Obligaţie de a face. Sentința nr. 3984/2013. Tribunalul GALAŢI

Sentința nr. 3984/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 2550/233/2013

DOSAR NR._

ROMANIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20.06.2013

P. – L. B.

JUDECĂTOR – R. J.

JUDECĂTOR – F. L. N.

GREFIER – A. P.

Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamanții F. M. și ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 761, împotriva sentinței civile nr. 3984/17.04.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtele . C. SA, având ca obiect ordonanță președințială – obligația de a face.

La apelul nominal au răspuns recurentul F. M. în nume personal și în calitate de reprezentant al Asociației de locatari nr. 761, în baza delegației pe care o depune la dosar, și pentru pârâtele . . juridic D. Z., în baza delegațiilor pe care le depune la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că este primul termen de judecată în recurs, că s-a depus întâmpinare de către . recursul este netimbrat și motivat, după care,

Recurentul depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, instanța procedând la anularea acestora. Depune de asemenea înscrisuri.

Tribunalul, potrivit discuțiilor purtate la instanță în 02.04.2013, dispune modificarea cadrului procesual și rectificarea citativului în sensul că părțile dosarului sunt recurenți-reclamanți F. M. și Asociația de locatari nr. 761 iar intimate-pârâte . .>

Reprezentantul . un exemplar al întâmpinării către recurenți.

Reprezentantul recurenților comunică un exemplar al înscrisurilor depuse la dosar către reprezentantul intimatelor.

Reprezentantul intimatei . la dosar întâmpinare și comunică un exemplar al acesteia părții adverse.

Părțile întrebate fiind nu solicită termen pentru studierea întâmpinărilor comunicate la acest termen de judecată, nu solicită termen pentru studierea înscrisurilor comunicate de către recurenți.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat instanța dă cuvântul părților pe fondul cauzei.

Recurentul solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială. Arată că instanța de fond a reținut că s-ar justifica admiterea ordonanței președințiale dacă ar exista un abuz. Precizează că a făcut dovada la fond că există un abuz, astfel că ar fi îndeplinită condiția urgenței prin existența abuzului.

Apreciază că nu se prejudecă fondul cauzei, acesta făcând obiectul dosarului nr._ cu termen de judecată în luna octombrie. În aceste condiții opinează că au fost și sunt îndeplinite condițiile admiterii ordonanței președințiale.

Arată în continuare că instanța de fond nu a precizat motivele pentru care a ignorat probele care dovedeau abuzul; în acest sens menționează că preavizul a fost emis și comunicat unei asociații care nu există, care nu are personalitate juridică, că relația contractuală s-a derulat cu persoane ce nu au calitatea de reprezentanți ai reclamantei. Precizează că reclamanta are contract cu pârâtele pentru 10 blocuri care nu au datorii, dar A. furnizează agent termic și apă caldă și la alte 12 blocuri și le facturează reclamantei. Apreciază că A. a sistat furnizarea apei calde către cele 10 blocuri care fac parte din Asociația reclamantă pentru a-i șantaja să achite serviciile furnizate către cele 12 blocuri pentru care nu au contract, pentru a-i forța să accepte această nelegalitate. Menționează că celor 12 blocuri care au datorii și pentru care nu există contract între reclamantă și pârâte acestea le furnizează în continuare agent termic, pe care-l facturează reclamantei. Solicită ca reprezentantul pârâtelor să precizeze criteriile în baza cărora furnizează servicii celorlaltor scări.

Solicită admiterea recursului și admiterea ordonanței președințiale.

Reprezentantul intimatelor-pârâte apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală, nefiind îndeplinite condițiile pentru promovarea ordonanței președințiale. Solicită respingerea recursului ca nefundat, opinând că recurenții-reclamanți nu sunt abuzați, nefiind privați de servicii esențiale pentru supraviețuire, cum ar fi apa rece.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise în conformitate cu disp. art. 146 Cod procedură civilă;

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 25.06.2013.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 20.06.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

DOSAR NR._

ROMANIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 664

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.06.2013

P. – L. B.

JUDECĂTOR – R. J.

JUDECĂTOR – F. L. N.

