Fond funciar. Decizia nr. 975/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 975/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 989/267/2012
Cod operator: 2443
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 975/2013
Ședința publică din 12 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. S.
Judecător N. B.
Judecător V. B.
Grefier L. G. C. I.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă . împotriva sentinței civile nr.1779/10.12.2012 pronunțată de Judecătoria N. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. E., G.(C.) G. și intimatele C. L. Crasna de aplicare a Legii nr.18/1991 și C. Județean Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-reclamantă ., intimații-pârâți C. E., G.(C.) G. și reprezentanții legali ai intimatelor C. L. Crasna de aplicare a Legii nt.18/1991 și C. Județean Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință s-au constatat depuse la dosar concluzii scrise și note de ședință din partea recurentei-reclamante ., după care constatând recursul în stare de judecată și având în vedere că recurenta - reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă ,potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2 C.pr.civ., s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu pârâții C. E., G.(C.) G., G. Z. M., C. L. Fond Funciar Crasna, C. Județean Fond Funciar Gorj a solicitat să se constate că numitul C. E. a folosit și C. de fond funciar Crasna a acceptat reconstituirea dreptului de proprietate și a promovat o hotărâre judecătorească nevalabilă; să se constate nulitatea absolută a tuturor actelor întocmite și a titlului de proprietate nr._/17.02.2000 pentru terenul curți-construcții din . ca vecini: N -As 760, Est- C. I., Sud- rest proprietate și Vest- P. C. ca urmare a desființării actului inițial și nerespectării prevederilor Legilor nr. 18/l991, 169/l997 și 1/2000 și a regulamentelor de aplicarea acestor legi, suportarea cheltuielilor de judecată de către C. E. .
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta Primăria comunei Crasna, prin adresa nr.1685 din 24.07.2000 a comunicat societății reclamante că la baza reconstituirii dreptului de proprietate lui C. M. decedată la 15.10.1998 și reprezentată prin C. E. a stat sentința civilă nr. 324 din 25.03.1999 fără a preciza ce instanță a pronunțat-o și că în sentință se află și terenul, pe care este amplasată Secția Crasna, deținut de S. N. și care se restituie proprietarului inițial, ca urmare s-a emis Hotărârea nr.1736 din 4.01.2000 și titlul de proprietate nr._ din 17.02.2000 în baza Legii nr. l/2000.
Că,prin sentința civilă nr. 324 din 25.03.1999 se prevede anularea unor decizii și nu obligarea Comisiei Locale de fond funciar Crasna pentru reconstituirea și eliberarea titlului de proprietate pentru C. E., propunerea de validare a Comisiei Locale de fond Funciar Crasna se face la data de_ cu mult înainte de apariția Legii nr.1/2000, care este publicată la_ și nu conține niciun teren cu destinația curți-construcții, propunerea cu nr. 2869 din_ nu este înregistrată la C. de fond funciar Gorj ci are numai o avizare a prefectului din_ la două zile de la apariția Legii nr. 1/2000, iar în aceiași zi C. L. Fond Funciar Gorj emite Hotărârea nr. 2736 în baza art. 11 din Legea nr. 18/1991, articol care prevede că se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenurile care au fost înregistrare în CAP la_, în . fost CAP, procesul-verbal de punere în posesie nu este semnat de secretarul Comisiei Locale de Fond Funciar Crasna și este semnat numai de un moștenitor.
A arătat reclamanta că titlul de proprietate nr._/_ este eliberat pentru 166.840 mp deși C. Județeană Gorj a validat suprafața de 154.946 mp, deci conține un plus de_ mp.
În drept se invocă art. 3 pct. 1 din Legea nr. 169/1997.
