Rezoluţiune contract. Decizia nr. 739/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 739/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-06-2014 în dosarul nr. 4071/317/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 739/2014
Ședința publică din 30 Iunie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE N. B.
Judecător A. S. S.
Judecător N. U.
Grefier C. B.
Pe rol fiind pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2014 privind recursul declarat de recurentul pârât M. C. împotriva sentinței civile nr.817 din data de 06 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj, având ca obiect rezoluțiune contract
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită în ziua dezbaterilor, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din 19.06.2014 ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Deliberând, tribunalul pronunță următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbunești la data de 10.10.2012 sub nr._, reclamanta R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj a chemat în judecată pe pârâtul M. C., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie reziliat contractul de prestări servicii silvice nr. 2750/09.09.2008 din culpa pârâtului; obligarea pârâtului la plata sumei de 475,03 lei, ce reprezintă contravaloarea serviciilor silvice efectuate de această unitate în baza contractului menționat mai sus pe anii 2009, 2010 și 2011, precum și la plata contravalorii serviciilor de pază efectuate de această unitate până la data preluării efective a suprafeței de pădure din paza conform dispozițiilor legale – sume actualizate la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj, prin O.S. Turceni a încheiat cu pârâtul M. C., contractul de prestări servicii silvice nr.2750/09.09.2008, că prin contractul menționat mai sus unitatea se obliga să presteze contracost serviciile silvice ce se execută în scopul aplicării regimului silvic de pe suprafața de 2,00 ha teren cu vegetație forestieră, proprietate privată a intimatului.
Deși unitatea a îndeplinit obligațiile prevăzute în contractul de prestări servicii silvice menționat mai sus, pârâtul nu a achitat contravaloarea serviciilor efectuate, care totalizează suma de 475,03 lei.
În conformitate cu dispozițiile art.16 și 17 din Legea 46/2008, nu se poate lăsa pădurea fără asigurarea serviciilor silvice dacă pârâtul nu se prezintă să o preia sau să o predea unei alte structuri silvice, însă nici nu se pot presta servicii silvice gratuite întrucât conform art.2 din HG nr.229/2009 această unitate „funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară” iar prestarea de servicii gratuite ar conduce la un mare deficit economic cu finalitatea unei eventuale insolvabilități.
Având în vedere prevederile art.969 din Codul civil, conform căruia convențiile legal întocmite au putere de lege între părțile contractante a solicitat să se dispună admiterea acțiunii.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.6, al.6 din noul cod civil și art.969,971,1020,1021 și 1069 din Codul civil aplicabil la data încheierii contractului și a solicitat judecarea în lipsă.
Prin Serviciul registratură al instanței la data de 05.11.2011, reclamanta a depus adresa nr.1849/02.11.2012 prin care a învederat instanței că renunță la primul capăt de cerere având ca obiect rezilierea contractului de prestări servicii silvice.
În termen legal paratul a formulat întâmpinare în temeiul art. 115-118 c.pr.civ prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată, arătând că în fapt, a fost chemat în judecată pentru plata sumei de 475,03 lei, solicitată cu titlu de contravaloare servicii pază de către Ocolul Silvic Turceni Gorj, prin Direcția Silvică Gorj.
A solicitat instanței de fond a Judecătoriei Tg-Cărbunești de a lua act de faptul că Noul Cod Civil nu a intrat în vigoare, astfel încât susținerile reclamantei formulate pe art.6, alin.6 sunt nule de drept, ca reclamanta prin adresa nr.1849/02.11.2012, fila nr.7 a precizat faptul că aceasta înțelege că renunță la capătul de cerere privitoare la”rezilierea contractului de prestări servicii”, iar pe fondul cauzei reclamanta este de rea credință solicitând plata sumei de 475,03 lei, privitor la paza unui teren cu vegetație forestieră, în condițiile în care acesta nu face dovada faptului că a prestat acele servicii, prin punerea ca probatoriu a proceselor verbale de inspecție de fond, potrivit art.3 din contractul invocat care prevede următoarele;
„Ocolul Silvic va efectua anual, cel puțin două inspecții de fond, una primăvara și una toamna, pentru constatarea eventualelor pagube. Un exemplar din actul de inspecție va fi trimis d e ocol la proprietar în termen de 10 zile la data inspecției, prestatorul având obligația să comunice beneficiarului datele de începere a inspecțiilor cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de începerea acestora”.
