Revendicare imobiliară. Sentința nr. 829/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 829/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 22-07-2015 în dosarul nr. 6832/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ nr. 829/2015
Ședința publica de la 22 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. D. B.
Grefier: A. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționarea cererii formulată de reclamanții - pârâți S. V. și S. C. în contradictoriu cu pârâtul – reclamant U.A.T. A M. GALATI și pârâții S. R. - PRIN R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, când Tribunalul a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei succesiv la datele de 10.07.2015 și 22.07.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul tribunalului G. – Secția I civilă – la data de 24.09.2013 cu numărul_ reclamanții S. V. și S. C. în contradictoriu cu pârâta U. Municipiul G. au formulat acțiune în revendicare, solicitând instanței să se constate calitatea lor de proprietari asupra imobilului teren situat în G., zona Siret, Tarlaua T-230, . pe cale de consecință să oblige pârâta la a lăsa în deplină proprietate și posesie respectivul imobil. În subsidiar, reclamanții au solicitat ca după recunoașterea dreptului de proprietate în cazul în care lăsarea în proprietate a terenului nu este posibilă, pârâta să fie obligată la plata unor daune interese în valoare de_,69 euro reprezentând_,33 lei. S-a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat, în esență, că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului printr-un schimb efectuat în anul 2006 cu R. Națională a pădurilor Romsilva SA București Sucursala Direcția Silvică G., conform contractului de schimb autentificat sub nr. 1546/30.03.2006 de BNP I. B. M., devenind proprietari asupra suprafeței de 77._ mp teren cu pădure situat în Mun. G., tarlaua 230, . N și E cu drum, la S. cu drum de exploatare și la vest cu Pădurea Romsilva. Au mai arătat că în anul 2007 asupra acestei suprafețe de teren s-a emis un plan urbanistic zonal prin hotărârea 475/27.09.2007 al Consiliului Local G., în vederea realizării unor obiective pe tarlaua 230 ./1, fiindu-le grav afectat dreptul de proprietate prin edificarea pe o suprafață de 6.300 mp a obiectivului intitulat Stație de epurare, fiindu-le în același timp blocat și accesul la restul terenului.
În drept au fost invocate disp. art. 563 și urm. NCC.
În susținere s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a celei cu expertiză, iar la dosar au fost atașate înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul (filele 7-28 dosar nr._ ).
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, contravaloarea taxei judiciare de timbru în sumă de_,07 lei fiind suportată din fondurile statului ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar formulate de reclamanți (fila 64 dosar nr._ ).
Prin cererea modificatoare depusă la data de 09.10.2013, reclamanții și-au modificat câtimea pretențiilor din cererea subsidiară, arătând că înțeleg să pretindă suma de_ euro de la pârâtă, în situația în care nu li se va putea lăsa în deplină proprietate și posesie terenul revendicat.
Legal informată asupra cererii de chemare în judecată îndreptată împotriva sa, pârâta U. Mun. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Totodată pârâta a solicitat suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ având ca obiect acțiune în constatarea nulității titlului de proprietate al reclamanților. Prin întâmpinare au fost invocate excepția inadmisibilității cereri principale și excepția netimbrării cererii subsidiare.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâta a arătat că prin Contractul de schimb autentificat sub nr. 1546 din 30.03.2006 de BNPA I. B. M. și C. T. M., încheiat de reclamanți cu R. Națională a Pădurilor Romsilva SA București prin Direcția Silvică G., s-a realizat un schimb al terenului extravilan din comuna Nămoloasa, . suprafață de_ mp teren arabil situat în T151, P 1297/15, 1297/16, 1297/17, 1297/18, 1297/19 cu terenul situat în intravilanul mun. G., în suprafață de_,67 mp, situat în T230, P 1522.
Învederează pârâta că schimbul s-a realizat prin Ordinul MAPDR nr. 107/2006, aspect menționat și în contractul de schimb, terenul fiind scos din fondul forestier pentru realizarea obiectivului „Complex social sportiv Gura-Siretului”.
Mai arată pârâta că între părți se mai derulează un litigiu ce are ca obiect constatarea nulității contractului de schimb, litigiu care se află în strânsă legătură cu cauza de față.
A mai susținut pârâta că obiectul contractului de schimb nu este valabil, terenul fiind scos din circuitul civil, dat fiind că terenul aparținea domeniului public, astfel că respectivul contract este lovit de nulitate absolută.