Ulterior prin notele de ședință din_ ( f 25), reclamanta a precizat acțiunea în sensul că, se solicită:nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate cu nr._/_, a procesului-verbal de punere în posesie, a adeverinței de proprietate dacă există, a poziției de validare din anexa la HCJ Gorj nr. 2736/_ privind intimații și a oricărui alt act premergător pentru suprafața de 1080 mp, curți construcții pretins amplasată topografic în tarlaua 165, . în realitate un asemenea amplasament; să se constate calitatea de proprietară a .; pentru suprafața de 1232 mp, din care face parte și suprafața în litigiu de 1080 mp, situată în ., tarlaua 163, . centralizator la certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 112 și conform anexelor la contractul de privatizare al ., încheiat cu FPS – Agenția Județeană Gorj, conform contractului de privatizare nr. GJ_, cu cheltuieli de judecată.
Ca și motive suplimentare a arătat ă, pe raza comunei Crasna nu a fost cooperativizare suprafețele din actele contestate nu puteau face obiectul Legii nr. 18/1991, autorii intimaților nu au deținut teren în Tarlaua 163, . 1080 mp, nu se regăsește în Tarlaua 165 ,.>
Că ,suprafața de 1080 mp nu putea aparține intimaților deoarece categoria curți -construcții a apărut în perioada 1985-1988, fostei SMA N. și pentru a asigura buna funcționare a Secției de Mecanizare Crasna, a realizat o . construcții și investiții, suprafața de 1080 mp curți-construcții, nemaifiind la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Crasna, în vederea restituirii către intimați din moment ce fusese eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1121, în care la poziția 6 din tabelul centralizator figurează suprafața de 1232 mp emis pentru . Cărbunești, cu Secția de Mecanizare N. desprinsă ulterior și devenită prin privatizare ., fiind cumpărate și acțiunile Statului Român prin contractul GJ 21 din_ .
În consecință toate actele funciare ulterioare intrări în patrimoniul proprietatea . a suprafeței de 1232 mp, Tarlaua 163;. de nulitate absolută parțială privind suprafața de 1080 mp curți-construcții, care în realitate nici nu se găsește amplasată în Tarlaua 165, . cum se menționează în actele funciare contestate. Totodată a arătat că, menține celelalte aspecte precizate în acțiunea principală doar dacă nu intră în contradicție cu petitele și abordările din aceste precizări.
Ca temei juridic a invocat dispozițiile art.III pct. 1 lit. a și următoarele din Legea nr. 169/1997.
În dovedirea acțiunii a depus adresa nr. 1685/_ a Primăriei comunei Crasna, sentința civilă nr.324 din_ a Judecătoriei N., decizia civilă nr. 3616/_ a Tribunalului Gorj, adresa cu nr. 2869 din_, a Comisiei Locale de fond funciar Crasna, Hotărârea nr. 2736 a Comisiei Județene de fond funciar Gorj din_, proces-verbal de punere în posesie pentru pârâți din_, titlul de proprietate contestat, decizia nr. 1144 din_ a Curții de Apel C., proces -verbal 69 din_ .
Prin întâmpinarea depusă pârâtul C. E. a invocat excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei G. Z. M. și excepția autorității de lucru judecat, ca urmare a faptului că prin sentința civilă nr. 828/_ pronunțată de Judecătoria N. în dosarul nr. 3551/2002 a fost respinsă acțiunea formulată de ., hotărâre rămasă definitivă conform deciziei civile nr. 1549/A/_, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 3851/2002 și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1144 /_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1036/CIV/2003.
Pentru a pronunța decizia civilă nr. 1144 /_, Curtea de Apel C. a reținut că deși ., a solicitat anularea titlului de proprietate cu nr._/17/02/200 invocând certificatul de atestare a dreptului de proprietate, Curtea a reținut că atestatul a fost întocmit cu nesocotirea dreptului autoarei, de la care a fost preluat terenul și trecut în administrarea statului conform Legii nr.49/1974, fără acordarea despăgubirilor.
Că .în prezenta cauză, reclamanta pentru aceleași motive solicită din nou anularea aceluiași titlu de proprietate care a fost eliberat cu respectarea legilor fondului funciar, iar reclamanta nu a atacat actele premergătoare eliberării titlului de proprietate ,fiind puși în posesie de către C. L. de fond funciar Crasna, pentru toate suprafețele de teren ce au aparținut autoarei C. M., printre care și terenul pentru care se cere nulitatea acestui titlu de proprietate.
