Revendicare imobiliară. Sentința nr. 30/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 31336/215/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 129/2015
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător M. E. N.
Judecător V. P.
Grefier G. D.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de pârâta G. F. împotriva sentinței civile nr._ din 30.09.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ /_, în contradictoriu cu intimatul reclamant N. F. I., având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților, au avut loc în ședința publică de la 17 februarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 260 C.p.civ., a amânat pronunțarea azi 24 februarie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data 27.10.2010, reclamantul N. I. a chemat în judecată pe pârâta G. F. solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul extravilan în suprafață de 1987 mp, identificat în TDP nr.2857/2003 situat în T 499/1 P 13, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată .
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că este proprietarul terenului în suprafață de 1987 mp situat în orașul D., județul D., așa cum este descris în TDP nr.2857/2003 identificat în T 499/1 P 13 având următoarele vecinătăți; Nord – DE 1934/1, la Est – D. A, Sud – DE 1424, V est – D. S, pârâta ocupând acest teren din anul 2007, cultivându-l cu legume și zarzavaturi.
Mai arată că, i-a solicitat pârâtei de nenumărate ori sa elibereze terenul însă aceasta a refuzat, motiv pentru care s-a adresat Comisiei locale care a constatat că nu au fost respectate vecinătățile, amplasamentul terenului, așa cum este menționat în titlul de proprietate și în procesul verbal de punere în posesie.
În drept au fost invocate dispozițiile prevăzute de art.480 Cod.civil..
În dovedirea acțiunii sunt depuse la dosar: împuternicirea avocațială nr._/19.10.2010, chitanța nr._-295-0040/22.10.2010, privind taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, procesul verbal încheiat la data de 18.02.2008, copia titlului de proprietate nr.2857/31.01.2003 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de Proprietate D., delegația de substituire nr.3/25.11.2010, chitanța nr._/1/04.08.2010, privind onorariul provizoriu expert, raportul de expertiză efectuat de expert C. A.
În susținerea acțiunii, reclamantul, prin apărător solicită proba testimonială cu doi martorii, respectiv C. M. G. și Stefănoaica S., proba cu interogatoriul pârâtei, proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie, concluzii scrise.
În apărare, pârâta G. F.a depune la dosar: împuternicirea avocațială nr._/21.01.2011, întâmpinare în două exemplare, un exemplar fiind comunicat reclamantului, prin apărător, înscrisuri aflate la filele 26-38 din dosar.
La termenul din data de 21.01.2011, pârâta G. F., prin apărător, formulează întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neintemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În apărare, pârâta G. F., prin apărător, solicită proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului și proba testimonială cu martorii, B. F., N. A. V..
Instanța a luat interogatoriu pârâtei, la propunerea apărătorului reclamantului, răspunsurile fiind consemnate în interogatoriul luat, interogatoriu atașat la dosar.
Au fost audiații martori C. M. G., B. F. Stefănoaica S. și N. A. V., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
La termenul din 17.06.2011, instanța a dat citire listei cu experti comunicată de Biroul Local de Expertize de pe lângă Tribunalul D., procedându-se la tragerea la sorți a expertului, conform art.202 pct.1 Cod pr. civilă, numindu-se ca expert în cauză pe C. A., fixându-se un onorariu provizoriu în cuantum de 600 lei, în sarcina reclamantului N. I., stabilindu-se ca obiective: să se identifice suprafata de teren prin puncte, să se evalueze terenul, să se precizeze cât teren are în posesie pârâta și să se atașeze schița, expertiză dispusă și efectuată în cauză.
La termenul din 23.09.2011, pârâta, prin apărător a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în sensul că expertul nu a precizat dacă terenul aflat în posesia pârâtei are aceleași vecinătăți cu cele înscrise în titlul de proprietate, obiecțiuni respinse de instanță, ca neîntemeiate, întrucât expertul a răspuns obiectivelor fixate de instanță, fiind indicați și vecinii suprafeței de teren ocupate, la momentul efectuării expertizei dispuse în cauză.
Prin sentința civilă nr._/30.09.2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea, formulată de către reclamantul N. I. în contradictoriu cu pârâta G. F..
A fost obligată pârâta să-i lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie suprafata de 823 mp situată în T 499/1, P 13, situată în extravilanul Orașului D., județul D., având ca vecinătăți; la Nord – De1394/1, la Sud - De 1424, la .Est – G. R, la Vest – D. Fl, în valoare de 7.530 lei, conform raportului de expertiză întocmit de expert C. A. .
A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1.189 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că reclamantul N. I. a chemat în judecată pe pârâta G. F., să se dispună obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul extravilan, în suprafață de 1987 mp identificat în TDP nr.2857/2003 situat în T 499/1 P 13, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată
Acțiunea în revendicare își are sorgintea în dispozițiile art 480 și urm cod civil și reprezintă principalul mijloc de dobândire a dreptului de proprietate.
