Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8473/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8473/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 16908/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 85
Ședința publică din 03 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. T.
Judecător M. B.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant P. P. I. împotriva sentinței civile nr.8473/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant P. P. I., lipsă fiind reprezentantul intimatului pârâtă I. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că numai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, apelul fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Apelantul reclamant P. P. I. a expus motivele de apel și a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială, susținând că în mod greșit a fost respinsă cererea, deși se impunea să i se restituie permisul de conducere reținut pe nedrept.
TRI BUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. J. sub nr._ reclamantul P. P. I. a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, pe cale de ordonanță președințială, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. să se dispună restituirea permisului de conducere categoria B reținut la data de 22.02.2011.
În motivarea cererii s-a susținut că la data de 21.02.2011 reclamantul a fost implicat într-un accident de circulație în urma căruia a decedat numitul P. A., evenimentul rutier fiind produs pe fondul unui carosabil acoperit cu polei, a existenței unei denivelări pe partea carosabilă și a lipsei indicatoarelor de avertizare.
Că, deși nu s-a reținut în sarcina sa încălcarea vreunei reguli de circulație i s-a reținut permisul de conducere, contrar prevederilor art.111 alin. 4 din O.U.G. 192/2002, care prevede că permisul de conducere al conducătorului implicat într-un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane se reține de către Poliția Rutieră dacă acesta a încălcat o regulă de circulație, ceea ce nu este cazul în speța de față, fapt constatat și prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
A mai susținut reclamantul că în cauză este îndeplinită condiția urgenței, permisul de conducere fiindu-i necesar pentru satisfacerea problemelor personale și profesionale, iar prin aceasta nu se prejudiciază fondul cauzei penale.
În drept, au fost invocate prev. O.U.G. nr. 195/2002, prev. Ordinului nr. 948/2005, art. 996, 1001 C. pr. civ.
În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar procesul-verbal din 21.02.2011, raportul din data de 13.03.2011, raport de expertiză auto, raport de expertiză criminalistică.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii.
S-a susținut că permisul de conducere a fost reținut în temeiul art.111 alin. 4 din O.U.G. nr.195/2002, ca urmare a încălcării prevederilor art.123 lit. „f” din H.G. nr. 1391/2006, în sensul că reclamantul nu a adoptat viteza de deplasare la condițiile de drum.
Că, până la data de 08.10.2013 dovada de reținere a permisului de conducere cu drept de circulație pentru 15 zile a fost prelungită de Curtea de Apel C., învestită cu soluționarea dosarului nr._, dată la care cererea de prelungire formulată de reclamant a fost respinsă.
Că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale unei cereri de ordonanță președințială întrucât reclamantul nu face dovada unei aparențe de drept în favoarea sa, prin raportul de expertiză efectuat în dosarul penal reținându-se nerespectarea prevederilor art.123 lit. „f” din H.G. nr. 1391/2006.
Cu privire la caracterul provizoriu al măsurii s-a arătat că reclamantul nu a contestat în instanță măsura reținerii permisului de conducere și nici nu a administrat dovezi cu privire la caracterul urgent.
În drept au fost invocate prevederile art. 205 C. pr civ. și art. 998 alin. 1 și următoarele C. pr. civ.
Prin sentința civilă nr.8473/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul P. P. I., domiciliat în Tg. J., ., județul G., în contradictoriu cu pârâtul I. G. – Serviciul Rutier, cu sediul în Tg. J., ., județul G..
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamantul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în dosarul nr._ al Curții de Apel C., iar din verificările efectuate în sistemul Ecris, cu privire la dosarul respectiv, s-a constatat că acestuia i s-a prelungit dreptul de a conduce, de către Curtea de Apel C., până la data de 10.10.2013, iar după această dată i s-au respins trei cereri prin care solicita prelungirea aceluiași drept.