Prin adresa cu nr. 9714 din_, Primăria comunei Crasna a comunicat actele
care au stat la baza eliberării titlului de proprietate ( f 59), contestat.
Totodată instanța a procedat la emiterea de citații și adrese pentru a se clarifica dacă pârâta G. Z. M. este decedată, în raport și de data introducerii acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 1779/10.12.2012 pronunțată de Judecătoria N. în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei G. Z. M. și a fost anulată acțiunea în ceea ce o privește pe aceasta
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat și respinsă acțiunea ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat, formulată de reclamanta . N., în contradictoriu cu pârâții C. E., G. C. G., C. L. de fond funciar Crasna și C. Județeană de fond funciar Gorj .
Pentru a pronunța această sentință instanțadefond a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.dosar_, reclamanta . în contradictoriu cu pârâții C. E., G.(C.) G., G. Z. M., C. L. de fond funciar Crasna, C. Județeană de fond funciar Gorj, astfel cum a fost precizată ulterior, a solicitat: nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate cu nr._/_, a procesului-verbal de punere în posesie, a adeverinței de proprietate dacă există, a poziției de validare din anexa la HCJ Gorj nr. 2736/_ privind intimații și a oricărui alt act premergător pentru suprafața de 1080 mp curți-construcții pretins amplasată topografic în Tarlaua 165, . în realitate un asemenea amplasament; să se constate calitatea de proprietară a .; pentru suprafața de 1232 mp, din care face parte și suprafața în litigiu de 1080 mp, situată în ., Tarlaua 163, . centralizator la certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1121 și conform anexelor la contractul de privatizare al ., încheiat cu FPS – Agenția Județeană Gorj, conform contractului de privatizare nr. GJ_, cu cheltuieli de judecată.
Că,prin adresa cu nr. 9714 din_, Primăria comunei Crasna a comunicat instanței că la baza eliberării titlului de proprietate cu nr._/2000 au stat tabelul anexă cu nr. 2862/1991, sentința civilă nr.3759/_ pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești, ce are ca obiect partaj, rămasă irevocabilă, iar dovada reconstituirii dreptului de proprietate s-a făcut prin decizia cu nr.428/1977, prin care terenul în suprafață de 15,78 ha a trecut în proprietatea statului.
Cu privire la pârâta G. Z. M., în urma citațiilor emise, precum și a adresei cu nr._/_, emisă de Consiliul Local N., Serviciul Evidența Persoanelor, instanța a reținut că figurează decedată la data de_, iar actul de deces se află la Primăria unde a decedat fără a indica această primărie.
De asemenea, chiar și reclamantul în cererea de chemare în judecată precizează că pârâta G. Z. M. este decedată, iar cu privire la aceasta, instanța a reținut că este lipsită de capacitatea procesuală de folosință la data introducerii cererii de chemare în judecată, fapt pentru care a fost anulată cererea de chemare în judecată cu privire la aceasta în temeiul art. 41 C proc civ.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța a reținut că prin decizia cu nr. 1144/_, a Curții de Apel C. dată în dosarul dosar nr. 1036/CIV/2003 ( f 26), s-a soluționat în mod irevocabil acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria N. de reclamanta ., împotriva pârâților C. G., G. Z. M. și C. E., acțiune civilă ce avea ca obiect anularea parțială a titlului de proprietate cu nr._ emis pe numele pârâților în baza HCJ nr. 2736/_ .
Din considerentele deciziei Curții de Apel nr. 114/_ ca și cauza acțiunii în nulitate parțială a titlului de proprietate instanța a reținut susținerile reclamantului în sensul că titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 166 840 mp, iar HCJ-ul de validare era pentru suprafața de 154.946 mp, deci cu un plus de 1894 mp teren în care a fost inclusă și suprafața de 1080 mp, situată în tarlaua nr. 165, .>
Că ,instanțele au constatat că terenul a fost preluat de la autoarea pârâților C. M. și a trecut în administrarea statului în baza Legii nr. 59/1974 fără a se acorda despăgubiri, în cauză efectuându-se și o expertiză de specialitate, iar reclamantul din prezenta cauză a prezentat un certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar nu un titlu de proprietate conform cu legile fondului funciar, singurul înscris apt să facă dovada proprietății pentru terenul din litigiu, având în vedere că acesta a fost expropriat în baza Legii nr. 59/1974 putând forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar.
