Revendicare imobiliară. Decizia nr. 806/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 806/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 19313/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 806/2014
Ședința publică din 16 Septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte V. N.
Judecător R. B. T.
Judecător A. S. S.
Grefier E. C.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant C. Șt. V. și recurentul pârât M. I., împotriva sentinței civile nr. 1865/25.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant C. Șt V., asistat de avocat A. C., lipsă fiind recurentul pârât M. I. și intimata pârâtă M. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat A. C. pentru recurentul reclamant a expus oral motivele de recurs formulate de reclamant și aflate în scris la dosarul cauzei și a solicitat admiterea recursului reclamantului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și respingerea recursului pârâtului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ și la data de 04.12.2012, reclamantul C. Șt. V. a chemat în judecată pe pârâții M. I. și M. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 600 mp cu lungimea de 150 m și lățimea de 4 m situat în . vii” având ca vecini la sud B. E., la est M. I.(B. E.), la nord drum . rest proprietate.
În motivarea acțiunii, a arătat că este proprietarul terenului revendicat, iar dovada proprietății o face cu sentința civilă nr.8092/2002, prin care s-a constatat intervenită vânzarea cumpărarea a 2 terenuri printre care și terenul situat în . de 3200 mp, din care face parte terenul ce-l revendică, hotărârea ținând loc de act autentic.
Că, terenul revendicat este posedat de pârâți din luna noiembrie 2010 fără nici un drept și cu toate că pârâții în fața organelor de poliție Dănești au recunoscut că îi ocupă terenul nu sunt de acord să îl lase în deplină proprietate și liniștită posesie,
Prin sentința civilă nr. 1865/25.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. I., invocată din oficiu.
S-a respins acțiunea având ca obiect revendicare îndreptată împotriva pârâtei M. I., cu domiciliul în com. Dănești, ., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost admisă în parte acțiunea având ca obiect revendicare formulată de reclamantul C. Șt. V., cu domiciliul în com. Dănești, ., județul Gorj,împotriva pârâtului M. I., cu domiciliul în com. Dănești, ..
A fost obligat pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 500 mp, categorie de folosință arabil, situat în satul Țîrculești, ., având ca vecinătăți la nord Drum . M. I., la sud B. E., la vest rest proprietate C. Șt.V., situat în tarlaua 79, parcelele 8228, 8229, identificat în schița Anexa 5 la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert topograf T. C. (fila 119) ca fiind delimitat de punctele 30,24,21, 18, 8,9,12,17,22,25,31, având o lățime la nord de 3,67 m și la sud de 3,61m.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 909,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin sentința civilă nr.8092/16.09.2002 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/2002 a fost admisă acțiunea civilă în constatare formulată de către reclamantul C. Șt. V. împotriva numitei S. V. F. și s-a constatat intervenită între părți vânzarea-cumpărarea a 2 bucăți de teren arabil situate pe raza comunei Dănești, jud. Gorj, individualizate în înscrisul sub semnătură privată încheiat între părți la data de 14.09.2001 și intitulat contract de vânzare-cumpărare, respectiv o bucată de teren arabil, situată în punctul „La vii”, în suprafață de 3200 mp, cu lungimea de 145 m și lățimile de 24 m la sud și 23 m la nord, cu vecini la est M. V. I., la vest drumul public, la sud E. V. B., la nod drum public, respectiv o bucată de teren arabil situată în punctul „Dealul lui B.”, în suprafață de 2300 mp, cu lungimea de 100 m și lățimea de 23 m, cu vecini la est drum public(dealul lui B.), la vest pădure, la sud Ț. D. S.(C. T. Ș.), la nord R. B. (M. V. G.), sentința fiind rămasă definitivă prin neapelare.
Că, titlul de proprietate al vânzătoarei, în baza căruia a înstrăinat aceste suprafețe de teren reclamantului, l-au constituit actul de partaj autentificat sub nr.223/03.05.1954 și adeverința nr. 2629/04.09.2002.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. I., instanța a reținut că prin răspunsul la interogatoriu (fila 35), aceasta a arătat că nu ocupă suprafața de teren revendicată, iar prin probatoriul administrat în cauză nu s-a dovedit o altă stare de fapt, ca atare instanța va respinge acțiunea având ca obiect revendicare îndreptată împotriva pârâtei M. I., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pârâtul M. I. prin răspunsul la interogatoriu a recunoscut ocupațiunea terenului revendicat și a invocat drept titlu în dovedirea proprietății sale actul de partaj autentificat sub nr.223/03.05.1954, arătând că este unicul moștenitor al tatălui său M. V.I. și stăpânește terenul în suprafață de 1008 mp din anul 1972, iar reclamantul deține în prezent o suprafață de 2600 mp față de 1800 mp cât a avut autoarea sa, S. F., urmărind să obțină încă 600 mp din terenul pârâtului.
