Acţiune în constatare. Decizia nr. 683/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 683/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 5840/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 683
Ședința publică din 25 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. E. S.
Grefier V. O.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelanții reclamanți G. M. și G. I. împotriva sentinței civile nr.331/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. Tg-J..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții reclamanți G. M. și G. I. asistați de avocat M. A., intimatul pârât M. Tg-J. fiind reprezentat de consilier juridic S. V. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat M. A., pentru apelanții reclamanți, a depus la dosar împuternicirea avocațială, iar consilier juridic S. V. I., pentru intimatul pârât, a depus delegația de reprezentare.
Interpelate părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei în temeiul art 392 c.pr.civ si acordă cuvântul părților în ordinea prevăzută de art 214 c.pr.civ.
Avocat M. A., pentru apelanții reclamanți G. M. și G. I., solicită admiterea apelului anularea sentinței civile si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru dezbaterea fondului. În susținerea concluziilor sale arata ca terenul in litigiu a făcut obiect al unor contracte de vânzare cumpărare încheiate in anul 1957, ca moștenitorii vânzătorului nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, ca prin adresa înaintata instanței s-a comunicat faptul că terenul se află la dispoziția Comisiei Locale pentru a fi retrocedat în temeiul legilor fondului funciar. Susține de asemenea ca terenul nu a făcut obiect al preluării de către CAP, nefiind precizat acest aspect de către comisie. In concluzie arată că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei motiv pentru care se impune admiterea apelului în sensul celor arătate.
Consilier Juridic S. V. I., pentru intimatul pârât M. Tg-J., a solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Instanța declară închise dezbaterile asupra fondului în temeiul art. 394 c.pr.civ și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub nr._, reclamanții G. M. si G. I. au chemat in judecata paratul M. Tg-J., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce va pronunța, sa constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1655 mp, teren situat în Tg-J., . A, jud. Gorj, urmare a unei posesii continue, publice, sub nume de proprietar de peste 40 de ani.
In motivarea cererii, au arătat reclamanții că terenul sus-menționat, ce are ca vecini la N-M. E., S-G. I., V-Rovinari G., E - . cumpărat de autorii G. Gh. I. și G. I. A. de la T. E., printr-un înscris sub semnătura privată, încheiat la data de 01.04.1957, fiind construite anexe gospodărești și casa de locuit, bunuri ce sunt supuse impozitării conform adresei nr._/2011 emisa de Direcția Publică de Venituri Tg-J..
In dovedirea cererii, reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri, martori L. Pompilică și Stangaciu Leonid G. și expertiza tehnica de specialitate.
Prin întâmpinare, pârâtul M. Tg-J. a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea ca reclamanții au declarat la registrul agricol doar 300 mp, iar la Direcția Publica de Venituri, plătesc impozit doar pentru aceasta suprafața, iar în cauza nu sunt îndeplinite condițiile art. 1846-1847 din Codul civil: posesie continua, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
La termenul din data de 22.01.2014, instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Tg-J..
Prin sentința civilă nr.331/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârât și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții G. M. si G. I., împotriva pârâtului M. Tg J., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanța a reținut cu privire la calitatea procesuală că aceasta presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuala activă) precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecații (calitate procesuală pasivă). Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuala activă cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Că, uzucapiunea, invocată în cauza de față drept temei juridic al acțiunii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății, prin care se constituie dreptul de proprietate in patrimoniul posesorului unui bun imobil, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra bunului imobil in temeiul și în condițiile prevăzute de lege .
Însă, având în vedere că uzucapiunea este instituită de lege ca o sancțiune împotriva proprietarului care, dând dovada de lipsa de diligentă, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane, reprezentând în același timp un beneficiu acordat de lege posesorului ce a stăpânit bunul o perioadă de timp stabilită de lege, ca un adevărat proprietar, s-a reținut că acțiunea pentru constatarea uzucapiunii trebuie îndreptata împotriva adevăratului proprietar.
Că, în speță, prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătura privata din data de 01.04.1957, autorii reclamanților, au dobândit de la Talaba E., posesia imobilului teren situat în Tg-J., . vecini la E- . N., N- D. și S- I. Talaba. La rândul său, G. M., prin actul intitulat „dovada”, încheiat la data de 09.05.1990, a cumpărat de la numitul Boștina C. un teren în suprafață de 650 mp, învecinat cu terenul ce face obiectul contractului din 01.04.1957.