A precizat faptul că nu a fost niciodată înștiințat de către reprezentanții reclamantei de efectuarea inspecției de fond, dar că persoana sa a solicitat atât telefonic cât și în scris efectuarea acestor inspecții.
Precizează faptul că reclamanta nu vrut a achita contravaloarea materialului lemnos sustras de pe terenul său la prețul de piață, invocând neplata serviciului de pază.
A solicitat reclamanta plata serviciului de pază, după 3 ani, pentru perioada anilor 2009,2010 și 2011, printr-o factură emisă la data de 25.04.2012, factură în care sunt evidențiate date eronate atât ca preț, cât și ca valoare, și plata TVA.
A solicitat instanței de a lua act că pentru anul 2009 și 2010 a achitat contravaloarea serviciului de pază chiar în condițiile în care acest serviciu nu a fost prestat de către reclamant, motivat de faptul că acesta refuză marcajul lemnului de foc, dacă serviciul d e pază nu îi este achitat integral de solicitant, ca serviciul de marcaj cu ciocanul silvic este taxat separat față de serviciul de pază.
Avându-se în vedere faptul că reclamanta refuză a încheia acele minime „inspecții de fond”, nu a mai achitat contravaloarea serviciului de pază pentru anul 2011, acest serviciu nu poate fi dovedit, nu se prezintă factură.
A solicitat reclamantei de a-i prezenta decizia prin care aceasta percepe taxa de pază, motivat de faptul că o dată solicită 50 lei/ha,iar altă dată 100 lei/ha, în condițiile în care Ocolul Silvic Tg-Cărbunești, pentru o suprafață de 1 ha solicita 50 lei.
De asemenea a solicitat instanței de fond a Judecătoriei Tg-Cărbunești, de a observa faptul că factura . nr._/3148 din data de 20.04.2012, nu este emisă în conformitate cu normele imperative prevăzute de Codul Fiscal și Codul de procedură fiscal, în sensul că solicită plata TVA, iar factura se face după 4 ani d e la pretinsul serviciu.
Mai arată pârâtul faptul că pentru anul 2009 a achitat integral serviciul de pază de asemenea pentru anul 2010, a achitat integral serviciul de pază, cu precizare că pentru anul 2011, nu a achitat motivat de faptul că reclamanta nu și-a respectat obligațiile asumate prin contract așa cum sunt acestea evidențiate la nr.3.
A solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă în condițiile în care acesta nu probează pe deplin efectuarea serviciului de pază pentru suma pretinsă și nu prezintă acte contabile privitoare la stabilirea acestui serviciu, potrivit art.1169, art.1170 Cod Civil.
De asemenea, prin hotărârea ce se va emite a solicitat instanței în calitate de parte vătămată obligarea reclamantei la efectuarea inspecțiilor de fond, privitoare la identificarea arborilor tăiați ilegal de pe terenul cu vegetație forestieră, cât și stabilirea prejudiciului cauzat de către personalul silvic din subordine privitor la cantitatea de lemne sustrasă în mod ilegal, fără documente potrivit art.3, din contract.
În cursul cercetării judecătorești paratul prin note de ședința a menționat ca suma de 383 lei este falsă, ca moștenește 2 ha teren potrivit titlului de proprietate eliberat la data de 19.04.2005, ca a achitat paza anuală in suma de 50 lei /ha conform art 25 din contract, ca a achitat conravaloarea taxei de pază de pădure pana la 31.12.2011 fapt dovedit si de marcarea cu eliberarea actelor de transport in fiecare an, ca in cazul in care nu achita sume de bani nu se aproba marcajul si nici eliberarea actelor de taiere si transportul de lemne.