GREFIER – A. P.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționarea recursului declarat de reclamanții F. M. și ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 761, împotriva sentinței civile nr. 3984/17.04.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtele . C. SA, având ca obiect ordonanță președințială – obligația de a face.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, când Tribunalul a avut nevoie de timp pentru deliberare și pentru a permite părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei la data de 25.06.2013.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamanții F. M. si Asociația de Locatari nr.761 G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții . . unei hotărâri pe cale de ordonanță președințială prin care să se dispună obligarea acestora să suspende măsura sistării furnizarea apei calde la blocul PM 4, . obligarea lor la comunicarea facturilor la sediul de corespondență din G., ., ..1, parter, iar nu la . la sediul declarat al „căpușei politice” Asociația de proprietari nr.761 Albina. Au mai solicitat si daune cominatorii de 5000 lei pe zi de întârziere. Totodată, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat, în esență, că măsura sistării furnizarea apei calde la blocul PM 4, . și a fost luată doar cu scopul de a-i constrânge pe reclamanți să renunțe la acțiunile de anulare a facturilor și contractelor de furnizare și cu scopul de a-i determina să încheie contract de furnizare pentru scările și blocurile care aparțin Asociației de Proprietari nr. 761 Albina G. care nu există, nu este înregistrată fiscal, dar folosește în fals identitatea fiscală, codul fiscal și ștampila confecționată în fals cu identitatea fiscală a Asociației de L. nr. 761 G..

Au mai învederat reclamanții că reclamantul F. M. nu a avut si nu are datorii la plata cheltuielilor comune lunare de întreținere, având chiar plăți în avans.

Reclamanții au precizat că au refuzat să accepte la plată consumurile și sumele aferente consumurilor unor scări și blocuri pentru care nu există încheiat un contract de furnizare, dat fiind faptul că aceste scări și blocuri nu fac parte din contractul nr. 1329/02.11.2010 încheiat cu .

Au apreciat reclamanții că este dovedit caracterul urgent al cererii formulate prin aceea că lipsa alimentării cu apă caldă menajeră generează condiții propice pentru îmbolnăvirea persoanelor.

Reclamanții au solicitat reluarea furnizării apei calde menajere până la soluționarea irevocabilă a cererilor de chemare în judecată ce fac obiectul dosarelor înregistrate pe rolul Judecătoriei G. și pe rolul Tribunalului G..

În opinia reclamanților, măsura solicitată nu prejudecă fondul cu privire la legalitatea contractului, existența debitelor, legalitatea relațiilor comerciale contractuale dintre reclamantă și pârâtă sau nulitatea contractului de furnizare.

Reclamanții au apreciat că, în cauză, este îndeplinită și condiția vremelniciei, măsra dăinuind în timp până la tranșarea litigiilor dintre părți,.

Reclamanții au arătat că, prin necomunicarea facturilor, pârâșii au blocat în totalitate activitatea curentă de încasări și plăți a reprezentanților legali ai Asociației de L. nr. 761 G. ceea ce duce la imposibilitatea achitării facturilor de utilități către furnizorii de servicii și implicit la riscul ca furnizării să sisteze furnizarea utilităților prin acumularea datoriilor către prestatorii de servicii.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.581 Cod proc.civilă, art. 112, art. 108 – 137 C.proc.civ., Codul Civil, HG nr. 400/2003, HG nr. 1386/2003, HCL nr. 450/2005, Legea nr. 230/2007, Legea nr. 22/1969, HCM nr. 2230/1969, art. 1, 11,15, 16, 20, 24, 124, 126 și 148 din constituția României, art. 1, 6, 14, 17 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, art. 1 – 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OUG nr. 77/2003, Decretul nr. 212/1974, Legea nr. 48/2002, OG nr. 77/2003.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.. Au fost atașate, la dosar, contractul de furnizare a energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum nr. 1629/02.11.2010, obiecțiuni înregistrate la data de 26.02.2010, practică judiciară, adresa nr. 922/14.10.2010, emisă de ., adresa nr. 3514/23.06.2010, emisă de ., dovezi de citare, cererea de chemare în judecată formulată de A. sa la data de 19.12.2011, cerere de chemare în judecată formulată la data de 20.08.2012 de F. M., S. M., P. I., C. N. și Asociația de locatari nr. 761 G., cerere de chemare în judecată formulată la data de 06.08.2012 de A. SA, ,cererea de chemare în judecată formulată la data de 29.01.2013 de F. M., S. M., P. I., C. N. și Asociația de locatari nr. 761 G., cererea de chemare în judecată formulată la data de 28.01.2013 de F. M., S. M., P. I., C. N. și Asociația de locatari nr. 761 G., adresa din data de 28.06.2011 emisă de .>

Prin întâmpinarea depusă la dosar (fila 109), pârâta . solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată. A arătat că măsura a fost luată ca urmare a neplății serviciului prestat, debitul asociației fiind în cuantum de 518.993,67 lei, la care se adaugă si penalitățile în cuantum de 366.594,23 lei.