Astfel, prin decizia Curții de Apel cu nr. 114/_ s-a respins recursul declarat de recurenta -reclamantă ., reținând în considerente că, terenul în litigiu respectiv suprafața de 1080 mp, suprafață în litigiu și în prezenta cauză, a aparținut autoarei pârâților C. M. și se cuvine a aparține în continuare moștenitorilor acesteia și nu reclamantei care invocă certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat de Ministerul Agriculturii și Alimentației cu nesocotirea dreptului moștenitorilor autoarei amintite.
Având în vedere că în prezenta cauză scopul acțiunii îl constituie în fapt anularea parțială a titlului de proprietate emis pârâților pentru suprafața de 1080 mp, reclamanta invocând îndreptățirea sa cu privire la acest teren ca urmare a eliberării Certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1121, acțiune ce a fost analizată în mod irevocabil prin decizia Curții de Apel cu nr. 1144/_, dosar nr. 1036/CIV/2003, între aceleași părți instanța a admis excepția autorității de lucru judecat, reținând că pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni este suficient ca din cuprinsul lor să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același în ambele acțiuni și chiar dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentă un drept invocat de o parte, în speță capătul accesoriu privind constatarea calității de proprietar pentru suprafața de 1232 mp inclusă în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept.
Reținându-se, în temeiul art. 163 C proc civ, că prezenta acțiune are aceiași cauză urmărește aceleași scop și s-a analizat în contradictoriu cu aceleași părți, cu acțiunea civilă soluționată irevocabil prin decizia Curții de Apel cu nr. 1144/_ ,dată în dosar nr. 1036/CIV/2003, decizie pe care reclamanta prin administrator o consideră de fapt nelegală, pentru a nu se afecta siguranța și securitatea raporturilor juridice civile ca o garanție a principiului preeminenței dreptului consacrat de art. 6 CEDO, instanța a admis excepția autorității de lucru judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamata . N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond prin încheierea din 5.07.2012 a solicitat depunerea de înscrisuri pentru a dovedi cursul dosarului nr.1778/1998 în care s-a pronunțat sentința civilă 324/25.03.1998 a Judecătoriei N. și cu toate că aceste înscrisuri au fost depuse de reclamantă la termenul din 27.09.2012, instanța de fond nu le-a pus în discuția părților și nici nu s-a pronunțat pe acest capăt de cerere.
A arătat recurenta- reclamantă că în mod eronat instanța a reținut că reclamanta solicită anularea titlului de proprietate, deși atât prin cererea introductivă, cât și prin precizările făcute de avocat s-a arătat clar că se solicită constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate eliberat pârâților, motiv pentru care contestă și încheierea de ședință din 25.01.2012 prin care s-a consemnat eronat că reprezentantul reclamantei solicită anularea parțială a titlului de proprietate și a tuturor actelor premergătoare.
Că, la termenul din 22.11.2012 reprezentantul reclamantei a invocat instanței de fond că în răspunsul dat de Primăria Crasna lipsesc sentința civilă 324/25.03.1998 și procesul -verbal încheiat de comisia de fond funciar, conform art. 10 din HG 131/1991, proces -verbal din care rezultă ce documente au stat la baza propunerilor de validare pentru eliberarea titlului de proprietate, câți membrii ai comisiei au fost prezenți, cum s-a aprobat validarea și dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare la acea dată, însă instanța nu a ținut cont de aceste împrejurări care erau hotărâtoare în pronunțarea unei sentințe corecte.
Totodată, s-a invocat că în mod eronat instanța a admis excepția autorității de lucru judecat .