Martorul Ț. E. a susținut că atât martorul, cât și pârâtul, cât și reclamantul stăpânesc în fapt mai mult teren decât cel lăsat prin moștenire prin testamentul partajar al lui M. M.V..
Că, prin partajul testamentar autentificat sub nr.223/1954 (fila 33), autoarea reclamantului a primit în punctul La vii suprafața de teren de 1800 mp, învecinată la nord cu ulița viilor, la sud cu E. B., la est cu I. M. și la apus cu Ulița viilor,iar autorul pârâtului, I. V.M. a primit prin același testament în punctul La vii suprafața de 1008 mp, învecinată la nord cu Ulița Viilor, la sud cu E. B., la est cu Gr.M., iar la apus cu F. S..
Din adresa nr.322/18.01.2013, instanța a reținut că terenul din punctul La vii face parte din zona necooperativizată a comunei Dănești, iar pentru terenul menționat în acțiune nu au fost formulate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor funciare și nu au fost eliberate documente de proprietate.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză, instanța a reținut că terenul revendicat prin acțiune este situat în satul Țîrculești, ., punctul La vii, are suprafața măsurată de 500 mp, categoria de folosință arabil și următoarele vecinătăți: la nord drum . M. I. (B. E.), la sud B. E., la vest rest proprietate C. Șt. V., fiind situat în tarlaua 79, parcelele 8228, 8229, delimitat prin schița din anexa nr.5 la raportul de expertiză (fila 119) prin punctele 30,24,21, 18, 8,9,12,17,22,25,31, având o lățime la nord de 3,67 m și la sud de 3,61m.
Având în vedere vecinătățile terenului menționat în dispozitivul sentinței civile nr.8092/16.09.2002 a Judecătoriei Tg-J., cumpărat de reclamant de la autoarea S. F., expertul a concluzionat că în fapt suprafața terenului cumpărat este de 3287 mp, iar terenul revendicat se regăsește în terenul identificat la obiectivul nr.2, respectiv terenul în suprafață de 3200 mp menționat în dispozitivul sentinței civile nr.8092/16.09.2002 și în antecontractul de vânzare-cumpărare care a stat la baza pronunțării sentinței menționate.
Că, pe de altă parte expertul a concluzionat că terenul stăpânit de pârât în fapt în punctul La vii are suprafața măsurată de 1732 mp, categoria de folosință arabil, vecinătăți la nord drum public . B. V. și E., la sud E. V.B., la vest C. Șt.V., iar acest teren se suprapune cu terenul de 1008 mp menționat în dispozitivul sentinței civile nr.3127/2003 a Judecătoriei Tg-J. și cu terenul menționat în actul de partaj punctul I.2, reclamantul figurând înscris în registrul agricol la poziția 97, vol.26, în punctul La vii cu 0,32 ha teren arabil și 0,17 ha teren arabil.
S-a reținut că prin sentința civilă nr.3127/09.05.2003 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr.6468/2003, martorul Ț. E. a fost obligat să lase pârâtului M. I.I. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1008 mp, teren situat în extravilanul satului Țîrculești, . vii, învecinat la nord cu Ulița viilor, la sud cu B. E., la est cu G. M. și la vest cu F. S., așadar și în acel litigiu pârâtul și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1008 mp.
Că, expertul a concluzionat prin completarea la raport (fila 134) că lățimea terenului revendicat este de 3,67 m la nord, respectiv la drumul de .,61 m la sud, respectiv la vecinătatea cu B. E., astfel că este neîntemeiată susținerea reclamantului în sensul că terenul ce îi este ocupat de către pârât are o lățime de 4 m.
Coroborând concluziile raportului de expertiză cu titlurile invocate de fiecare parte în dovedirea dreptului de proprietate,s-a constatat că ambele părți dețin în fapt mai mult teren decât au fost îndreptățiți autorii lor să le transmită.
Astfel, pârâtul M. I. deține în fapt suprafața de 1732 mp, în condițiile în care autorul său M. V.I. a moștenit prin partajul testamentar autentificat sub nr.223/1954 (fila 33) suprafața de 1008 mp, iar autoarea F. S. a vândut reclamantului în punctul La vii suprafața de 3200 mp, în condițiile în care a moștenit prin același partaj testamentar doar suprafața de 1800 mp.
În ce privește însă suprafața de teren de 500 mp, rezultată ca fiind ocupată de pârât din terenul reclamantului, instanța a constatat că în timp ce pârâtul nu deține nici un titlu pentru această suprafață de teren, care excede celei de 1008 mp pe care a moștenit-o de la autorul său, reclamantul deține un titlu, respectiv sentința civilă nr.8092/16.09.2002 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/2002, care, chiar dacă nu este opozabil pârâtului, este preferabil ocupațiunii nelegitime exercitate de pârât asupra aceste suprafețe de teren, întrucât recunoaște dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei suprafețe de 3200 mp, situată în punctul „La vii”, cu lungimea de 145 m și lățimile de 24 m la sud și 23 m la nord, cu vecini la est M. V. I., la vest drumul public, la sud E. V. B., la nod drum public, din care prin raportul de expertiză s-a concluzionat că fac parte și cei 500 mp ocupați fără titlu de pârât.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul C. V. și pârâtul M. I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate .
Reclamantul critică sentința în recursul declarat pentru faptul că în mod greșit instanța a redus lățimea terenului la 3,67 m în partea de Nord și 3,61 m în partea de Sud, deoarece din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că ocupațiunea este pe o lungime de 150 m și o lățime de 4 m.
Pârâtul M. I. critică sentința în recursul declarat pentru faptul că în mod greșit a fost admisă acțiunea, fiind obligat să lase reclamantului suprafața de 500 mp teren arabil în deplină proprietate și să-i plătească cheltuieli de judecată în sumă de 909,40 lei, deoarece din testamentul partajar din 24.01.1957 rezultă că F. S. a figurat cu 1800 mp în punctul ,,La vii” și greșit s-a reținut că aceasta a înstrăinat în acest punct suprafața de 3200 mp, respectiv o suprafață mai mare decât a avut.
Invocă faptul că a avut posesia terenului de 1808 mp de peste 30 de ani, invocând și uzucapiunea( terenul fiind în zonă necooperativizată).
O altă critică adusă sentinței vizează greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Verificând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile aduse sentinței, tribunalul constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate și se vor respinge a atare, cu următoarea motivare ;
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză a fost identificat terenul în litigiu, ca având suprafața de 500 mp, fiind situat în pct. ,,La Vii” din comuna Dănești . vecin la N- drum . I. ( B. E.) ,Sud –B. E.,vest-rest proprietate C. Șt.V..
În baza sentinței 8092/16.09.2002 /2002 pronunțată de Judecătoria Tg-J. reclamantul a dobândit suprafața de 3200 mp în punctul ,,La vii”, iar pârâtul M. I I. folosește în punctul ,,La vii” suprafața de 1732 mp, categoria de folosință arabil, cu vecini la N-drum public –drum . V. și E., S-E. V B. și V-C. Șt.V., ce se suprapune cu terenul de 1008 mp, menționat în dispozitivul sentinței civile nr. 3127/2003 a Judecătoriei Tg-J. și cu terenul menționat în testamentul partajar, punctele 1-2.
Prin sentința 3127/2003 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul 6468/2003 martora Ț. E. a fost obligată să lase pârâtului M. I. în deplină proprietate și posesie suprafața de 1008 mp terenul situat în extravilanul satului Țîrculești . vii, cu vecini la N-ulița viilor, S-B. E., E-G. M. și V-F. S., astfel încât în acel litigiu pârâtul și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului de 1008 mp.
Potrivit completării la raportul de expertiză fila 134, expertul a concluzionat că lățimea terenului revendicat este de 3,67 m la nord, respectiv la drumul de .,61 m la sud, respectiv la vecinătatea cu B. E., astfel încât este neîntemeiat motivul de recurs al reclamantului ce privește faptul că terenul ocupat de pârât are lățimea de 4 m.
Deși pârâtul M. deține în fapt suprafața de 1732 mp, suprafață moștenită de autorul său M. V I. în baza testamentului partajar autentificat sub nr. 223/1954 ( fila 33) și pentru care invocă faptul că a dobândit-o prin uzucapiune este de 1008 mp ,astfel încât acesta ocupă în plus suprafața de 500 mp ce se regăsește în sentința civilă 8092/16.09.2002 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul_/2002 invocată de pârât ca titlu de proprietate.
Cum pârâtul nu a dovedit în cursul cercetării judecătorești dobândirea unei suprafețe mai mari decât cea de 1008 mp menționată în testamentul partajar al autorului său M. V I. în punctul La vii, deținând în acest punct suprafața de 1732 mp, din care suprafața de 500 mp se regăsește în sentința civilă nr. 8092/16.09.2002 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul_/2002, în mod corect acțiunea formulată în cauză a fost admisă.
În recurs pârâtul invocă pentru prima oară dobândirea prin uzucapiune a suprafeței în litigiu, excepție ce este inadmisibilă, întrucât pentru verificarea acesteia era necesar a se administra probatorii, fapt ce era posibil numai în situația că s-ar fi invocat la instanța de fond.
Întrucât în cauza dedusă judecății pârâtul a căzut în pretențiuni, iar reclamantul a solicitat obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, în mod corect a fost obligat la plata sumei de 909,40 lei cheltuieli de judecată, efectuate și dovedite în cursul cercetării judecătorești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul reclamant C. Șt. V. și recurentul pârât M. I., împotriva sentinței civile nr. 1865/25.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 Septembrie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, V. N. | Judecător, R. B. T. | Judecător, A. S. S. |
Grefier, E. C. |
Red. VN
j.f.T. E A
ex. 2
SL 25 Septembrie 2014
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 739/2014. Tribunalul GORJ | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8473/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