Prin aceeași întâmpinare, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.

Reclamanții au mai depus, la dosar, înscrisuri, respectiv acte procedurale, o practică judiciară, facturi, proces – verbal și alte documente contabile.

În ședința publică din data de 03.04.2013, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată prin întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 3984/17.04.2013, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ , instanța a respins cererea având ca obiect „ordonanță președințială obligația de a face” privind pe reclamanții F. M., și ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 761, în contradictoriu cu pârâtele S.C. A. S.A., și S.C. C. S.A., ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat pronunțarea unei hotărâri pe cale de ordonanță președințială prin care să se dispună obligarea pârâților la a relua furnizarea apei calde.

Potrivit dispozițiile art. 581 alin.1 Cod proc.civilă, “instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru repararea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Din interpretarea art. 581 C.pr.civ. rezultă că pentru a se putea recurge la calea procedurii speciale a ordonanței președințiale este necesar a fi întrunite trei condiții: urgența, adică să fie vorba de "cazuri grabnice", a căror soluționare pe calea dreptului comun nu ar putea asigura o protecție eficace a dreptului pretins încălcat, vremelnicia, în sensul că măsura dispusă de instanță să aibă un caracter temporar, adică prin ea nu se va rezolva fondul pricinii, precum și neprejudecarea fondului raporturilor dintre părți.

Ordonanța președințială neavând drept scop rezolvarea fondului litigiului, rezultă că instanța învestită cu soluționarea unei asemenea cereri se mărginește sa stabilească, în raport cu probele prezentate de părți, in favoarea căreia dintre ele există aparența de drept.

Instanța a constatat că,, în cauză nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate a acțiunii pe cale de ordonanță președințială.

Astfel, în ceea ce privește urgența, instanța a reținut că din analiza art. 581 C.proc.civ. rezultă trei cazuri în care instanța poate considera îndeplinită condiția urgenței, și anume:

- păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere

- prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara

- înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.

Urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte, reclamanților revenindu-le sarcina de a stabili prin mijloace probatorii adecvate existența urgenței.

În speță, în raport de motivele invocate de reclamanți, instanța a apreciat că nu se impune luarea de urgență a măsurii obligării reclamanților la a relua serviciul suspendat. În acest sens, instanța a reținut că nu este vorba despre furnizarea apei reci, absolut necesară pentru păstrarea unor minime condiții igienice si a cărei reluare ar sta, evident, sub semnul urgenței, ci de furnizarea apei calde, serviciu prestat de către parata . rămas neachitat.

A constatat instanța analizând înscrisurile depuse la dosar (filele 150 si urm.),, că există o stare conflictuală si generatoare de confuzie între asociația reclamantă, în frunte cu reclamantul președinte al acesteia si asociația „căpușă politică”, astfel cum o denumește acesta din urmă, situație de care se prevalează reclamanții pentru a-si justifica neplata serviciilor furnizate. Conform actelor depuse de către parata . furnizării apei calde a fost determinată de existența unui debit substanțial, iar constatarea pretinsei inexistențe a acestuia în sarcina asociației reclamante, datorită unei greșite facturări, nu poate face obiectul prezentei cauze.

A reținut instanța că, în condițiile neplății unui serviciu, întreruperea prestării acestuia nu poate fi considerată ca fiind un abuz, decât cel mult în cazul în care serviciul respectiv ar satisface o nevoie socială evident indispensabilă, cum ar fi cea a existenței apei curente, astfel cum s-a arătat. Or, având în vedere condiția vremelniciei, este admis că o obligație de a face nu poate fi dispusă pe calea ordonanței decât atunci când tinde la încetarea unor acte abuzive.

Împotriva sentinței civile nr. 3984/17.04.2013, pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._, au declarat recurs reclamanții F. M. si Asociația de Locatari nr.761 G..

În motivarea recursului formulat, reclamanții au arătat că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului și nu s-a mai pronunțat cu privire la cererea prin care s-a solicitat ca pârâtele să fie obligate să comunice facturile emise la sediul de corespondență din G., ., ..1, parter, iar nu la ., parter, respectiv la sediul declarat al „căpușei politice” Asociația de Proprietari nr.761 Albina.