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate și dispozițiile legale aplicabile, tribunalul constată că recursul este nefondat,din următoarele considerente;
Prin cererea dedusă judecății, așa cum a fost ulterior precizată reclamata . reprezentată prin administrator N. Eugenie a învestit instanța de judecată cu o acțiune civilă de fond funciar prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/17.02.2000, a procesului- verbal de punere în posesie, a adeverinței de proprietate, dacă există, a HCJ nr. 2736/14.01.2000 privind pe pârâții C. E., G.(C.) G., G. Z. M. și a oricărui act premergător pentru suprafața de 1080 mp curți- construcții pretins amplasată topografic în Tarlaua 165, . care nu există în realitate .
Totodată, a solicitat să se constate calitatea de proprietar a reclamantei pentru suprafața de 1232 mp ,din care face parte și suprafața în litigiu de 1080 mp situată în ., Tarlaua 163, . anexei centralizator la certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1121 și conform anexelor al contractul de privatizare al . încheiat cu F.P.S. –Agenția Județeană Gorj conform contractului de privatizare nr. GJ_ .
Prin sentința recurată a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei G. Z. M. și a fost anulată acțiunea în ceea ce o privește pe aceasta
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat și respinsă acțiunea ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat, formulată de reclamanta . N., în contradictoriu cu pârâții C. E., G. C. G., C. L. de fond funciar Crasna și C. Județeană de fond funciar Gorj cu sediul în Tg J., județul Gorj,instanța de fond reținând în esență că sunt incidente dispozițiile art 1201 cod civil în raport de decizia Curții de Apel cu nr. 1144/_ ,dată în dosar nr. 1036/CIV/2003
Observând actele și lucrările dosarului, se constată că în baza legilor fondului funciar prin cererile de reconstituire C. M. ,C. G. și G. Z. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren agricol și cu vegetație forestieră deținute pe raza orașului N..
Prin HCJ nr. 2736/14.01.2000 s-a validat propunerea comisiei locale și s-a recunoscut dreptul de proprietate numitului C. E., moștenitorul autoarei C. M. pentru suprafața de 154.946 mp conform tabelului anexă la această hotărâre. În baza acestui HCJ la 4.02.2000 a fost emis procesul -verbal de punere în posesie pentru suprafața de 16,6840 ha numiților C. E., C. G. și G. Z. M. în calitate de moștenitori ai autorilor C. M. și G. H.. Ulterior, la 17.02.2000 a fost emis titlul de proprietate_/2002 pentru aceeași suprafață de 16,6840 ha .
În anul 2001 prin cererea înregistrată sub nr., 1354/2001 reclamanta . a chemat în judecată pe pârâții C. G., G. Z. și C. E. și comisiile locală și județeană de fond funciar, solicitând anularea parțială a titlului de proprietate_/17.02.2002 cu privire la suprafața de 1080 mp curți- construcții ,situată în Tarlaua 165,. prin sentința civilă nr. 829/6.06.2002 a Judecătoriei N. ,definitivă prin decizia civilă nr. 1549 A/14.11.2002 a Tribunalului Gorj și irevocabilă prin decizia nr.1144/1.04.2003 a Curții de Apel C. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă.
Au reținut instanțele că terenul în litigiu a fost preluat de la autoarea pârâților C. M. și trecut în administrarea statului în baza Legii 59/1974, fără a se acorda despăgubiri, așa cum rezultă din expertiza de specialitate efectuată în cauză ,iar reclamantul din cauza respectivă a prezentat un certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar nu un titlu de proprietate conform legilor fondului funciar, singurul înscris apt să facă dovada proprietății pentru terenul în litigiu, având în vedere că acesta a fost expropriat în baza Legii 59/1974, putând forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar.