S-a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru admisibilitatea cererii, în sensul că, în conformitate cu art. 111 alin. 6 din OUG 195/2002, dreptul de a cere prelungirea dreptului de circulație, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a fost recunoscut și în situațiile în care permisul de conducere a fost reținut cu eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație, situații reglementate de art.111 alin.1 lit. b și alin.4 teza I, indicate expres în conținutul alin.6, respectiv: în cazul săvârșirii uneia din infracțiunile la regimul circulației prev. de art. 85, 86 alin. 2, art. 87 alin.1, 2, 4, 5, art. 89 alin.1, art.90 alin.1 și art.92 alin.3 și 5 ; (alin.1 lit.b); în cazul în care titularul permisului de conducere a fost implicat într-un accident de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane ( alin.4 teza I) numai că, având în vedere conduita inculpatului după producerea accidentului (sancționat contravențional de 2 ori pentru depășirea limitei de viteză respectiv la 21.08.2012 pentru depășirea limitei de vitezei cu 31-40 km/oră și la 10.01.2013 pentru depășirea limitei de viteză cu 10-20km/ora), cererea este neîntemeiată.
Prin cererea de față reclamantul solicită restituirea permisului de conducere, invocând prevederile art. 996 și urm. C. pr. civ.
Potrivit art. 111 alin. 4 din O.U.G. 195/2002 permisul de conducere al conducătorului implicat într-un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane se reține de către poliția rutieră dacă acesta a încălcat o regulă de circulație.
Potrivit art.111 alin (6) din O.U.G. nr. 195/2002 „Pentru cazurile prevăzute la alin. (4) teza a II-a și alin. (5), dreptul de circulație se poate prelungi, din 30 în 30 de zile, pe toată perioada urmăririi penale de către șeful poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea instanței de judecată care soluționează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești”.
Potrivit art.111 alin. (7) din O.U.G. nr.195/2002 „Decizia șefului poliției rutiere privind prelungirea dreptului de circulație poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă de orice persoană interesată. Procedura prealabilă nu este obligatorie”.
În speță, s-a constatat că asupra dreptului reclamantului de a circula pe drumurile publice se poate pronunța numai instanța de judecată care soluționează cauza penală în care reclamantul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, așa cum s-a procedat prin încheierile din data de 08.10.2013, 06.11.2013 și 26.11.2013 pronunțate de Curtea de Apel C., iar măsura solicitată în cauză, respectiv restituirea permisului de conducere, nu are un caracter provizoriu, și un caracter definitiv, și nu se poate dispune decât cu nesocotirea considerentelor avute în vedere de către instanța judecătorească care soluționează cauza penală, care a reținut că, în raport de atitudinea reclamantului ulterior producerii evenimentului rutier, nu se impune prelungirea dreptului de a conduce.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamantul P. P. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că în mod greșit a fost respinsă cererea de ordonanță președințială, întrucât prin reținerea permisului de conducere în mod ilegal și abuziv i-au fost încălcate drepturile constituționale referitoare la libera deplasare atât pe teritoriul României cât și în străinătate.
A mai menționat că a respectat și regulile de circulație privind viteza de deplasare conform OUG 195/2002, astfel că în mod greșit i-a fost reținut permisul de conducere și a invocat în motivele de recurs dispozițiile art.111 alin.4 din OUG 195/2002, art. 103 alin.3, art. 79, art. 121 și art. 124 din același act normativ.
Reanalizând actele și lucrările dosarului, se constată de către tribunal că instanța de fond a reținut corect starea de fapt rezultată din actele depuse la dosar și a aplicat corect legea, reținând că măsura solicitată de către reclamant pe calea ordonanței președințiale nu are caracter provizoriu.
Potrivit art.996 C.pr.civ. „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsurii provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unei drept ce s-ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Potrivit textului de lege sus citat, pe calea ordonanței președințiale instanța de judecată poate să ordone doar măsuri provizorii și nu măsuri definitive.
Măsura de restituire a permisului de conducere categoria B reținut reclamantului nefiind o măsură provizorie, nu se încadrează în cele ce pot fi luate de către instanță în temeiul art. 996 Cprciv.
În raport de adeste constatări, în temeiul art.480 Cprciv., tribunalul respinge ca nefondat apelul, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant P. P. I., domiciliat în Tg-J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr.8473/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârâtul I. G. – Serviciul Rutier, cu sediul în Tg-J., ., județul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03 Februarie 2014, la Tribunalul G..
Președinte, M. T. | Judecător, M. B. | |
Grefier, A. P. |
Red. Jud.M.T./tehn.E.C
Jud. fond O.C.P.
06 Februarie 2014/4 ex.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 806/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 634/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
