Contestaţie la executare. Decizia nr. 412/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 412/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 644/838/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ NR. 412
Ședința publică de la 11 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător L. B.
Judecător A. F.
Grefier C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de contestatorii C. M., domiciliată în ., C. A., născut la 16.11.1966, în prezent deținut în Penitenciarul B., în contradictoriu cu intimata B. E. JUDECĂTORESC „G. R.”, cu sediul în T., .. R, ., și intimații-contestatori D. A., D. G., C. S., D. M., domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr. 696/28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.04.2013, când Instanța având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 11.04.2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._, pe rolul Judecătoriei Liești, C. M., C. A., D. G., C. S., D. M., D. A., C. M. în calitate de curator special pentru contestatorii minori, desemnată prin încheierea din data de 14.06.2012, au formulat contestație la executare, solicitând anularea formelor de executare emise în baza sentinței civile nr. nr. 1130/18.12.2008 a Judecătoriei Liești.
În fapt, contestatorii au susținut că au fost somați să evacueze imobilul ocupat, însă nu au cunoștință de încheierea de încuviințare a executării silite și de sentința civilă nr. 1130/18.12.2008 a Judecătoriei Liești. De asemenea, arată că nu au primit suma menționată în sentința civilă nr. 1130/2008 în valoare de 7740 de lei, pentru care au un drept de retenție asupra casei.
În susținerea contestației au solicitat proba cu acte, sens în care s-a atașat în copie dosarul execuțional nr. 148/2012 al executorului judecătoresc G. R..
Prin sentința civilă nr. 696/28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Liești, s-a respins cererea de suspendare a executării silite și s-a respins cererea contestația la executare ca nefondată.
Pentru a pronunța astfel, a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1130/18.12.2008 a Judecătoriei Liești, contestatorii au fost obligați să evacueze imobilul deținut fără titlu, instanța reținând în favoarea lor un drept de retenție pentru suma de 7740 de lei. Din actele de executare silită rezultă că, debitorii-creditori au încasat suma de 7740 de lei, fapt confirmat și de executor (adresa nr. 148/2012 din 18.06.2012). Cum dreptul de retenție durează până la stingerea obligației de plată, ce s-a efectuat în prezența executorului judecătoresc, care a confirmat plata sumei de 7740 de lei, dreptul de retenție s-a stins, motiv pentru care contestația formulată a fost apreciată ca neîntemeiată.
În cauză, evacuarea contestatorilor a fost finalizată la data de 26.04.2012, conform adresei nr. 148/2012 din 18.06.2012, aspect în raport de care, cererea de suspendare a executării silite s-a respins ca lipsită de obiect.
Împotriva sentinței civile nr. 696/28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Liești, au declarat recurs contestatorii C. M. și C. A..
Prin motivele de recurs, în esență, au susținut următoarele:
Instanța nu a avut în vedere că în cauză s-a dispus evacuare minorilor D. G., C. S., D. M., D. A., deși titlul executoriu nu conține nicio mențiune susceptibilă de executare în privința acestora. În opinia lor, prin această executare s-a încălcat principiul interesului superior al minorului dar și garanțiile acordate minorilor de CEDO.
Instanța și-a întemeiat soluția pe adresa nr. 148/2012 emisă de executorul judecătoresc din care rezultă că intimata le-ar fi plătit suma de 7740 lei. Acest înscris nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a avea valoarea unei chitanțe liberatorii. În realitate plata nu s-a efectuat, iar semnătura existentă pe înscrisul invocat nu le aparține.
Au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și în rejudecare admiterea contestației la executare.
În susținerea recursului au solicitat efectuarea procedurii verificării de scripte.
Intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că a efectuat plata, contestatorii nu au nici un drept asupra imobilului, iar executarea silită s-a finalizat.
Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere și disp. art. 304 indice 1 C.proc.civ. constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
1. Prin sentința civilă nr. 1130/2008 pronunțată de Judecătoria Liești s-a dispus evacuarea contestatorilor C. M. și C. A. din imobilul situat în ., T45 P22. Prin aceiași sentință s-a constatat că aceștia au un drept de retenție în sumă de 7740 lei.