Criticile recurentei –reclamante privind reținerea eronată a excepției autorității de lucru judecat sunt nefondate din următoarele considerente:
Potrivit art.1201 C.civ, există autoritate de lucru judecat atunci când o a doua cerere, ce are același obiect este întemeiată pe aceeași cauză și este formulată între aceleași părți făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Autoritatea de lucru judecat este o prezumție legală absolută și irefragrabilă care are la bază două reguli fundamentale și anume – o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar soluția cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Așadar dispozițiile art.1201 C.civ, instituie excepția puterii lucrului judecat pentru a interzice judecarea aceleiași acțiuni de mai multe ori și pentru a împiedica totodată ca o hotărâre judecătorească irevocabilă să fir contrazisă de o altă hotărâre
Textul impune tripla identitate: de părți, de cauză și de obiect, între cele două acțiuni, condiție esențială pentru ca excepția să opereze în litigiul în cadrul căruia a fost invocată, situație aplicabilă în speța de față.
Astfel în legătură cu primul element – părțile atât în acțiunea anterioară soluționată prin sentința civilă nr. 829/6.06.2002 a Judecătoriei N. ,definitivă prin decizia civilă 1549 A/14.11.2002 a Tribunalului Gorj și irevocabilă prin decizia 1144/1.04.2003 a Curții de Apel C., cât și în acțiunea de față, participă aceleași persoane ca titulare ale drepturilor ce formează obiectul litigiului și chiar în aceeași calitate, de reclamant, respectiv pârât, deși nu este obligatoriu, existând identitate chiar dacă aceste calități sunt inversate în cel de-al doilea proces.
În privința celui de –al doilea element - obiectul, în ambele cereri reclamanta a solicitat desființarea actelor de proprietate eliberate în procedura specială a legii fondului funciar pârâților C. G., G. Z. și C. E.
Astfel, în dosarul nr. 1354/2001 al Judecătoriei N., . în contradictoriu cu pârâții C. G., G. Z. și C. E. și comisiile locală și județeană de fond funciar a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate_/17.02.2002 cu privire la suprafața de 1080 mp curți construcții, situată în Tarlaua 165,.>
În litigiul de față, reclamanta a investit instanța cu o cerere prin care solicită nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/17.02.2002, eliberat în favoarea pârâților și a tuturor actelor premergătoare ce au stat la baza eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 1080 mp curți construcții situată în tarlaua 165 . să se constate calitatea de proprietară a .; pentru suprafața de 1232 mp, din care face parte și suprafața în litigiu de 1080 mp, situată în ., tarlaua 163, . centralizator la certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1121 ,conform anexelor la contractul de privatizare al ., încheiat cu FPS – Agenția Județeană Gorj și conform contractului de privatizare nr. GJ_
Reclamanta a arătat că suprafața de 1080 mp curți-construcții pretins amplasată topografic în Tarlaua 165, . în realitate un asemenea amplasament) face parte din suprafața de 1232 mp,situată în ., tarlaua 163, . ., conform anexei centralizator la certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr.1121,anexelor la contractul de privatizare al ., încheiat cu FPS – Agenția Județeană Gorj și conform contractului de privatizare nr. GJ_ .
Faptul că în prezenta cerere, reclamanta a precizat că solicită să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/17.02.2002, eliberat în favoarea pârâților și a tuturor actelor premergătoare ce au stat la baza eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 1080 mp curți construcții situată în tarlaua 165 . în acțiunea anterioară a solicitat să se dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr._/17.02.2002 cu privire la suprafața de 1080 mp curți - construcții situată în tarlaua 165 . înseamnă că nu există identitate de obiect, întrucât identitatea de obiect nu presupune ca aceasta să fie formulată în ambele acțiuni în același mod fiind suficient ca din cuprinsul cererii să rezulte că este același.
Cât privește cel de-al treilea element – cauza – se are în vedere temeiul juridic al dreptului valorificat prin cerere ori în ambele acțiuni temeiul juridic este identic - Legea 18/1991 care pune în discuție îndreptățirea părților la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu pe baza acelorași mijloace de probă.