Au apreciat reclamanții că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, este nelegală și netemeinică

Au invocat reclamanții excepția nulității absolute a hotărârii recurate și a încheierilor premergătoare și au arătat că acestea nu cuprind motivele de fapt și de drept.

Reclamanții au apreciat că instanța a încălcat dreptul lor la apărare și i-a supus la discriminare, a dat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, interpretând greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, nu și-a exercitat rolul activ, a interpretat eronat, greșit și vădit părtinitor probele administrate, a încălcat disponibilitatea reclamantei, nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii și nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate.

În opinia reclamanților, în mod nelegal, instanța a apreciat că, în cauză, nu este îndeplinită condiția urgenței în condițiile în care sistarea furnizării apei calde pentru blocurile reclamantei care nu au datorii este un abuz al pârâtelor care, în același timp, furnizează apă caldă celeilalte asociații – Asociația de Proprietari nr. 761 Albina, caracterizată de reclamanți drept o căpușă politică.

Au apreciat reclamanții că, în mod nelegal, instanța a ignorat probele depuse la dosarul cauzei, respectiv procesele – verbale de citire lunare nr. 2223/ianuarie 2013, nr. 2220/martie 2013 și preavizul nr._/07.12.2012.

Reclamanții au reiterat argumentele din cererea de chemare în judecată legate de faptul că furnizarea apei calde este indispensabilă pentru igiena cetățenilor, iar lipsa acesteia poate duce la apariția unor focare de infecție și a unor epidemii.

În opinia reclamanților, prima instanță a interpretat în mod vădit eronat probele administrate în defavoarea reclamanților și în favoarea pârâtelor încălcând principiul disponibilității și neexercitând un rol activ.

Au arătat reclamanții că, prin sentința civilă nr. 172/07.11.2011, pronunțată de Tribunalul G., instanța a respins pretențiile . de Asociația de Locatari nr. 761 cu referire la suma de 511 019,51 lei reprezentând debit și penalități.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.

Recursul a fost legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

Prin întâmpinarea formulată, intimata – pârâtă . solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A învederat intimata – pârâtă că . furnizează servicii și nu facturează consumuri.

Intimata – pârâtă a apreciat că instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în mod legal și corect și a motivat sentința sub toate aspectele.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 – 118 C.proc.civ..

Recurenții au depus, la dosar, înscrisuri (f. 35 și urm.).

Prin întâmpinarea formulată, intimata – pârâtă . solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A învederat intimata – pârâtă că nu furnizează servicii și nu facturează consumuri.

Intimata – pârâtă a apreciat că instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în mod legal și corect și a motivat sentința sub toate aspectele.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 – 118 C.proc.civ..

Verificând legalitatea sentinței civile nr. 3984/17.04.2013, pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._ prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În fapt, prin adresa nr._/28.06.2013, emisă de . răspuns la adresa întocmită de recurentul F. M. și înregistrată sub nr._/17.05.2013, intimata – pârâtă a arătat că branșamentele din Asociația 761 alimentate cu apă caldă de consum au fost sistate la data de 19.12.2012 ca urmare a debitelor restante foarte mari și vechi.

S-a precizat, în aceeași adresă, că, la momentul actual, datoriile asociației 761 se ridică la un debit de 519 957,66 lei și 511 979,82 lei penalități, cu ultima plată în luna ianuarie 2011 și că, dacă se dorește redeschiderea apei calde de consum pentru branșamentul în discuție, asociația de proprietari nr. 761, parte în contractul de furnizare, trebuie să depună la registratura societății o cerere prin care să solicite acest lucru și să se prezinte la Serviciul Clienți cu lista de lată pentru ultima lună de facturare.

În drept, potrivit art. 581 C.proc.civ., instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru repararea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

În mod corect instanța de fond a apreciat că, în raport de motivele invocate de reclamanți, nu se impune luarea de urgență a măsurii obligării reclamanților la a relua serviciul suspendat, dat fiind faptul că nu este vorba despre furnizarea apei reci, absolut necesare pentru păstrarea unor minime condiții igienice si a cărei reluare ar sta, evident, sub semnul urgenței, ci de furnizarea apei calde.

Reluarea furnizării apei calde nu se impune de urgență, folosirea acesteia nereprezentând o nevoie acută pentru asigurarea unor minime condiții de igienă.

Pe de altă parte, contrar susținerilor reclamanților, procedura sumară a ordonanței președințiale nu permite analiza legalității măsurii sistării furnizării apei calde față de aceștia .