În susținerea argumentației pârâta a invocat OG nr. 96/1998, dar și mențiunile din Ordinul MAPDR nr. 107/2006 care prevedeau că terenul ce făcea obiectul contractului de schimb face parte din fondul forestier proprietate publică a statului, fiind administrat de RNP Romsilva prin Direcția Silvică G., Ocolul Silvic H. C..
A mai apreciat pârâta că asupra terenului proprietate publică a statului nu putea decide ROMSILVA, decât în limitele art. 12 din Legea nr. 213/1998, respectiv în limitele dreptului de administrare potrivit căruia putea să folosească bunul, să dispună de acesta în condițiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare, fără a putea fi înstrăinat prin vânzare.
În drept, au fost invocate prevederile art. 413 și 35 C.proc.civ., ale art. 1310 C.civ., art. 11 din Legea nr. 213/1998, art. 136 alin. 4 din Constituție, Legea nr. 26/1996 și OG nr. 96/1998.
La întâmpinare au fost atașate înscrisuri (filele 93-111).
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din 21.01.2015 instanța a admis excepția netimbrării cererii modificatoare formulată de reclamanți și a anulat-o ca netimbrată, respingând totodată excepția netimbrării întregii acțiuni invocată de către pârâtă, pentru considerentele detaliate în respectiva încheiere interlocutorie.
Prin încheierea de ședință din 16.04.2015, s-a admis excepția de conexitate invocată de părțile litigiului în dosarul nr._ și s-a dispus conexarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ la cauza de față având numărul de dosar_ .
Prin cererea conexă formulată la data de 28.11.2013 și înregistrată pe rolul Tribunalului G. cu numărul de dosar_, reclamanta U. Municipiul G. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. V., S. C., R. Națională a Pădurilor Romsilva și S. R. prin R. Națională a Pădurilor Romsilva, constatarea nulității absolute a contractului de schimb autentificat sub nr. 1546 din 30.03.2006 de BNPA I. B. M. și Codrut T. M., încheiat între soții S. și R. Națională a Pădurilor Romsilva SA Direcția Silvică G., solicitând și restabilirea situației anterioare schimbului cu rectificarea corespunzătoare a cărților funciare.
În motivarea cererii conexe, s-a susținut că respectivul contract de schimb nu avea un obiect valabil ci era exclus din circuitul civil iar înstrăinătorul vânzător nu avea calitatea de proprietar al bunului fiind bunul altuia, dat fiind că terenul înstrăinat aparținea domeniului public.
Susține U. Municipiul G. că prin contractul de schimb care a avut la bază Ordinul MAPDR nr. 107/2006 se precizează că bunul vândut este proprietatea vânzătoarei Romsilva, or în realitate terenul aparținea domeniului public al Statului român și se afla doar în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
Or, conform art. 25 din HG nr. 796/2002 terenurile forestiere proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, puteau face obiectul schimbului numai în situația în care lipseau din fondurile publice sumele disponibile necesare cumpărării terenurilor.
Mai susține U. Municipiul G. că pentru efectuarea schimburilor terenurilor, trebuia să existe, conform HG 796/2002 și o hotărâre de guvern prin care să se prevadă trecerea terenului destinat schimbului din domeniul public în domeniul privat al statului. Or în speța de față o astfel de hotărâre nu există.
Un al doilea motiv de nulitate a contractului de schimb este invocat în cererea conexă ca reprezentându-l faptul că R. Națională a Pădurilor a acționat în nume propriu în respectivul contract și nu în calitate de administrator al statului român.
În motivarea în drept a cererii conexe s-au invocat prevederile art. 1310 C.civ., art. 11 din Legea nr. 213/1998, art. 136 alin. 4 din Constituție, Legea nr. 26/1996 și OG nr. 96/1998.
S-a solicita administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea conexă a fost legal timbrată, conform celor solicitate de instanță (fila 48 dosar nr._ ).
Legal citată, pârâta R. Națională a pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică G. a formulat întâmpinare la cererea conexă prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării a arătat în esență că respectivul contract a fost în mod legal încheiat, enunțând și textele de lege aplicabile situației, respectiv art. 51, 54-59 din Legea nr. 26/1996, art. 24 și 27 din OG nr. 96/1998, anexa 1 din Ordinul MAAP nr. 58/2003, art. 1, anexa 1 și art . 25-35 din HG nr. 796/2002.
