Contestaţie la executare. Decizia nr. 26/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 26/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 4941/121/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIA I CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
DECIZIA CIVILĂ NR.26
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.01.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. B.
JUDECĂTOR: M. A.
JUDECĂTOR: E. M.
GREFIER: I. Ș.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea declarat de contestatorul A. M., cu domiciliul în G., ., ..1, ., jud.G., împotriva sentinței civile nr. 7562/13.07.2011 pronunțată de Judecătoria G., în contradictoriu cu intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G., cu sediul în G., ., jud.G., și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE G., cu sediul în G., ., jud.G., având ca obiect „contestație la executare”.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2013, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 18.01.2013, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil, după casare, de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul G. pe 14.06.2012 contestatorul A. M. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.245/2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/233/2010.
În motivare a arătat că nici instanța de fond (prin sentința civilă nr.7562/2011 din dosarul nr._/233/2010 al Judecătoriei G.) și nici cea de recurs (Tribunalul G. prin decizia civilă nr.245/2012 din același dosar) nu s-au pronunțat asupra unui capăt de cerere formulat de contestator în cadrul dosarului arătat (care a avut ca obiect contestație la executare), respectiv asupra contestației împotriva deciziei de impunere emise de intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G..
Temeiul de drept al contestației în anulare a fost indicat oral la termenul din 09.11.2012 ca fiind art.318 alin.1 teza II din Codul de procedură civilă.
Intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE G., care a substituit legal pe intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G., nu a formulat întâmpinare și nici nu a fost reprezentată în fața instanței.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin decizia nr. 940/16.11.2012 Tribunalul G. a admis contestația în anulare, a anulat decizia civilă nr. 245/20.03.2012 pronunțată de Tribunalul G. în Dosarul nr._/233/2010 și a dispus rejudecarea recursului, fixând un nou termen de judecată.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la 29.12.2010 sub nr._/233/2010 contestatorul A. M. a formulat în contradictoriu cu intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G. o contestație împotriva somației și titlului executoriu prin care s-a declanșat executarea sa silită pentru suma de 3.317 lei, reprezentând contribuții la fondul de asigurări de sănătate.
A mai reținut că prin înscrisul depus la 29.04.2011 (fila 35 din dosarul nr._/233/2010 al Judecătoriei G.) contestatorul a solicitat declararea nulității deciziei de impunere nr.23/55/06.10.2010 emisă de intimată.
Prin sentința civilă nr.7562/2011 din dosarul nr._/233/2010 Judecătoria G. s-a pronunțat asupra fondului cauzei, fără însă a soluționa și cererea de declarare a nulității deciziei de impunere nr.23/55/06.10.2010 emisă de intimată.
La rândul său, nici Tribunalul G., prin decizia civilă nr.245/2012 pronunțată în recurs (hotărâre prin care s-a respins ca nefondat recursul), nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere, deși este primul motiv de recurs invocat de parte (fila 3 din dosarul Tribunalului G.).
Astfel, s-a apreciat că intervin disp. art.318, alin.1, teza a II-a din codul de procedură civilă (hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare), având în vedere că instanța de recurs nu a analizat și motivul de casare privind cererea de sancționare a titlului de creanță.
În rejudecare nu au mai fost administrate probe noi, recurentul solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, disjungerea capătului de cerere privind contestarea titlului de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu și începerea executării silite, precum și anularea actelor de executare ca fiind inițiate în baza unui titlu de creanță nul.
Poziția intimatei nu a fost exprimată prin întâmpinare și nici nemijlocit în instanță, reprezentantul său neprezentându-se la termenele de judecată acordate.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs, conform principiului disponibilității părților în procesul civil, Tribunalul apreciază că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
În baza disp. art. 129 și art. 158 C. proc. civ. Instanța este obligată să se pronunțe cu privire la toate capetele de cerere cu care a fost învestită, iar în situația în care apreciază că nu este competentă absolut material/teritorial cu privire la un capăt de cerere principal trebuie a-și declina competența în favoarea instanței competente.
În cazul în care nu procedează în acest fel pronunță o hotărâre minus petita, cu consecința aplicării disp. art. 3041 C. proc. civ.
Conform disp. art. 205 din OG nr. 92/2003 împotriva titlului de creanță (precum și împotriva altor acte administrative fiscale) se poate formula contestație, potrivit legii, prin care să se pună în discuție legalitatea și temeinicia titlului de creanță, iar conform disp. art. 10 din Legea nr. 554/2004 competența de soluționare a contestației la titlu aparține în primă instanță tribunalelor-secția de contencios administrativ și fiscal.
În această situație Judecătoria G. ar fi trebuit să disjungă cererea privind contestația la titlul de creanță (Decizia de impunere nr. 23/55/6.10.2010 a Casei de Asigurări de Sănătate G. – fila 23 dosar fond) și să o decline în favoarea Tribunalului G. - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Față de acest aspect și în prezența unui motiv de recurs expres formulat apreciem că se impune aplicarea disp. art. 312 alin. 1 și 6 în ref. la art. 3041 C. proc. civ., cu consecința admiterii recursului, casării sentinței recurate, disjungerii acestui capăt de cerere și formarea unui nou dosar, ce va fi soluționat în primă instanță de Tribunalul G. - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Cu privire la actele de executare propriu-zise Tribunalul consideră că ele sunt corect emise (inclusiv titlul executoriu), în baza unui titlu de creanță ce nu a fost sancționat până la acest moment, și nu prezintă vicii ce ar putea atrage sancționarea lor cu nulitatea.
Dacă recurentul dorește temporizarea executării silite până la soluționarea contestației împotriva titlului de creanță, ceea ce nu echivalează cu sancționarea cu nulitatea a actelor de executare, el are posibilitatea de a formula în cadrul contestației la titlul de creanță o cerere de suspendare a efectelor acestui titlu, conform disp. art. 215 din O.G. nr. 93/2003 în ref. la art. 14-15 din Legea nr. 554/2004.
Urmare a eventualei sancționări a titlului de creanță, consecința firească este aceea a lăsării fără efecte și a titlului executoriu și admiterii unei contestații la executare/întoarcere a executării.
Față de aceste considerente Tribunalul apreciază că soluția primei instanțe cu privire la actele executare silită sunt corect întocmite și nu se impune admiterea contestației la executarea silită însăși.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul-contestator A. M. împotriva sentinței civile nr.7562 pronunțate la 13.07.2011 de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2010.
Casează în parte sentința recurată și, în rejudecare:
Disjunge capătul de cerere privind contestarea deciziei de impunere nr.23/55/06.10.2010 emisă de C.A.S. G. și dispune formarea unui nou dosar.
Dispune judecarea noului dosar în primă instanță de Tribunalul G. – Secția de contencios administrativ și fiscal și înaintarea lui pentru repartizare aleatorie.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
D. B. M. A. E. M. I. Ș.
red.:D.B./tehnodact.I.S./ex.2/30.01.2013
fond: jud.A. B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 938/2013. Tribunalul GALAŢI | Cereri. Decizia nr. 358/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