Observand inscrisurile atasate la dosarul cauzei de reclamanta, paratul prin notele de apărare de la fila 62 a sustinut ca inscrisurile depuse nu sunt cele solicitate de acesta, ca nu sunt opozabile persoanei sale, ca procesele verbale de inspectie de fond trebuie sa fie individuale fiecarui proprietar in parte, iar procesul verbal al inspectie de fond trebuie sa fie semnat de proprietarsau in caz de neprezentare comunicat acestuia prin scrisoare recomandata cu confrmare de primire, ca contractul datat la data de 9.09.2008 nu i-a fost comunicat in forma finală, ca actul adițional din data de 27.09.2010 este semnat de numitul B. A. care nu este seful OC S Turceni, ca acest inscris nu i-a fost comunicat fapt pentru care este nul de drept, ca si contractul aditional datat de reclamanta la data de 24.09.2009 este lovit de nulitate intrucat nu a fost comunicat subordonatilor reclamantei in forma electronică si apoi comunicat acestuia in forma finală, ca nu exista contract de paza in forma finalizata, ca acestea evidentinază prelungirea pentru inca 12 luni a asa –zisului contract de paza in conditiile in care contractul este incheiat pentru o perioada de 5 ani, ca reclamanta nu face dovada ca a efectuat cele doua minime inspectii de fond, ca nu prezinta notificaril ecatre acesta cu privie la comuncarea datei si orei cand se fac controalele, ca nu se face dovada emiterii unor facturi lunare privitoare la serviciul de paza aferent anilor 2009-2011 in schm se emite o singura factura, ca prin urmare toate inscrisurile prezentate d ereclamanta sunt straine fata de persoana sa solicitandu-se achitarea unui serviciu ce nu se doveste a fi eectuat, ca nu se prezinta vreun inscris prin care s-a stabili majorarea tarifului pe ha de la 50 lei la 100 lei, ca se solicita in mod ilegal TVA.
La finalul notei de sedință a solicitat paratul ca reclamanta sa comunice înscrisurile la dosarul cauzei.
A depus paratul cerere adresata OC S Turceni la data de 26.04.2012, notificare, contract de prestări servicii silvice, adresa din 25.10.2010, adresa din 28.01.2013, act adițional la contractul de prestări servicii silvice in forma electronica.
Instanța a solicita relații reclamantei care prin adresa cu nr. 706/12.02.2013 a comunicat faptul că pârâtul M. E. C., conform titlului de proprietate nr.122 din data de 19.04.2005 deține o suprafață d e pădure d e 2,0 ha în ua-urile 8 B%, 8 E% și 8G% care fac parte din arondarea cantonului nr.1 Bobaia, conform actelor de control executate în perioada 2009- 2011 și a carnetelor de inventar anexate la prezenta adresă s-a constatat că în pădurea pârâtului nu există tăieri ilegale de arbori, conform art.25 din contractul încheiat în 2008 valoarea serviciilor de pază se modifica în funcție de majorările legale pentru care s-au întocmit actele adiționale, că în urma controalelor de fond din perioada 2009-2011 nu s-a concluzionat lipsa de material lemnos din pădurea proprietatea numitului M. E. C-tin, aceasta reieșind din actele de control efectuate precum și din filele de inventar ale cioatelor, unde se observa că în ua –urile deținute de către proprietar nu au fost găsiți arbori tăiați ilegal in acest sens actele de control și filele de inventar au fost înaintate către dv. cu adresa 133/09.01.2013 respectiv 706/12.02.2013, că pădurea proprietarului M. E. C-tin se află în cantonul nr.1, acest fapt reieșind tot din actele de control înaintate la instanta si . se regăsește suprafața de fond forestier a susnumitului, . nominalizată în fiecare din cele 6 acte de control înainte, ca nominalizarea parcelei(ua) 8 în actul de control înseamnă că s-a verificat și acea suprafață d e pădure, ca atele adiționale s-au încheiat datorită modificării valorii serviciilor de pază survenite între timp, iar valabilitatea contractului este cea înscrisă în contract, contravaloarea serviciilor de pază fiind aprobată de către I.T.R.S.V. Rm. V. în conformitate cu prevederile H.G. nr.861/ din 22 iulie 2009.
De asemenea, a mai susținut reclamanta că arborii tăiați ilegal, ce au fost menționați în actele de control întocmite în data de 16.11.2009 înregistrat sub nr.5042 și actul de control din 26.06.2009, conform filelor de inventar că nu sunt situați pe suprafața deținută de către reclamantul M. C-tin, acești arbori tăiați ilegal, se regăsesc în cantonul nr.1 dar în alte suprafețe cu teren forestier, ex; ua 2, ua 3, ua 4, ua 12, ua 21, ua 32 unde nu este proprietar reclamantul, acesta având teren forestier doar în ua 8, a anexat actele adiționale încheiate – original.