Totodată, instanța apreciază că acțiunea în revendicare este o acțiune petitorie, punând în discuție însăși existența dreptului de proprietate, astfel că reclamantul trebuie să facă dovada că este titularul dreptului de proprietate.
Ceea ce este important a se pune în discuție este modalitatea dovedirii dreptului de proprietate, iar principiul actori incumbit probațio înscris în art. 1169 Cod civil se aplică și în această materie, existând însă anumite reguli.
Dovada dreptului de proprietate se poate face cu titlu, care poate fi orice act juridic prin care se recunoaște existența dreptului de proprietate,fiind opozabil erga omnes, datorită caracterului de opozabilitate generală (absolută) a dreptului, fiind însă necesar a se ține seama de posesia cea mai bine caracterizată.
Astfel, instanța a apreciat că așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert C. A., pârâta G. F. îi ocupă reclamantului N. I. o suprafață de 823 mp situată în Tarlaua 499/1 P 13, situată în extravilanul Orașului D., județul D., având ca vecinătăți; la Nord – De1394/1, la Sud - De 1424, la .Est – G. R, la Vest – D. Fl.
Având întregul probatoriu administrat în cauză, instanța a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul N. I., împotriva pârâtei G. F. ca întemeiată, dispunându-se obligarea pârâtei să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 823 mp situată în T 499/1, P 13, situată în extravilanul Orașului D., județul D., având ca vecinătăți; la Nord – De1394/1, la Sud - De 1424, la .Est – G. R, la Vest – D. Fl, în valoare de 7.530 lei, conform raportului de expertiză întocmit de expert C. A..
În baza art. 274 alin.1 Cod pr.civilă, instanța a dispus obligarea pârâtei G. F. să-i plătească reclamantului N. I. suma de 1.189 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, asa cum a fost calificat in sedinta din data de 17.02.2012, pârâta G. F., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta arată că prima instanță nu a dat eficiență tuturor probelor, chiar dacă s-a menționat că a fost avut în vedere întreg materialul administrat în cauză.
Recurenta a aratat ca detine in aceeasi . suprafata de 1987 mp., cu care a fost pusa in posesie inca din 1991, imediat dupa aparitia Legea 18/1991. Totodata s-a aratat ca reclamantul intimat nu a fost pus in posesie cu vreo suprafata in vecinatatea piritei si ca punereasa in posesie s-a realizat pe vechile amplasamente. A arata ca pe terenul in cauza a edificat o cabana de lemn si doua solarii cu care s-a racordat la reteau electica si apa . Din probele administrate se apreciaza ca rezulta ca ocupa numai suprafata pe care o detine intitlul de porpietate si cu care a fost pusa in posesie, inca din anul 1991.
In continuare a contestat raportul de expertiza care a fost avut in vedere de catre instanta de fond in analiza cererii.
Din probatoriul administrat, in opinia recurentei rezulta fara putinta de tagada ca aceasta poseda numai suprafata pentru care detine un titlu de proprietate si pe caree o poseda de cca 20 de ani. In sustinerea celor aratate arat ca inclusiv Comisia Locala printr-o adresa confirma cele aratate si anume ca nu poseda o suprafta pe un alt amplasament decit cel pe care-l detine in proprietate si ca nu a operat nicio modificare de amplasamnet.
In drept, invocă dispozițiile art. 299 raportat la art. 3041 C.pr.civ.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Intimatul N. I. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței apelate.
Intimatul arată că prin întâmpinare pârâta recunoaște că are în proprietate conform titlului de proprietate suprafața de 1987 m.p. situat în T 499/1 P 10, ocupând în mod nejustificat terenul proprietatea reclamantului situat în T 499/1, P.13.
Prin actele depuse la dosar intimatul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului din P 13.
Intimatul menționează că în mod corect prima instanță a dat eficiență și celorlalte probe, în speță declarațiilor martorilor și mai ales expertizei efectuată la fața locului în prezența părților.
Intimatul arată că depozițiilor martorilor propuși de pârâtă sunt subiectivă și există o totală contradicție între acestea, martorii fiind persoanele cărora le-a permis să-i folosească terenul.
Recurenta a fost scutita de plata taxei de timbru ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar.
In sedinta din data de 11._, s-a dispus suspendarea judeactii recursului in temeiul art 244 punct 1 C. din anul 1865, pina la solutionarea irevocabila a cauzei_ inregistrata la Judecatoria C. cu obiect constatarea nulitatii absolute a titlului reclamantului intimat decare acesta s-a prevalat in sustinerea cererii sale in revendicare.
In sedinta din data de 20.01.2015, s-a conceptat in cauza in calitate de intimat reclamant mostenitorul Negritoiu N. ca urmare a decesului autorului sau Negritoiu F. I. si a fost repusa cauza pe rol in vederea solutionarii recursului.