Numai aparent între cele două acțiuni condiția identității de cauză nu este îndeplinită însă finalitatea urmărită de reclamantă este aceeași solicitând să se constate nulitate actelor de proprietate eliberate în favoarea pârâților pentru suprafața de 1080 mp curți - construcții situată în tarlaua 165 .>
În ambele acțiuni titlul de proprietate nr._/_ este eliberat pentru 166.840 mp, deși C. Județeană Gorj a validat suprafața de 154.946 mp, deci conține un plus de_ mp, că pe raza comunei Crasna nu a fost cooperativizare și în consecință suprafețele din actele contestate nu puteau face obiectul Legii nr. 18/1991,iar autorii intimaților nu au deținut teren în tarlaua 163, .> Față de considerentele expuse, în raport de disp. art.1201 C.civ, corect instanța de fond a reținut existența excepției autorității de lucru judecat, apreciind că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului, este principiul securității raporturilor juridice, care implică între altele ca soluția dată în mod definitiv unui litigiu de către instanțe să nu mai fie pusă în discuție.
În acest sens este s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, considerând că dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu în toate contestațiile în materie civilă dacă sistemul judiciar al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească ce a dobândit un caracter definitiv și executoriu să fie schimbată pentru simplul motiv al unei aprecieri diferite de cea a instanțelor anterioare, în vederea realizării unei noi examinări a cauzei.
Referitor la capătul accesoriu privind constatarea calității de proprietara reclamantei pentru suprafața de 1232 mp inclusă în certificatul de atestare a dreptului de proprietate . din care face parte și suprafața de 1080 m.p în litigiu ,în mod corect instanța de fond a reținut că deși în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentă un drept de proprietate invocat de reclamantă, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept.
Astfel, prin sentința civilă nr. sentința civilă nr. 829/6.06.2002 a Judecătoriei N. ,definitivă prin decizia civilă 1549 A/14.11.2002 a Tribunalului Gorj și irevocabilă prin decizia 1144/1.04.2003 a Curții de Apel C. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă prin care a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr._/17.02.2002 cu privire la suprafața de 1080 mp curți - construcții situată în Tarlaua 165 ,.>
Rezultă că, prin această hotărâre judecătorească, opozabilă reclamantei care a inițiat procesul soluționat prin respectiva hotărâre, s-a tranșat regimul juridic al terenului proprietatea autoarei pârâților, din care face parte și cel litigios, ca fiind reglementat de Legea nr.18/1991.
Ca hotărâre irevocabilă, sentința civilă nr. 829/6.06.2002 a Judecătoriei N. se bucură de putere de lucru judecat, conform art.377 alin.(2) pct.1 C.proc.civ. cu referire la art.1200 pct.4 și art.1202 alin.(2) C.civ., așa încât dezlegarea dată, prin această sentință, problemei de drept referitoare la regimul juridic al terenului proprietatea autoarei pârâților ,precum și la îndreptățirea pârâților la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de teren în litigiu, se impune în prezenta cauză, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.
Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior,fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.
Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.
Este ceea ce, în mod corect, a făcut și instanța de fond care a dat eficiență prezumției de lucru judecat atunci când a reținut că în litigiul anterior s-a statuat irevocabil că terenul în litigiu a fost preluat de la autoarea pârâților C. M. și se cuvine a aparține în continuare moștenitorilor acesteia și nu reclamantei.
Întrucât prezumția de lucru judecat are caracter absolut față de părți, recurenta-reclamantă nu poate să pretindă în prezentul litigiu stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat definitiv față de această societate în litigiul anterior.
Se apreciază în consecință că instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a legii, o judicioasă stabilire a stării de fapt în raport de actele depuse la dosar, recursul urmând a fi respins ca nefondat .
Văzând și dispoz. art. 312 (1 ) C.pr.civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta- reclamantă ., împotriva sentinței civile 1779/10.12.2012 pronunțată de Judecătoria N. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. E., G.(C.) G. și intimatele C. L. Crasna de aplicare a Legii 18/1991 și C. Județean Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 Aprilie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, N. B. | Judecător, V. B. |
Grefier, L. G. C. I. |
red. AES/tehn SL
Jf.C. P.
ex. 2/22 Aprilie 2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 607/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2251/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
