Revendicare imobiliară. Decizia nr. 455/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 455/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 1209/215/2012/a1
Dosar nr._ -revendicare imobiliară-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 455/2015
Ședința publică din data de 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. P.
Judecător: D. O.
Judecător: D. G.
Grefier: L. E. C.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de către reclamantul recurent Ș. M., împotriva sentinței civile nr. 7694 din data de 16.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații pârâți Ș. N. și Ș. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, personal și av. P. Maia, pentru intimații pârâți, lipsă, conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat peste termen, netimbrat, precum și faptul că recurentul reclamant nu a depus două exemplare motive de recurs pentru a fi comunicate, după care, la interpelarea instanței, av. P. Maia, pentru intimații pârâți, arată că a luat cunoștință de motivele de recurs, aspect pentru care nu se mai impune comunicarea acestora către părți.
Tot la interpelarea instanței, recurentul reclamant arată că a achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recurs, dar nu o are asupra sa la acest termen de judecată și depune la dosar un un set de înscrisuri.
Instanța, văzând că dosarul a fost strigat în ordinea listei de ședință și nu s-a achitat taxa judiciară de timbru, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C.p.civ. coroborat cu art. 306 alin. 2 C.p.civ., invocă, în principal, excepția netimbrării cererii de recurs și, în subsidiar, excepția tardivității formulării cererii de recurs.
Recurentul reclamant, având cuvântul, solicită respingerea excepțiilor și arată că, până la sfârșitul ședinței de judecată, va achita taxa judiciară de timbru.
Av. P. Maia, pentru intimații pârâți, având cuvântul, solicită admiterea excepțiilor, în principal, anularea recursului, ca netimbrat, iar, în subsidiar, respingerea cererii de recurs, ca tardiv formulată; cu cheltuieli de judecată.
După reținerea cauzei în pronunțare, dar nu înainte de terminarea ședinței de judecată, se prezintă recurentul reclamant și depune chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0, 15 lei.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 19.01.2012, sub nr._ 12, reclamantul Ș. M., în contradictoriu cu pârâții Ș. N. și Ș. M., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâții sa îi lase in deplina si liniștita proprietate si posesie terenul in suprafața totală de 0, 75 ha din categoria de folosința teren arabil (denumirea parcelei peste B.), conform registrului agricol cu următoarele vecinătăți: N-canalul, S-fostul lot zootehnic, E-Apa Boul, V-Drumul Popesti si, de asemenea, obligarea pârâților la despăgubiri pentru lipsa de folosința a terenului pe ultimii trei ani-2 ani cultivați cu grâu si 1 an cu porumb, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamantul a arătat că este titularul dreptului de proprietate al terenului in suprafata de 1, 43 ha, teren extravilan din categoria de folosinta arabil, situat pe teritoriul administrativ al comunei Melinești, judetul D., dobandit prin mostenire legala de la T. C., cu urmatoarele vecinătăi: E-Apa Boul, V-Drumul Popești, conform actului de vanzare din data de 25 iulie 1958, rezolutiei din data de 11 august 1958 si a testamentului, din data de 10 iulie 1958.
Din aceasta suprafata totala de teren, 0, 75 ha este ocupată, fără drept, prin posesie de către pârâți, iar acestia refuza sa il cedeze in deplina proprietate si posesie.
S-a mai aratăt că suprafata de teren se regaseste inregistrată la Primaria Comunei Melinesti in rolul proprietatea relamantului, in totalul de 1, 43 ha, pentru care acesta plătește impozite si taxe, asigurând terenul pe polita de asigurare, desi nu posedă decât 0, 75 ha din acesta, restul este posedat de pârâți.
In drept, cererea a fost intemeiată pe dispozitiile art. 563 si următoarele Cod Civil.
A anexat cererii, urmatoarele inscrisuri: imputernicire avocațiala nr._, chitanta nr._-19-0039/19.01.2012, titlul de proprietate nr. 293-_/10.05.1995, act de vanzare, testament, copie rezolutie din 11 august 1958, adeverinta nr._/22.10.1960, titlul de proprietate nr. 96-_/1995, adresa nr. 633/04.04.2011 emisa de Institutia Prefectului D. si altele.