Analizind recursul din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art 304 si 304 indice 1 C. din anul 1865, Tribunalul retine urmatoarele:
Criticile recurentei invedereaza gresita apreciere aprobatoriului administrat in cauza si respingerea obiectiunilor formulate in sedinta din data de 23.09.2011, intrucit in aprecierea sa poseda numai suprafetele de teren pentru care i s-a eliberat titlu de proprietate si cu care a fost pusa in posesie.
Din analiza titlurilor de proprietate ale celor doua parti, se constata ca detin in aceeasi . extravilan aceeasi intindere de teren insa, in parcele diferite, reclamantul intimat in T13, respectiv pirita recurenta in T10. In analiza judicioasa a cererii in revendicare este necesara cu prioritate dat fiind ca ambele parti se prevaleaza de titluri de proprietate sa se identifice terenul ce face obiectul cauzei, desprecare reclamantul pretinde ca e in proprietatea sa si in posesia piritei.
In cercetarea acestei imprejurari, instanta de fond a dispus efectuarea unui raport de expertiza intocmit de expert C. A.. Expertul in stabilirea identitatii terenului obiect al litigiului a avut in vedere titlurile, caietul de masuratori de la punerea in posesie si planul parcelar al tarlalei 499/1, cit si masuratorile mentionate in procesul verbal incheiat la data de 18.02.2008 cu ocazia deplasarii Comisiei Locale la fata locului. Din analiza acestora precum si din deplasarea la fata locului s-a retinut ca pirita recurenta poseda in T499/1 o suprafata de_ mp, din care 823 mp sunt situati in . apartine conform titlului de proprietate reclamantului, iar diferenta de 1227 mp in parcelele 12 si 11.
F. de aceste imprejurari aratate de expert, rezulta ca pirita poseda suprafata de 823 mp aflata in proprietatea reclamantului conform titlului de care acesta se prevaleaza in sustinerea cererii sale. Obiectiunile formulate de catre recurenta pirita in sedinta din data de 23.09.2011, si anume: daca pirita ocupa suprafata de teren pe care o are inscrisa in titlu si daca terenul ocupat efectiv de pirita are aceleasi vecinatati cu cele mentionate in titlul de proprietate pe care-l detine, sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive:
- pentru analizarea corecta a unei cererii in revendicare asa cum a fost formulata in cauza ceea ce intereseaza este identificarea terenului si stabilirea titularului dreptului de proprietate. Cum in speta, conform titlului pe care il detine reclamanta suprafata de 823 mp, este numai in proprietatea reclamantului intrucit e situata in P13, nu si in titlul acesteia pentru a se retine o eventuala suprapunere, detinerea de catre pirita a posesiunii integrale a terenului pe care il are mentionat in tiltu nu are nicio relevanta. O astfel de neregula este de supus judecatii si analizei in raport de dispozitile Legii 18/1991, intrucit nu detine in fapt ceea ce este mentionat in titlu. Ca atare, obiectiunile formulate care tind sa probeze nereguli ale propriului titlu nu sunt relevante in solutionarea acestei cereri in revendicare fata de un tert, care invoca un titlu a carei legalitate a fost confirmata prin s.c._/2013 a Judecatoriei C. ramasa irevocabila.
Astfel, fata de cele retinute in fapt, instanta de fond in mod corect a analizat probatoriul ce a fost administrat si a retinut ca terenul in suprafata de 823 mp aflat in P13, este proprietatea reclamantului si in posesia piritei.
Ca atare, in mod corect s-au aplicat dispozitiile art 480 C.civ. din anul 1864, prin admiterea in parte a cererii principale pentru suprafata de 823 mp.
In temeiul art 312 C. din anul 1865, tribunalul urmeaza sa respinga recursul ca neintemeiat.
In temeiul art 274 C. din anul 1865, retinind culpa procesuala piritei recurente, ca urmare a rsepingerii recursului, Tribunalul urmeaza sa respinga cererea recurentei privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiata si sa admita cererea intimatului privind cheltuielile de judecată cu obligarea recurentei la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată - onorariu avocațial și taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta G. F. împotriva sentinței civile nr._ din 30.09.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ /_, în contradictoriu cu intimatul reclamant N. F. I., ca nefondat.
Respinge cererea recurentei privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiate.
Admite cererea intimatului privind cheltuielile de judecată.
Obligă recurenta la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată - onorariu avocațial și taxă de timbru.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2015.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, M. E. N. | Judecător, V. P. |
Grefier, G. D. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehn.F.M./2 ex.
Jud.fond.C.N.M.
| ← Rectificare carte funciară. Hotărâre din 23-02-2015,... | Uzucapiune. Sentința nr. 2486/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