S-a reținut că, prin adresa nr._/11.10.2013, Comisia locala de fond funciar Tg-J., a comunicat că terenul în suprafața de 1655 mp se află în zona supusă legilor fondului funciar, reclamanții neformulând cererea în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, iar constatarea îndeplinirii condițiilor legale ale uzucapiunii, în sensul ca posesia exercitată în toată aceasta perioadă de reclamanți, sa fie aptă să conducă la dobândirea dreptului de proprietate, se putea solicita, în aceste condiții, numai în contradictoriu cu T. E., sau cu eventualii moștenitori ai acesteia și nu cu M. Tg-J., cum s-a solicitat prin acțiune, nefăcându-se nici un fel de dovezi că pârâtul chemat în judecată ar fi dobândit vreun drept real asupra terenului respectiv.
Instanța a constatat astfel, în urma analizării probelor administrate, că terenul în cauză, cu certitudine, nu se afla în proprietatea unității administrativ teritoriale pârâte. Prin urmare, întrucât reclamanții nu au făcut dovada că pârâtul este succesor în drepturi ai proprietarului imobilului cu privire la care reclamanții pretind că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, pentru a sta în judecată în calitate de pârât, instanța, a admis excepția calității procesuale pasive a Municipiului Tg J. și a respins acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții G. M. și G. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au arătat apelanții reclamanți prin motivele de apel că în mod greșit instanța de fond a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Tg-J., în condițiile în care M. este cel care administrează domeniul public sau privat al localității, menționând că terenurile în litigiu au făcut obiectul unor contracte de vânzare cumpărare încheiate în anul 1957, contracte ce au fost invocate ca și just titlu, deși nu era nevoie de just titlu în condițiile în care, posesia terenului în litigiu se exercita de peste 40 de ani.
S-a mai arătat că instanța de fond a reținut faptul că trebuiau chemați în contradictoriu moștenitorii vânzătorilor în condițiile în care aceeași instanță a reținut că terenul face obiectul legilor de fond funciar, precum și faptul că nu motivează în drept soluția cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.466-482 Cprciv.
Intimatul pârât M. Tg-J. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, menționând că în mod corect s-a constatat faptul că reclamantul trebuie să justifice calitatea procesuală activă și pasivă, prin indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
S-a mai arătat că, uzucapiunea invocată drept temei juridic al acțiunii de față este instituită de lege ca o sancțiune împotriva proprietarului care, a lăsată vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane, sau un beneficiu acordat de lege posesorului ce a stăpânit bunul o perioadă de timp stabilită de lege, ca un adevărat proprietar, astfel că acțiunea în constatarea uzucapiunii trebuie îndreptată împotriva adevăratului proprietar. Că așa cum rezultă din acțiunea reclamanților, prin contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată în anul 1957 autorii reclamanților dobândeau de la T. E. posesia imobilului teren situat în Tg-J., .: la Est- .- F. N., la Nord-D. și la Sud- I. T..
A menționat intimatul pârât că prin adresa nr._/2013 s-a comunicat de către Comisia Locală de fond funciar Tg-J. că terenul în suprafață de 1655 mp se află în zonă supusă legilor fondului funciar, iar reclamanții nu au formulat cerere în vederea reconstituiri dreptului de proprietate, iar pentru ca posesia exercitată în toată această perioadă de reclamanți să conducă la dobândirea dreptului de proprietate, se putea exercita numai în contradictoriu cu T. E. sau eventualii moștenitori ai acesteia și nu cu M. Tg-J., reclamanții nefăcând dovada că autorii lor au cumpărat de la T. M. întreaga suprafață de 1655 mp pe care o solicită acum.
Analizând apelul de față prin prisma criticilor formulate, tribunalul apreciază că acesta nu este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Obiectul cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată de reclamant îl reprezintă constatarea dreptului de proprietate ca urmare a unei posesii îndelungate, publice, sub nume de proprietar, pentru o suprafața de teren situată în Tg J., . A, județul Gorj, de 1655 m.p. acțiune formulată în contradictoriu cu M. Tg J.. A susținut reclamantul că suprafața de teren a fost achiziționată prin înscris sub semnătură privată la data de 1.04.1957 de către autorii acestuia de la numita Talaba E.. Pe lângă acest teren a mai arătat reclamantul că mai deține si un teren în suprafață de 650 m.p. situat la aceeași adresa cumpărat de la numitul Boștina C. in anul 1990. Pe cele doua terenuri susține că a construit anexe gospodărești si casa de locuit.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanța reține că prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 1.04.1957, autorii reclamantului G. GH I. si G. I A. au dobândit de la numita T. E. în cartierul Rudărie, . de 20 ari cu vecini la răsărit . 19 m la apus F. N., la miazăzi cu Nanau pe o lațime de 20 m, la miazănoapte cu D. pe o lungime de 100 m si la miazăzi cu I. Talaba pe aceeași lungime de la miazănoapte. Se arata in contract ca înscrisul reprezintă act de vânzare cumpărare cu valabilitate între părți pana la întocmirea contractului in forma definitiva la notariatul de Stat. Nu exista date la dosarul cauzei din care să rezulte ca a fost încheiat si contractul în forma autentica potrivit mențiunilor din înscrisul sub semnătura privata.