A mai arătat pârâta că schimbul respectivelor terenuri este rezultatul aplicării Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) nr. 107/2006 și al documentației care a fost întocmită, verificată și avizată la nivelul ITRSV Focșani și aprobată de MAPDR pentru scoaterea definitivă din fondul forestier proprietate publică a statului a terenului administrat de Direcția Silvică G., realizându-se și compensarea anticipată și echivalentă de suprafață și plata celorlalte obligații bănești.
A mai susținut pârâta că avea calitatea de a face respectivul schimb de terenuri, potrivit anexei 1 la HG nr. 1105/2003 și regulamentului de organizare și funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, art. 6 liniuța 5, coroborat cu art. 7, 8 și 9 din același act normativ.
A subliniat pârâta că respectiva operațiune de intrare-ieșire teren din fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrare a avut ca temei Ordinul MAPDR nr. 107/2006 de aprobare a unei scoateri definitive în fondul forestier național prevăzut de art. 54-56 din Legea nr. 26/1996 și art. 24 și 27 din OG nr. 96/1998 iar nu aprobarea unui schimb de terenuri conform procedurii prevăzute de art. 51 din Legea nr. 26/1996 și Hg nr. 796/2002.
S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La rândul lor, pârâții S. V. și S. C. au formulat întâmpinare la cererea conexă precum și cerere reconvențională. Prin întâmpinare, aceștia au invocat excepția lipsei de interes a reclamantei U. Municipiul G. iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare, aceștia au arătat că reclamanta U. nu justifică un interes propriu și actual dat fiind că, în ipoteza unei eventuale admiteri a acțiunii conexe, terenul nu ar reintra decât în patrimoniul statului iar nu a unității administrativ teritoriale.
Referitor la fondul cauzei, pârâții susțin că U. face grave confuzii în privința procedurii speciale prin intermediul căreia terenul a ajuns în proprietatea părților, confuzie rezultată din necunoașterea sau greșita interpretare a dispozițiilor legale.
Susțin reclamanții că HG nr. 796/2002 nu este aplicabilă speței, iar terenurile schimbate au dobândit fiecare situația juridică a celui pe care l-a înlocuit.
În ceea ce privește calitatea Romsilva, pârâții au arătat că aceasta din urmă și-a manifestat numai atribuțiile de reprezentare a statului, în domeniul specific silviculturii, fiind clar stipulat că terenul face parte din domeniul public al statului care este și titularul dreptului de proprietate.
Odată cu întâmpinarea pârâții S. V. și C. au formulat și cerere reconvențională, solicitând obligarea U. Municipiul G. la lăsarea în deplină proprietate și pașnică folosință a suprafeței de 6300 mp teren ocupat fără drept, din totalul suprafeței de_,68 mp situați în G., zona Siret, T-230, P-1522.
În motivarea cererii reconvențională se susține, că, deși au devenit proprietari ai suprafeței de_,67 mp teren care a și fost intabulat în cartea funciară a municipiului sub nr. cadastral_, în anul 2007 U. a întocmit un Plan urbanistic zonal în vederea realizării unor obiective pe Tarlaua T230, P-1522 și P-1522/1. Mai arată că ulterior pe respectivul teren s-a construit o stație de pompare de către . SA, care prin modul în care a fost proiectată și realizată blochează accesul familiei S. la întregul teren.
Au arătat pârâții că au formulat și o acțiune pe cale separată, în cadrul dosarului nr._, solicitând conexarea cauzelor.
În drept au fost invocate prevederile art. 205, 32, 33 C.proc.civ., Legea nr. 26/1996, OG nr. 98/1996 și art. 563 C.civ..
Legal informată, U. Municipiul G. a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională.
La primul termen de judecată, reclamanta a completat cererea conexă, sub aspectul motivelor de nulitate invocate, solicitând să se constate și fraudarea legii la momentul încheierii contractului de schimb, dat fiind că intenția reală a părților nu a fost de a scoate definitiv terenul din fondul forestier pentru construirea unui complex social-sportiv ci pentru construirea unui centru comercial, un mall, obiectiv de interes privat.
Pârâtul S. român nu a formulat întâmpinare.