Așa cum a reținut și instanța de fond, constatarea inexistenței unei datorii în sarcina asociației reclamante, respectiv constatarea unei greșite facturări nu pot face obiectul prezentei cauze, aceste aprecieri fiind de competența instanței învestite cu soluționarea fondului litigiului ce va fi chemată să stabilească dacă, în mod corect, intimata – pârâtă .-a prevalat de excepția neîndeplinirii obligațiilor contractuale ale celeilalte părți pentru a dispune măsura contestată.

În aceste împrejurări, instanța nu era ținută să analizeze, în individualitatea lor, procesele – verbale de citire lunare nr. 2223/ianuarie 2013, nr. 2220/martie 2013, preavizul nr._/07.12.2012, respectiv sentința civilă nr. 172/07.11.2011, pronunțată de Tribunalul G., analiza admisibilității ordonanței președințiale sub aspectul urgenței primând în cauză. Înscrisurile menționate pot avea, eventual, relevanță în analiza fondului litigiului care nu poate face obiectul prezentei cauze, nefiind hotărâtoare pentru soluționarea cererii introductive.

Pentru considerentele de mai sus, în ceea ce privește măsura reluării furnizării apei calde, instanța de recurs reține că hotărârea recurată a fost pronunțată cu respectarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, este întemeiată, cuprinde motivele pe care se sprijină, nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii și a fost pronunțată cu respectarea și aplicarea corectă a legii. Totodată, reține că prima instanță a motivat in extenso, în fapt și în drept hotărârea sub acest aspect.

Instanța nu a încălcat dreptul lor la apărare al reclamanților, aceștia fiind prezenți în instanță, personal, respectiv prin reprezentant și având posibilitatea de a propune probe și a-și susține cauza.

Instanța de fond nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului dedus judecăți, s-a pronunțat asupra probelor solicitate și a interpretat în mod corect probele administrate și a respectat principiul disponibilității.

În ceea ce privește rolul activ al instanței, reclamanții nu au indicat, în mod expres, în ce sens instanța nu și-a exercitat un rol activ, însă, este de reținut că, potrivit art. 129 alin. 51 C.proc.civ., părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.

Cu referire la capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la comunicarea facturilor la sediul de corespondență din G., ., ..1, parter, iar nu la ., parter, respectiv la sediul declarat al Asociației de Proprietari nr.761 Albina, instanța reține că, în sensul art. 2812a C.proc.civ.,îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281 - 281^2.

Astfel, în condițiile în care reclamanții au apreciat că instanța nu s-a pronunțat asupra unor capete de cerere formulate, avea posibilitatea de a formula o cerere de completare dispozitiv în temeiul dispozițiilor art. 2812 C.proc.civ., omisiunea instanței de fond neputând fi invocată în calea de atac a recursului.

Pe de altă parte, instanța de recurs reține că soluția pronunțată de instanța de fond asupra cererii reclamanților, în ansamblul acesteia, este corectă, motivarea referitoare la neîndeplinirea condiției urgenței fiind valabilă și în ceea ce privește capătul de cerere menționat mai sus.

Nemenționarea în mod expres, în cuprinsul considerentelor, a capătului de cerere față de care reclamanții pretind o omisiune a instanței de a se pronunța nu reprezintă un motiv de casare sau modificare a hotărârii recurate în împrejurarea în care soluția cu referire la acest capăt de cerere este corectă.

Instanța de recurs reține, în acest context, că, în cauză, nu au fost administrate probe din care să rezulte că necomunicarea urgentă facturilor la adresa indicată de reclamanți ar determina păgubirea unui drept al acestora sau o pagubă iminentă care nu s-ar putea repara. În examenul sumar al cauzei, impus în procedura ordonanței președințiale, reține că, din punct de vedere formal, contractul de furnizare energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum nr. 1629/02.11.2010 apare ca fiind valid, iar adresa indicată în contract pentru Asociația de locatari nr. 761 este în G., ., ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursului declarat de reclamanții F. M., domiciliat în G., ., . și ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 761, cu sediul în G., ., ., împotriva sentinței civile nr. 3984/17.04.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtele . . cu cu sediul în G., ., având ca obiect ordonanță președințială – obligația de a face.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică astăzi 25.06.2013.

Președinte Judecător Judecător Grefier

L. B. R. J. F. L. N. A. P.

Red. RJ

Tehn. PA/6 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 3984/2013. Tribunalul GALAŢI