. | Judecător, A. B. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehn.F.M./F.M./5 ex.
Jud.fond.R.M.T.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1489/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 259/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