Totodată, pe parcursul soluționării cauzei instanța a pus in vedere paratului sa menționeze daca pretențiile sale din cuprinsul întâmpinării înțelege sa le solicite in cadrul unei cereri reconvenționale, insă acesta deși la fiecare termen de judecata acordat ulterior a depus la dosarul note de ședință, nu a înțeles sa dea curs dispozițiilor instanței.
Prin sentința civilă nr.817 din data de 06 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosar nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj, cu sediul în Tg-J., . P. nr.3 județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul M. C., domiciliat în comuna Săulești, ..
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 475,03 lei reprezentând contravaloarea pazei pe perioada 2009-2011.
S-a luat act că reclamanta renunță la judecata petitului având ca obiect rezilierea contractului de pază.
A fost respinsă cererea privind plata serviciilor silvice efectuate până la data preluării pădurii din paza reclamantei.
A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 48,30 lei taxă timbru.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 9.09.2008 intre parat in calitate de proprietar - beneficiar si reclamanta in calitate de prestator a fost încheiat contractul de prestări servicii silvice cu nr. 2756, având ca obiect prestarea tuturor serviciilor ca activități cu caracter tehnic ce se executa in scopul aplicării regimului silvic pentru suprafața de 2,00 ha teren cu vegetație forestiera situat in extravilanul comunei Aninoasa, județul Gorj proprietate privata a beneficiarului, identificata in teren prin harta întocmita in anul 2005 in UP VI TURBUREA, UA 8 B %, E %, G % . Se arata in art. 1 ca preluarea in teren se va face după semnarea contractului in baza unei inspecții de fond si a unui proces verbal de predare primire conform titlului de proprietate cu nr. 122/19.04.2005.
La art. 2 din același contract se menționează ca înscrisul intra in vigoare la data preluării in teren a suprafeței prin procesul verbal care face parte integranta din prezentul contract si este valabil pana la data de 31.12.2014, ca poate fi prelungit la expirarea lui si se reziliază din oficiu la data creării de către proprietar a structurilor silvice proprii numai daca va fi comunicata de catre proprietar cu 30 zile înainte.
În continuare la art. 3 sunt menționate principalele obligații ale prestatorului, una dintre acestea fiind sa asigure paza pădurii prin personalul silvic de specialitate in vederea prevenirii tăierilor ilegale de arbori, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului, si altor fapte infracționale sau contravenționale. In acest scop este instituita obligativitatea ocolului silvic sa efectueze anual cel puțin doua inspecții de fond una primăvara si una toamna, pentru constatarea eventualelor pagube.
La art. 25 din același contract este stabilita valoarea serviciilor de paza care este de 50 lei/ha/an care se va modifica in funcție de majorările legale urmând ca celelalte servicii silvice sa fie evaluate in condițiile art. 14 din prezentul contract.
Plata activităților executate de prestator si datorate de beneficiar se va face in lei, se arata la art. 26 prin instrumente de plata prev. de lege pana la data de 15 ale lunii următoare pentru luna expirata.
Procesul verbal de predare primire al terenului cu vegetatie forestiera in suprafața de 2,00 ha obiect al contractului a fost încheiat la aceeași data fila 31.
Contractul a fost semnat de proprietarul parat fara a face obieciuni cu privire la preț.
Un alt contract de prestări servicii silvice nu a mai fost încheiat intre parti, iar cel menționat mai sus a suferit doua modificări prin acte adiționale pana in prezent.
A mai reținut instanța că la data de 24.09.2009 a fost încheiat primul act aditional la contractul de prestari servicii silvice stabilindu-se valoarea seriviciilor de paza la suma de 100 lei/ha/an, act adițional ce se regăsește depus in original la fila 94 și al doilea act adițional este încheiat la data de 27.09.2010 la art. 2 valoarea serviciilor de paza fiind menținuta la suma de 100 lei/an/ha, înscris ce se regăsește de asemenea depus in original la fila 93.
Deși, paratul pe parcursul cercetării judecătorești a menționat ca nu are cunostiinta despre finalizarea vreunui contract de servicii silvice, ca a purtat corespondenta cu unitatea reclamanta pentru a se încheia act adițional, ambele inscrisuri au fost solicitate si depuse de unitatea reclamanta in original, si poarta semnătura atât a proprietarului M. E C. cat si a reprezentantului acestuia M. C A..