Excepția lipsei de interes a cererii conexe, invocată de reclamanții-pârâți S. V. și C. a fost respinsă ca nefondată prin încheierea de ședință din 05.05.2015, considerentele acestei soluții fiind detaliate în cuprinsul respectivei încheieri.
Prin încheierea de ședință din 11.06.2015 a fost respinsă ce nefondată și excepția lipsei calității de reprezentant a Romsilva pentru S. R..
Instanța apreciază că din modul in care a fost motivata excepția inadmisibilității aceasta este o veritabila aparare de fond, motiv pentru care nu o va soluționa ca excepție.
Pe fondul cauzei, a fost încuviințată și administrată pentru toate părțile litigiului proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de schimb autentificat sub nr. 1546 din 30.03.2006 de BNPA I. B. M. și C. T. M., (filele 24-25 dosar nr._, reclamanții S. V. și S. C. au transmis pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva RA București, Direcția Silvică G., dreptul de proprietate asupra imobilului situat în extravilanul comunei Nămoloasa, satul Nămoloasa Târg, județul G., constând din suprafața de_ mp teren arabil, din tarlaua 151, parcelele 1297/15, 1297/16, 1297/18, 1297/19, număr cadastral provizoriu 782, iar aceeași pârâtă a transmis reclamanților dreptul de proprietate asupra suprafeței de_,67 mp teren cu pădure, aflată în administrația Direcției Silvice G., Ocolul Silvic H. C., UP III Independența, număr cadastral provizoriu_, situată în intravilanul municipiului G., tarlaua 230, .> Prin contract se prevede că schimbul se realizează în baza Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) nr. 107/24.02.2006, se indică valoarea fiecărui teren, care este diferită, dar și faptul că niciuna dintre părți nu are pretenții materiale una față de cealaltă (filele 93-94 dosar nr._ ).
Prin Ordinul. MAPDR nr. 107/2402.2006, s-a aprobat scoaterea din fondul forestier național, prin ocupare definitivă cu compensare echivalentă, de către V. S., a terenului forestier în suprafață de 7,7586 ha, cu defrișarea vegetației forestiere pe suprafața de 3,0289 ha, în scopul realizării obiectivului „Complex social-sportiv Gura Siretului, jud. G.”. S-a mai aprobat ca S. V. să predea anticipat Direcției Silvice G., în compensație echivalentă ca suprafață și bonitate, terenul de 9 ha situat în vecinătatea fondului forestier administrat de Direcția Silvică G., Ocolul Silvic H. C. (filele 108-111 dosar nr._ ). Cu aplicarea prevederilor Ordinului a fost însărcinată R. Națională a Pădurilor Romsilva, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani.
Ulterior schimbului, reclamantul S. V. împreună cu N. M. și M. C. au obținut certificatul de urbanism nr. 1108/24.04.2007, cu valabilitate 12 luni, pentru obținerea autorizației de construire centru comercial în mun. G., zona Siret, tarlaua T230, parcelele P 1522 și 1522/1 (filele 11-12 dosar nr._ ).
Prin Dispoziția nr. 9159/26.10.2007 emisă de Primarul M. G. și HCL nr. 475/27.09.2009, s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru terenurile situate în G., T 230, P 1522 și P 1522/1 (filele 8-9 și 22-23 dosar nr._ ).
În drept, potrivit art. 480 C.civ. de la 1864 (act normativ aplicabil speței prin raportare la data la care se pretinde tulburarea posesiei suprafeței de 6300 mp teren dar și la data încheierii actului juridic a cărui nulitate se cere a fi constatată), proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, însă în limitele determinate de lege.
Dreptul de proprietate privată este garantat prin Constituție, art. 44 alin, 1 și se bucură de o largă protecție juridică, inclusiv prin prisma art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul la respectarea proprietății și conferă protecție juridică bunurilor actuale, care există în patrimoniul celui care pretinde că i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra lor.
Totodată instanța reține că acțiunea în revendicare reprezintă acea acțiune în justiție prin intermediul căreia reclamantul – care se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia - solicită instanței să i se recunoască dreptul său exclusiv de proprietate asupra bunului, cu consecința obligării pârâtului – care stăpânește bunul respectiv – la restituirea acestuia.