Pârâții au depus la dosarul cauzei intâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii formulată de reclamant.
In motivare, pârâtii au arătat ca reclamantul prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu face dovada dreptului de proprietate asupra suprafetei de 0, 75 ha.
La data de 01.03.2012, reclamantul a depus la dosarul cauzei precizare la actiune si inscrisuri anexă (cereri privind deschiderea procedurii succesorale, adeverint anr. 1813/08.10.1997, acte de stare civilă), prin care a evaluat terenul in litigiu la suma de 600 lei, iar valoarea despăgubirilor pentru lipsa de folosinta a terenului pe ultmii 3 ani, la suma de 400 lei, mentionâd că valorile sunt provizorii, cele reale fiind stabilite in urma unei expertize.
Prin încheierea de ședință din data de 29.03.2012, instanța a dispus suspendarea cauzei in temeiul art. 1551 Cod proc civ.
La data de 16.05.2013, instanța, în temeiul art. 248 alin. 1 Cod proc. Civ., a invocat excepția perimării cererii de chemare în judecată având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul Ș. M., in contradictoriu cu pârâții Ș. M. si Ș. N..
Prin sentința civilă nr. 7604/16.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, a fost admisă excepția perimării cererii de chemare in judecată, invocată, din oficiu, de instanță.
In temeiul art. 248 alin. 1 Cod proc. Civ., instanța a constatat perimată cererea de chemare în judecată având ca obiect revendicare formulată de reclamantul Ș. M., în contradictoriu cu pârâții Ș. N. și Ș. M..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod proc. civ. „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”.
Astfel, s-a analizat, cu prioritate, excepția perimării cererii de chemare in judecată, excepție de procedură, fiind in legătură cu respectarea regulilor de procedură civilă, dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului in faza in care se găsește si absoluta, pentru că este reglementată prin norme imperative, de vreme ce perimarea este prevăzută nu numai in interesul părților, ci și in interesul unei bune administrări a justiției.
În conformitate cu art. 248 C.p.c. orice cerere de chemare în judecată, contestație, recurs, revizuire și orice altă cerere se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina păți timp de 1 an de zile în materie civilă.
Perimarea este o instituție juridică cu o natură mixtă reprezentând atât o prezumție simplă de desistare a părții de la judecată, cât și o sancțiune constând în stingerea procesului în faza în care se află, ca urmare a lipsei de stăruință a părții în judecată din vina sa timp de 6 luni în materie comercială și un an în materie civilă.
Pentru a interveni perimarea unei acțiuni este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții.
În primul rând, perimarea presupune existența pe rolul instanței de judecată a unei cerii de chemare în judecată.
Condiția este îndeplinită în cauză, instanța fiind investită legal cu soluționarea unei acțiuni având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul Ș. M., in contradictoriu cu pârâții Ș. M. si Ș. N..
A doua condiție privește lăsarea pricinii in nelucrare timp de un an in materie civilă.
Termenul de perimare de 1 an în materie civilă începe să curgă de la data îndeplinirii ultimului act de procedură, moment din care, din vina părții reclamante, acesta nu a mai fost urmat de îndeplinirea altor acte de procedură care în mod firesc îi succed.
În prezenta cauza ce are ca obiect uzucapiune, ultimul act de procedură îl constituie încheierea de ședință din data de 29.03.2012, prin care s-a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 1551 Cod procedură civilă, având in vedere regimul juridic al acțiuni in revendicare, întrucât reclamantul nu a depus la dosarul cauzei titlul de proprietate privind suprafața de teren revendicată.
Cea de-a treia condiție presupune că lăsarea pricinii in nelucrare să se datoreze culpei părților.
Având in vedere că, raportat la prevederile art. 248 alin. 1 din Cod proc. Civ., instanța nu are posibilitatea de a aprecia perimarea însăși, ci doar să verifice condițiile ei, s-a admis excepția perimării cererii de chemare in judecată și a constatat perimată cererea de chemare în judecată având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul Ș. M., in contradictoriu cu pârâții Ș. M. si Ș. N..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul recurent Ș. M., criticând sentința recurată pentru nelegalitate.