De asemenea prin înscris sub semnătura privata același reclamant a achiziționat de la numitul Boștina C. una bucata siliște casa situata în spatele casei cu o suprafața de 26 m lungime si 25 m lățime total 650 m.p. fila 8. Se retine însă ca in evidentele fiscale reclamantul figurează în prezent cu un teren curți construcții în suprafața de 300 m.p. pentru care achita impozit începând din anul 1978, iar suprafața dobândită prin cele doua înscrisuri este mai mică decât cea pentru care solicita sa se constate că este proprietar.
La solicitarea instanței de fond, parata a comunicat că terenul în suprafață 1655 m.p. se află în zona pusă la dispoziția comisiei locale de fond funciar de către Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Horticolă Tg J. în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor foștilor proprietari deposedați până în anul 1963, că reclamantul nu are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în lipsa unei cereri adresate în termenul legal prev. de lege.
Instanța retine că, constatarea dreptului de proprietate ca efect al dobândirii terenului prin uzucapiune se judecă numai în contradictoriu cu adevăratul proprietar al imobilului, fiind în sarcina reclamantului sa indice persoana acestuia prin cererea de chemare in judecată.
Prin motivarea acțiunii reclamantul arată că autorii săi au dobândit terenul prin acte sub semnătura privată de la doi vânzători diferiți, pe care a edificat o casa de locuit si anexe gospodărești stăpânind imobilul în toata aceasta perioada in mod public, pașnic si sub nume de proprietar de peste 40 ani fiind astfel îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a uzucapa.
Pe de altă parte potrivit afirmațiilor paratei necombătute de reclamant, acesta este înregistrat în evidențele fiscale numai cu suprafața de 300 m.p. si numai pentru acest teren plătește taxele aferente, restul terenului regăsindu-se în zona pusă la dispoziție în vederea reconstituirii dreptului de proprietate de către Stațiunea de Cercetare Horticolă Tg J., la dispoziția comisiei locale pentru aplicarea legii 18/1991, ceea ce presupune trecerea in perioada anterioară anului 1989 în proprietatea cooperatistă și apoi reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile legii către cetățenii membrii cooperatori.
Cum reclamantul a promovat prezenta acțiune pe calea dreptului comun, este evident ca a considerat ca terenul in litigiu ce formează obiectul acțiunii de față nu a ieșit niciodată din proprietatea privata a autorilor săi, astfel încât constatarea îndeplinirii condițiilor legale ale uzucapiunii, în sensul că posesia exercitata pe toată aceasta perioada ar fi apta sa conducă șa dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, se putea solicita in aceste condiții numai în contradictoriu cu ceilalți moștenitori ai vânzătorilor si nu cu unitatea administrativ teritorială, nefăcându-se dovezi că parata chemata in judecată s-ar fi aflat în proprietatea terenului, si ar fi dobândit un drept real asupra acestuia, caz in care aceasta ar fi dobândit calitate procesuală.
Totodată pentru ca parata să aibă calitate procesuală pasivă în prezenta cauză reclamantul ar fi trebuit să facă dovada că imobilul este în proprietatea unității administrativ teritoriale, adică ar fi trebuit să dovedească că vânzătorii adevărații proprietari ai terenului au decedat fără a lăsa moștenitori iar succesiunea declarata vacantă, a fost acceptata de Statul R. si imobilul ar fi trecut în proprietatea unității administrativ teritoriale, dovada care nu a fost făcuta de reclamant.
Cum excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de ordine publica, de fond, dirimanta si absoluta in mod corect a fost soluționata cu prioritate de către instanța, nefiind necesar a se administra alte probe fata de susținerile reclamantului coroborate cu probatoriul administrat.
Alte probe nu pot avea relevanta in cauză și nu li se poate acorda forța probanta atâta timp cat parata chemata in judecata nu poate sta in proces in aceasta calitate.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept mai sus expuse, tribunalul urmează în temeiul art 480 c.pr.civ să respingă apelul formulat împotriva sentinței civile, pe care o va menține in totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții reclamanți G. M. și G. I., ambii domiciliați în Tg-J., . A, județul Gorj, împotriva sentinței civile cu nr. 331/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât M. Tg-J., cu sediul în Tg-J., b-sul C. B., nr.19, jud. Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 25.06.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. P. | Judecător, A. E. S. | |
Grefier, V. O. |
Red. Jud.C.P./tehn.E.C
Jud. fond R.E.P.
08.07.2014/5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 06-02-2014, Tribunalul... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 669/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