În urma examinarii inscrisurilor depuse la dosarul cauzei instanța a reținut ca la data de 30.07.2008 paratul a achitat suma de 50 lei reprezentand contravaloarea pazei dovada in acest sens fiind chitanta de la fila 26 cu nr. 621, de asemenea la data de 27.09.2010 se achita de catre acelasi parat suma de 125 lei reprezentând contravaloare paza pădure pentru anul 2010 potrivit chitanței cu nr._ fila 26 verso.
Restul chitanțelor si extraselor reprezintă achitarea marcajului pentru lemnele de foc potrivit specificațiilor de pe înscrisuri. In acest sens extrasul de la BRD fila 27 ce atesta plata sumei de 60 lei reprezentand marcaj lemen de foc, chitanta cu nr. 1237/21.09.2009 ce reprezinta marcaj lemn de foc in valoare de 44 lei, fila 28.
Starea de fapt retinuta de instanta potrivit inscrisurilor este sustinuta si de catre reclamanta prin adresa de la fila 46, mentionand ca a fost avuta in vedere la calcularea restantei datorata de parat, suma de 125 lei ce a fost achitata cu chitanța 2408/2010, notificarea adresata acestuia in anul 2012 fiind pentru suma de 475 lei aferenta anului 2009, parțial 2010 si 2011.
Totodată, a reținut instanța ca reclamanta a indeplinit obligatiile stabilite prin contract, in sensul ca a asigurat paza pădurii, in acest sens fiind depuse actele de control de fond, pe perioada anilor 2009-2011, filele 48-53.
Paratul a susținut ca din pădurea proprietatea acestuia personal a constatat lipsa material lemnos si din acesta cauza pe perioada anului 2011 nu a achitat paza padurii.
În urma verificării sustinerilor paratului instanța examinand contractul de paza si actele de control depuse la dosarul cauzei a retinut că proprietatea paratului este situata in cantonul nr. 1 Bobaia, in UA 8 B %, E%, G%, parcele ce sunt nominalizate in fiecare din cele sase acte de control depuse la dosarul cauzei. Potrivit acelorași acte de control s-au constatat tăieri ilegale de arbori insa pe alte suprafețe de teren cu vegetație forestiera, suprafețe ce nu sunt in proprietatea paratului, cel din urma avand teren cu vegetatie forestiera doar in UA 8.
S-a concluzionat de instanța de fond că unitatea reclamanta a îndeplinit obligația de a asigura paza padurii, obligația asumata prin contract, iar pârâtul a solicitat exploatarea materialului lemnos pe parcursul derulării contractelor, solicitând marcarea materialului lemos, stare de fapt pe care o recunoaște însăși paratul.
S-a mai reținut de către instanța de fond că pârâtul nu a fost incunostiintat in legatura cu efectuarea inspectiilor de fond, potrivit prevederilor contractuale, nu conduce la concluzia ca reclamanta nu a îndeplinit prevederile contractuale in sensul asigurării pazei, sau ca actele de control efectuate nu privesc pădurea proprietatea paratului.
În legătura cu prețul practicat si care reprezintă contravaloarea pazei /ha/an, in primul rând instanța a reținut ca paratul a semnat cele doua acte aditionale fara obiectiuni in privinta prețului.
În al doilea rând s-a reținut ca prețul de 100 lei/an a fost stabilit ca urmare a modificărilor legislative intervenite si întrucât fondurile de sprijin stabilite prin codul silvic nu au fost niciodată acordate, ulterior, prin alt act normativ stabilindu-se ca se vor finanța numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat.
In acest sens Hotărârea cu nr. 861/22.07.2009 pentru aprobarea normelor metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata, la art. 6 menționându-se ca formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin 1 litera a din legea 46/2008 se vor finanța numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat.
Ca urmare a modificărilor legislative R. R.-Directia S. Gorj prin hotărâri ale Comitetului Director a stabilit tarifele pentru paza pădurilor proprietate privata, pentru suprafețele mai mici de 10 ha prevăzându-se un preț de 100,00 lei /ha.
În ceea ce privește critica paratului referitoare la plata TVA, instanța observând factura fiscala cu nr. 3148/20.04.2012, fila 14, a constatat că separarea sumei totale de 475,03 lei in valoare lei 383,09 si valoarea TVA 91,94 lei reprezintă o operațiune specifica pentru contabilitatea reclamantei, operațiune care însă nu îl transformă pe beneficiarul serviciilor în plătitor de TVA, prin adăugarea a 24% la prețul contractual.