Creditoarea a trecut la executarea silită, sens în care a obținut evacuarea contestatorilor și a copiilor acestora din imobil.
În condițiile în care minorii D. G., C. S., D. M., D. A., nu au drepturi locative proprii ci derivate din dreptul locativ al părinților, având în vedere că minorii sunt prezumați că au același domiciliu cu părinții, este evident că măsura evacuării părinților se extinde și asupra copiilor minori.
Față de aceste aspecte, având în vedere că la rândul său creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a dispozițiilor din titlul executoriu, că beneficiază de garanțiile acordate de art.480 V.C.civ. se constată că măsura evacuării minorilor dă satisfacție unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și nu aduce atingere garanțiilor avute în vedere de principiul interesului superior al minorului, dar nici garanțiilor acordate de CEDO în ceea ce privește dreptul la domiciliul.
2. Într-adevăr, instanța de fond și-a întemeiat soluția pe notificarea cu nr. 77N/14.06.2011, potrivit cu care unul dintre contestatori ar fi confirmat faptul că a primit suma de 7.740 lei, acordată prin titlul executoriu cu titlu de drept de retenție.
Având în vedere poziția contestatorilor cu privire la această plată, având în vedere că în procedura verificării de scripte, instanța nu s-a lămurit dincolo de orice îndoială cu privire la caracterul real al acestei plăți, potrivit art. 183 V.C.proc.civ. va sesiza P. de pe lângă Judecătoria Liești cu săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri, urmând ca o eventuală soluție favorabilă contestatorilor să fie valorificată prin alte mijloace procesuale.
3. Cu privire la existența unui drept de retenție ca și impediment la executarea silită, se reține că acesta dă dreptul contestatorilor să rețină imobilul până ce creditorul va plăti suma acordată cu acest titlu.
Retenția, implică dreptul de a deține și nu de a folosi bunul, conferă o simplă detenție precară deci nu o posesie. Ca urmare, detentorul nu poate invoca niciun drept de folosință asupra bunului.
În consecință, prin acordarea unui drept de retenție, contestatorilor nu li s-a permis să folosească bunul, deci nu au drepturi locative până la stingerea dreptului de retenție. Dreptul lor constă numai în posibilitatea de a deține cheile imobilului și de a refuza predarea acestora până la plată.
În baza acestor considerente, se reține că intimata, în baza titlului executoriu avea dreptul și putea obține evacuarea contestatorilor din imobil, dar nu avea dreptul să folosească bunul până la stingerea dreptului de retenție. Similar, contestatorii nu aveau dreptul să posede bunul, adică să-l locuiască, dar aveau dreptul să refuze predarea cheilor.
Ca urmare, intimata putea obține evacuarea contestatorilor chiar și în ipoteza în care nu ar fi plătit acestora suma de 7740 lei.
În acest sens nu are relevanță valabilitatea plății sumei de 7740 lei, soluția nefiind influențată de aceasta.
Din acest punct de vedere, având în vedere că beneficiarii dreptului de retenție locuiau în imobil, având în vedere dispoziția din titlul executoriu referitoare la evacuarea contestatorilor din imobil, se constată că executarea silită este legală și în limitele dispozițiilor obligatorii din sentința civilă nr. 1130/2008 pronunțată de Judecătoria Liești .
Pentru considerentele mai sus expuse, potrivit art. 304 indice 1 și 312 alin 1și 3 C.proc.civ. se constată că nu există motive de reformare a sentinței civile recurate, motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de contestatorii C. M., domiciliată în ., C. A., născut la 16.11.1966, în prezent deținut în Penitenciarul B., în contradictoriu cu intimata B. E. JUDECĂTORESC „G. R.”, cu sediul în T., .. R, ., și intimații-contestatori D. A., D. G., C. S., D. M., domiciliați în comuna Ivești, ., împotriva sentinței civile nr. 696/28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._, ca nefondat.
Sesizează P. de pe lângă Judecătoria Liești cu săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 Aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. CeolpanLuminița B. A. FilipCarmen B.
Red.LB/tehn.CB
Ex. 2/30.05.2013
Fond – O. S.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 886/2013.... | Legea 10/2001. Sentința nr. 666/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