Recursul a fost legal timbrat cu taxă de timbru și timbru judiciar, conform chitanței depuse la fila 12 din cadrul dosarului de recurs.
Analizând materialul probator administrat în cauză, sub aspectul excepției tardivității formulării recursului, excepție invocată, la acest termen de judecată, de către instanță, din oficiu și care are prioritate cu privire la soluționare, raportat și la disp. art. 137 alin. 1 C.p.c., instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 19.01.2012, sub nr._ 12, reclamantul Ș. M., în contradictoriu cu pârâții Ș. N. și Ș. M., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâții sa îi lase in deplina si liniștita proprietate si posesie terenul in suprafața totală de 0, 75 ha din categoria de folosința teren arabil (denumirea parcelei peste B.), conform registrului agricol cu următoarele vecinătăți: N-canalul, S-fostul lot zootehnic, E-Apa Boul, V-Drumul Popesti si, de asemenea, obligarea pârâților la despăgubiri pentru lipsa de folosința a terenului pe ultimii trei ani-2 ani cultivați cu grâu si 1 an cu porumb, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 7604/16.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, a fost admisă excepția perimării cererii de chemare in judecată, invocată, din oficiu, de instanță.
Potrivit disp. art. 253 alin. 2 C.p.c., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.
În speță, tribunalul reține că sentința civilă pronunțată de instanța de fond, la data de 16.05.2013, ce face obiectul prezentului recurs, este una prin intermediul căreia aceasta a constatat perimarea acțiunii promovate de recurentul reclamant, aspect pentru care, în cauza de față, sunt incidente disp. art. 253 alin. 2 C.p.c., acesta din urmă având obligația să promoveze calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea acestei sentințe.
Întrucât recurentul reclamant nu a respectat disp. art. 253 alin. 2 C.p.c., recursul declarat, în speță, fiind înregistrat la Curtea de Apel C., la data de 02.03.2015 sub nr. 9032 și înaintat acestei instanțe la data de 26.02.2015, conform plicului poștal atașat cererii și depus la fila 5 din cadrul dosarului de față, deci după ultima zi a termenului legal prevăzut de dispozițiile anterior precizate și calculat în raport de disp. art. 101 alin. 1 C.p.c. (data de 23.05.2013) și, la aproximativ doi ani de la pronunțarea soluției instanței de fond, nu se poate constata decât faptul că acesta este tardiv formulat.
Potrivit disp. art. 103 alin. 1 C.p.c., neîndeplinirea actului de procedură și neexercitarea oricărei căi de atac, în termenul legal, atrage decăderea.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul va admite excepția tardivității declarării recursului, invocată, din oficiu, de către instanță și va respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul recurent Ș. M., împotriva sentinței civile nr. 7694 din data de 16.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații pârâți Ș. N. și Ș. M..
Având în vedere soluția ce se pronunța asupra recursului de față, în temeiul disp. art. 274 alin. 1 C.p.c., tribunalul va obliga recurentul reclamant către intimații pârâți la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloare onorariu de avocat, conform chitanței nr. 22 din data de 15.06.2015, depusă la fila 11 din cadrul prezentului dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția tardivității formulării cererii de recurs, invocată, din oficiu, de către instanță.
Respinge cererea de recurs formulată de către reclamantul recurent Ș. M., împotriva sentinței civile nr. 7694 din data de 16.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații pârâți Ș. N. și Ș. M., ca tardiv formulată.
Obligă recurentul reclamant către intimații pârâți la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs (contravaloare onorariu de avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 17 Iunie 2015.
Președinte, V. P. | Judecător, D. O. | Judecător, D. G. |
Grefier, L. E. C. |
Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 2 ex./30.06.2015
Jud. fond: L. D. B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 475/2015. Tribunalul DOLJ | Anulare act. Decizia nr. 476/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