Așadar, față de conceptul și natura juridică a acțiunii în revendicare, părțile vor trebui să indice titlurile în baza cărora pretind anumite drepturi cu privire la bunul revendicat și să facă dovada deposedării sau ocupării terenului de către posesorul neproprietar.
Potrivit art. 249 C.proc.civ., cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
În ceea ce privește conceptul de “titlu de proprietate”, instanța reține că acesta reprezintă actul juridic, jurisdicțional ori administrativ translativ de proprietate care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.
Față de probele administrate în cauză, instanța constată că reclamanții soți S. dovedesc prin contractul de schimb autentificat sub nr. 1546/30.03.2006 (filele 24-25), calitatea de proprietari ai suprafeței de_,67 mp teren situat în T 230, P 1522, însă din nici un mijloc probatoriu nu reiese vreo încălcare a acestui drept de proprietate. Astfel, somațiile sau notificările transmise de reclamanți către R. de A. Canal G. sau Managerul Unității Implementare Proiect I. (filele 26,27 dosar nr._ ) nu fac dovada vreunei ocupări a terenului.
Mai mult, cum din actele emise de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul G., reiese că aceasta a aprobat PUZ-ul pentru T-230, P 1522 și P1522/1, în vederea realizării unui ansamblu comercial și a unei stații de epurare a apelor uzate, cel de-al doilea obiectiv amplasat pe terenul Consiliului Local G..
Din înscrisurile anterioare, documentațiile cadastrale și planurile de amplasament și delimitare aflate la dosare, reiese că în Tarlaua T230, P 1522 deține teren și pârâta U. Municipiul G., dar și pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva (filele 7, 15-21, 105-106).
Cum nu se pot reține ca întemeiate susținerile reclamanților privind încălcarea dreptului lor de proprietate, atât cererea principală a acestora (acțiunea în revendicare) cât și cererea subsidiară privind acordarea de despăgubiri în imposibilitatea restituirii terenului), vor fi respinse ca neîntemeiate.
Deși prin cererea conexă se solicită anularea contractului de schimb care constituie titlul de proprietate al reclamanților S., și această cerere este apreciată de instanță ca nefondată.
În acest sens, instanța reține că potrivit art. 948 C.civ. de la 1864, act normativ aplicabil cauzei prin raportare la data încheierii contractului a cărui anulare se cere, condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimțământul valabil al părții ce se obligă; 3. un obiect determinat; și 4. o cauză licită.
Raportat la specificul contractului de schimb, definit de art. 1405 cod civil de la 1864 ca fiind un contract prin care părțile își dau respectiv un lucru pentru altul, instanța reține că în esență, prin efectuarea unui schimb fiecare bun preia regimul juridic al bunului cu care a fost schimbat.
Astfel cum se desprinde din întreaga reglementare a codului civil, nulitatea este o sancțiune care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Cu alte cuvinte, nulitatea intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic, nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate a actului respectiv.
Prin acțiunea conexă formulată, reclamanta Unitatea Administrativă teritorială a M. G. susține, în esență, că nu sunt îndeplinite două dintre condițiile de valabilitate a contractului, obiectul contractului nefiind licit, terenul schimbat de Romsilva nefiind în circuitul civil și consimțământul nefiind valabil în condițiile în care Romsilva nu era proprietar al terenului schimbat. A mai fost invocată și fraudarea legii, dat fiind faptul că intenția declarată a părților contractului de schimb a fost subsumată scopului de scoatere definitivă a terenului din fondul forestier pentru construirea unui complex social-sportiv, dar intenția reală a fost aceea de a construi un centru comercial, după cum ar reieși din certificatul de urbanism.
Referitor la primul motiv de nevalabilitate, instanța reține că obiectul contractului de schimb l-a făcut terenul situat în extravilanul comunei Nămoloasa, satul Nămoloasa Târg, județul G., constând din suprafața de_ mp teren arabil, din tarlaua 151, parcelele 1297/15, 1297/16, 1297/18, 1297/19, număr cadastral provizoriu 782 – teren care nu a generat neînțelegeri și terenul cu pădure, în suprafață de_,67 mp aflat în administrația Direcției Silvice G., Ocolul Silvic H. C., UP III Independența, număr cadastral provizoriu_, situată în intravilanul municipiului G., tarlaua 230, .> Referitor la acest din urmă teren, instanța apreciază că prin Ordinul MAPDR nr. 107/2402.2006 (fila 29 dosar nr._ ), acesta a fost scos din domeniul public al statului, astfel că putea face obiectul unei tranzacții, fiind în circuitul civil iar nu inalienabil, cum în mod contrar susține reclamanta U. Municipiul G..
