Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 57/2015. Tribunalul GALAŢI

Decizia nr. 57/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 2927/324/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

Operator personal de date nr. 2949

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

DECIZIE CIVILA Nr. 57/2015

Ședința din Camera de Consiliu de la 26 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. M.

Judecător A. F.

Grefier L. C.

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de creditoarea DIRECȚIA R. DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI împotriva încheierii de executare silită din 10.09.2014 pronunțată în Dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul R. V., având ca obiect încuviințare executare silită .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2015, când Tribunalul având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat succesiv pronunțarea la data de 26.01.2015.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria T. sub nr._ prin Biroul Executorului Judecătoresc „M. C. și B. F.” din G., creditoarea CNADN ROMÂNIA S.A BUCUREȘTI, DRDP IAȘI a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului R. V., în baza titlului executoriu procesului verbal de contravenție . nr._/19.09.2011 pentru recuperarea sumei de 28 Euro, reprezentând contravaloare tarif de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin.3 din OG 15/2002.

A depus la dosar cererea de executare silită formulată de creditoarea CNADN ROMÂNIA S.A BUCUREȘTI, DRDP IAȘI, încheierea nr. 1991/25.08.2014 și procesul verbal . nr._/19.09.2011, dovada comunicării procesului verbal de contravenție, precizari.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

Prin încheierea din 10.09.2014 Judecătoria T. a respins ca prematur formulată cererea de încuviințare executare silită formulată, reținând în motivarea soluției în principal, că procesele-verbale de contravenție au fost întocmite în lipsa contravenientului, că nu s-a făcut dovada comunicării acestora, astfel că cerințele impuse de art.37 din OUG 2/2001 pentru ca înscrisurile să reprezinte titluri executorii fără altă formalitate, nu sunt îndeplinite.

Cum disp.art.665 alin.5 din Ncpc stabilesc limitativ situațiile în care instanța legal învestită poate respinge cererea de încuviințare a executării silită, instanța de fond a reținut incidența în speță a alin.7 din textul enunțat întrucât nu s-a făcut dovada comunicării legale a procesului-verbal de contravenție pentru ca debitorul să fie în măsura să-și executate dreptul de-l contesta.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel creditoarea CNADNR S. A prin Direcția R. Drumuri și Poduri Iași solicitând admiterea căii de atac exercitată, schimbarea în tot a hotărârii și în rejudecare încuviințarea executării silite pentru suma de 28 euro la cursul BNR cu titlul de debit și cheltuieli de executare.

În motivarea apelului, apelanta a susținut că procesul-verbal . 11 NR._ din 19.09.2011 este titlu executoriu, a fost comunicate intimatului debitor C. V. prin afișare, conform procesului verbal nr. 4969/ 19.10.2011, astfel cum prevăd disp.art.27 din OG 2/2001.

A susținut apelanta că disp. Legii 144/2012 respectiv norma instituită de art.II din lege poate fi aplicată exclusiv contravenienților sancționați în temeiul OG 15/2002 care au contestat în instanță tariful de despăgubire precizând totodată că procedura de încuviințare a executării silite este o procedură necontencioasă astfel că cercetarea judecătorească este strict formală și limitată, partea care s consideră prejudiciată având la dispoziție calea contestației la executare-disp.art.665 alin.5 Ncpc, stipulând că încuviințarea executării silite poate fi respinsă numai dacă înscrisul nu constituie titlu executoriu.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate constată că apelul este nefondat și se impune a fi respins ca atare, pentru concluziile care vor fi expuse:

La data săvârșirii contravenției, art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002 prevedea obligația contravenientului de a achita, pe lângă amenda contravențională, și sumele prevăzute potrivit anexei nr. 4, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit pentru a deține rovinieta valabilă. Mai mult, potrivit art. 8 alin. 3 ind. 1 agentul constatator avea obligația legală de a face mențiune în procesul-verbal de constatare a contravenției și despre contravaloarea despăgubirii și modul de achitare a acesteia.

În procesul-verbal . nr. nr._ din 19.09.2011 în baza căruia s-a solicitat încuviințarea executării silite, s-a menționat obligația debitorului de a achita, în afară de amenda contravențională și tariful de despăgubire.

Instanța de fond a reținut corect că nu au fost respectate dispozițiile art. 27 din OG nr. 2/2001 referitoare la comunicarea proceselor-verbale de contravenție menționate, iar în calea de atac nu s-a depus o altă dovada în acest sens.

Dispozițiile art. 37 din OG 2/2001 conferă caracter de titlu executoriu exclusiv procesul-verbal prin care se aplică sancțiunea, procesul-verbal în întregul său putând dobândi caracter de titlu executoriu – dacă contravenientul nu îl contestă în instanță sau dacă plângerea este respinsă prin hotărâre irevocabilă – iar sumele datorate cu titlu de amendă contravențională respectiv tarif de despăgubire sunt creanțe certe, lichide și exigibile și pot fi executate silit.

Instanța de fond a reținut de asemenea corect că, procesele verbale au fost întocmite în lipsa contravenientului și că procesele verbale s-au comunicat doar în mod formal acestuia și anume prin afișare, ceea ce ulterior s-a constatat a fi o practică abuzivă prin decizia civilă nr.10/2013 a Î.C.C.J. pronunțată în recursul promovat în interesul legii, conform căreia modalitatea de comunicare a procesului verbal prin afișare trebuie să fie subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire.

Cum apelanta –respectiv agentul constatator – nu a făcut dovada comunicării proceselor-verbale de constatare prin agent procedural, pentru a verifica respectarea cerințelor impuse de art.100 c.pr.civ, corect instanța de fond a apreciat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de art.37 din OG 2/2001 – normă generală care completează norma specială - și constatând că există impedimente la executare în sensul art.666 alin.5 pct.7 Ncpc a respins ca prematur formulată cererea de încuviințare a executării silite.

Referirile apelantei la norma instituită de art.II din Legea 142/2012 respectiv la rațiunea legiuitorului la adoptarea OG 15/2002 nu vor face obiectul analizei instanței de apel întrucât soluția instanței de fond nu a vizat fondul cererii ci exclusiv caracterul prematur al acesteia în raport cu comunicarea prealabilă a procesul-verbal de contravenție care nu întrunea la momentul formulării cererii condițiile impuse de art.37 din OG 2/2001.

Pentru considerentele expuse, apelul va fi respins ca nefondat în temeiul disp.art.480 Ncpc.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat, apelul declarat de creditoarea DIRECȚIA R. DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI împotriva încheierii de executare silită din 10.09.2014 pronunțată în Dosar nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2015.

Președinte,

M. M.

Judecător,

A. F.

Grefier,

L. C.

Red.M.M.

L.C. 08 Aprilie 2015

4 ex.

Fond: jud. V.G.L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 57/2015. Tribunalul GALAŢI