S-a mai motivat de instanță că potrivit art. 969 c.civ convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante, iar potrivit art. 1020, 1021 c.civ in caz de neîndeplinire a obligațiilor asumate de una din părțile contractului sinalagmatic, cealaltă parte are posibilitatea de a cere instanței fie executarea silita, fie desființarea contractului cu obligarea la plata daunelor interese.
S-a reținut ca pe parcursul cercetării judecătorești in întâmpinările sau notele de ședință depuse la dosarul cauzei paratul a avut pretenții fata de reclamanta solicitând obligarea acesteia sa efectueze inspecțiile de fond si sa stabilească prejudiciul cauzat de către personalul silvic acestuia.
Pe parcursul cercetării judecătorești i s-a pus in vedere paratului sa menționeze daca pretențiile sale sunt formulate in cadrul unei cereri reconvenționale, fila 41, însă în lipsa unei solicitări exprese a paratului in acest sens, instanța nu a fost legal investita cu o cerere reconvenționala având ca obiect obligația de a face, timbrata in condițiile legii, astfel încât nu a soluționat aceste cereri.
În temeiul art 274 c.pr.civ culpa procesuala fiind a paratului, acesta fiind căzut în pretenții a fost obligat la plata către reclamanta a sumei de 48,30 lei taxa de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat recurentul pârât M. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că la termenul de judecată din 07.11.2012 a arătat instanței de judecată că semnătura de pe înscrisul intitulat proces verbal de predare nu-i aparține și potrivit art. 182 C.pr.civ. instanța are obligația de a face verificări față de înscrisul defăimat, iar în cuprinsul sentinței civile recurată nu este evidențiat ce acte și înscrisuri a verificat instanța de fond.
Totodată, s-a susținut că în ședința publică din 07.11.2012 președinta completului de judecată nu a fost aceeași care a soluționat cauza și apreciază că judecătorul nu poate fi schimbat pe timbrul derulării cauzei și apreciază că sunt nule considerentele instanței de fond în sensul că nu a timbrat cererea reconvențională, în condițiile în care nu a fost citat cu mențiunea timbrării și nu i s-a pus în vedere să formuleze o precizare.
S-a mai susținut că reclamanta nu a semnat nici un act în formă autentică prin care să probeze faptul că a efectuat cele două inspecții de fond pentru a justifica plata serviciilor de pază, iar factura nr._/3148 din 20.04.2012 nu este emisă conform normelor aflate în vigoare apreciind că este lovită de nulitate absolută.
În dezvoltarea motivelor s-a mai susținut că cele două acte adiționate prezentate de reclamantă nu au fost semnate de reprezentantul legal al Ocolului Silvic Turceni, de la acea dată, fiind semnate de către numitul Biliboiu A., după aproximativ 2 ani de la trimiterea acestora, iar normele imperative ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală prevăd că la data când este emisă o factură, TVA –ul se achită la data emiterii acelei facturi.
Tribunalul analizând motivele de recurs invocate de recurentul pârât constată că recursul este nefundat, având în vedere următoarele considerente.
Prin cererea formulată reclamanta R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj a chemat în judecată pe pârâtul M. C., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie reziliat contractul de prestări servicii silvice nr. 2750/09.09.2008 din culpa pârâtului; obligarea pârâtului la plata sumei de 475,03 lei, ce reprezintă contravaloarea serviciilor silvice efectuate de această unitate în baza contractului menționat mai sus pe anii 2009, 2010 și 2011, precum și la plata contravalorii serviciilor de pază efectuate de această unitate până la data preluării efective a suprafeței de pădure din paza conform dispozițiilor legale – sume actualizate la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, cu cheltuieli de judecată.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că la data de 09.09.2008, între pârât în calitate de proprietar – beneficiar și reclamantă în calitate de prestator a fost încheiat contractul de prestări servicii silvice cu nr. 2756, având ca obiect prestarea tuturor serviciilor ca activități cu caracter tehnic ce se execută în scopul aplicării regimului silvic pentru suprafața de 2 ha teren cu suprafață forestieră, situat în extravilanul comunei Aninoasa, proprietate privată a beneficiarului identificată în teren prin harta întocmită în anul 2005 în UP VI TURBUREA, UA 8 B % E % G%
Procesul verbal de predare primire al terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 2 ha ce a făcut obiectul contractului a fost încheiat la data de 09.09.2008, iar contractul încheiat între părți a suferit modificări prin încheierea a două acte adiționale, respectiv, primul act adițional a fost încheiat la data de 24.09.2009, stabilindu-se valoarea serviciilor de paza la suma de 100 ha/an depus în original la dosarul cauzei și cel de-al doilea act adițional a fost încheiat la data d 27.09.2010, valoarea serviciilor de pază fiind menținută la suma de 100 lei h/an depus în original la dosarul cauzei.