În lipsa oricărei contestări a Ordinului MAPDR acesta și-a produs pe deplin efectele, iar precizarea caracterului și proprietarului terenului nu atrage concluzia că acesta și-a păstrat apartenența la fondul forestier proprietate publică a statului după scoaterea din fondul forestier național, ci dimpotrivă, prevede expres atribuirea unei alte destinații respectivului teren.
În ceea privește calitatea de proprietar a pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva, semnatară a contractului de schimb a cărui anulare se cere, instanța constată că potrivit art. 51 din Legea nr. 26/1996 privitoare la Codul silvic, Romsilva este autoritatea centrală desemnată de legiuitor cu luarea măsurilor de lichidare a enclavelor și de corectare a perimetrului pădurilor prin schimburi de acte autentice iar potrivit art. 28 din HG nr. 797/2002 (privind metodologia de achiziționare, prin cumpărare, schimb sau donație, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin regia Națională a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier), terenurile ce intră prin schimb în domeniul privat al statului în condițiile acestui act normativ vor fi trecute în fondul forestier proprietate publică administrat de R. Națională a Pădurilor, în condițiile Legii nr. 213/1998.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 1 lit. a și art. 6 lit. A din HG nr. 1105/2003 privind R. Națională a Pădurilor Romsilva, aceasta din urmă - administrează fondul forestier proprietate publică a statului, aplicând strategia națională în domeniul silviculturii, acționând pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a acestui fond forestier; - efectuează schimburi de terenuri, scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier potrivit prevederilor legale și - reprezintă în justiție, în nume propriu, dreptul de administrare în domeniul silviculturii.
Odată scos din domeniul public al statului prin ordinul ministrului, terenul a intrat în domeniul privat și a fost atribuit Romsilva, cu destinație specială, în vederea încheierii contractului de schimb cu S. V., iar conform art. 27 alin. 2 din HG nr. 797/2002 și art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996, terenurile schimbate au dobândit situația juridică și destinația terenului pe care l-a înlocuit.
De altfel, potrivit art. 8 alin. 2 din HG nr 1105/2003, bunurile proprietate publică a statului, administrate de R. Națională a Pădurilor Romsilva, se evidențiază în mod distinct în patrimoniul acesteia.
Referitor la susținerile privind frauda la lege, instanța reține că există o astfel de fraudă ori de câte ori, părțile prin convenția lor încalcă cu intenție o lege de ordine publică ceea ca înseamnă că actul a avut ca scop fraudarea unei legi de interes general.
Această definiție își are temeiul legal în dispozițiile art. 5 C.civ., potrivit cărora nu se poate deroga prin convenții sau prin dispoziții particulare de la legile care interesează ordinea publica și bunele moravuri.
În speța dedusă judecății, nu se poate reține frauda la lege întrucât din nicio proba administrată nu rezulta existența acesteia ori intenția ambelor părți de a frauda, în condițiile în care certificatul de urbanism invocat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul G., și emis de însăși aparatul funcțional al acestuia, nu mai este valabil și nu a produs nici un efect.
Față de toate cele reținute anterior, instanța urmează a respinge ca nefondată și cererea conexă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată cererea principală formulată de reclamanții - pârâți S. V. și S. C., ambii domiciliați în G., .. 1, ., . cu pârâtul – reclamant U.A.T. A M. GALATI, cu sediul în G., ., având ca obiect revendicare imobiliară .
Respinge ca nefondată cererea din dosarul conex nr._ privind pe reclamanții - pârâți S. V. și S. C., ambii domiciliați în G., .. 1, ., . cu pârâtul – reclamant U.A.T. A M. GALATI, cu sediul în G., ., și pârâții S. R. - PRIN R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, ambii cu sediul în București, sector 2, ., având ca obiect acțiune în constatare.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iulie 2015.
Președinte, Grefier,
N. D. B. A. P.
Red. N.D.B./16.09.2015
Tehn. P.A./7 ex./18.09.2015
| ← Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 377/2015. Tribunalul... | Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 557/2015.... → |
|---|