Astfel, deși s-a susținut de către recurentul pârât că nu are cunoștință despre finalizarea unei contract de servicii silvice, ambele înscrisuri au fost depuse în original la dosarul cauzei și poartă semnătura atât a proprietarului, cât și a reprezentantului acestuia și a prestatorului respectiv a Ocolului Silvic Turceni.
În ședința publică din 07.11.2012 instanța de fond a constatat că s-a depus la dosarul cauzei o precizare la acțiune însoțită de înscrisuri și a dispus emiterea unei adrese la Direcția Silvică Gorj pentru a depune la dosarul cauzei actul adițional la contractul de prestării servicii din care să rezulte care este contravaloare serviciilor de pază, fiind citat pârâtul cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, fiind depusă notă de ședință de către pârât cu mențiunea că nu a fost citat în conformitate cu normele imperative ale Codului de procedură civilă.
Mai mult, s-a depus de către recurentul pârât întâmpinare la data de 26.11.2012, iar apărările invocate au fost analizate și verificate de instanța de fond, iar cauza a fost soluționată de același complet de judecată care a luat parte la dezbaterea în fond a pricinii.
Din înscrisurile depuse de către reclamantă rezultă că pârâtul a achitat suma de 50 lei reprezentând contravaloarea pazei la data de 30.07.2008 și suma de 125 lei la data de 27.09.2010, reprezentând contravaloarea pază pădure pentru anul 2010, conform chitanțelor anexate la dosarul cauzei.
Este adevărat că s-a susținut de către recurent că din pădurea proprietatea sa a constatat lipsă material lemnos și din această cauză nu a achitat paza pădurii aferentă anului 2011, însă din analiza contractului de pază și actelor de control depuse la dosarul cauzei a rezultat că s-au constatat tăieri ilegale de arbori, însă pe alte suprafețe de teren cu vegetație forestieră, suprafețe ce nu sunt în proprietatea pârâtului.
Deci, faptul că pârâtul nu a fost încunoștințat în legătură cu efectuarea inspecțiilor de fond, nu conduce la concluzia că reclamanta nu a îndeplinit prevederile contractuale în sensul asigurării pazei sau că actele de control efectuate nu privesc pădurea proprietatea pârâtului.
Având în vedere că au fost depuse acte de control pe fond pe perioada 2009 și 2010 s-a apreciat corect de instanța de fond că reclamanta a îndeplinit obligațiile stabilite prin contract în sensul că a asigurat paza pădurii și astfel că pârâtul datorează suma de 475 lei reprezentând contravaloarea serviciilor silvice, fiind îndeplinite condițiile răspunderii contractuale.
În ședința publică din 12.12.2012 s-a pus în vedere pârâtului să menționeze dacă cererile din întâmpinare reprezentând obligația de a face reprezintă de fapt pretenții față de reclamantă și în aceste sens dacă formulează cerere reconvențională în cauză și de ci instanța nu a fost legal învestită cu o astfel de cerere, pentru a se pune în discuție timbrarea cererii.
În considerarea celor expuse tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică motivată în drept și în fapt și nu există motive de casare sau de modificare din cele prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Urmează a respinge recursul ca nefondat în baza art. 312 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât M. C. împotriva sentinței civile nr.817 din data de 06 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă R.N.P. R. - Direcția Silvică Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Iunie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. B. | Judecător, A. S. S. | Judecător, N. U. |
Grefier, C. B. |
N.U./tehnored. L.P
2EX/ 11 Iulie 2014
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 483/2014. Tribunalul GORJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 806/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
