Anulare act. Sentința nr. 873/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 873/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 502/234/2009*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.36
Ședința publică din data de 11 martie 2013
Completul compus din:
Judecător: S. E. – Președinte
Judecător: M. I.
Grefier L. B.
Pe rol pronunțarea deciziei civile în apelul declarat de apelantul S. B., împotriva sentinței civile nr.873 din data de 12.07.2012, pronunțată de Judecătoria G., în contradictoriu cu intimatul S. IGNAȚIE, având ca obiect anulare act.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 26 februarie 2013, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 873 din data de 2012 a Judecătoriei G. a fost admisă excepția lipsei de interes privind revocarea judecătorească a legatului universal cuprins in Testamentul autentic nr. 959/14.02.1979, excepție invocată de pârâtul S. Ignatie, domiciliat în Borsec, ./a, jud. Harghita, în contradictoriu cu reclamantul S. B., domiciliat în Mediaș, ., jud. Sibiu, si in consecința s-a respins capătul de cerere privind revocarea judecătorească a legatului universal cuprins în Testamentul autentic nr. 959/14.02.1979; s-a respins capătul de cerere privind anularea Certificatului de moștenitor nr. 348/24.09.1982, ca neîntemeiat și s-au respins capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctului S. Jozsef sen., stabilirea moștenitorilor si reducerea la cotitatea disponibilă a liberalităților făcute de defunctul S. Jozsef sen.
Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul S. B. este fiul lui S. Jozsef jun., decedat la data de 20.04.2004, fiu rezultat din căsătoria acestuia cu T. A. R., astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.
Pârâtul S. Ignatie este fiul lui S. Jozsef jun., decedat la data de 20.04.2004, fiu rezultat din căsătoria acestuia cu Madarasz E., astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.
S. Jozsef jun. este fiul lui S. Jozsef sen., care a decedat la data de 20.11.1981, astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, precum și din certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 348/1982, emis de notariatul de Stat Toplița.
În cursul vieții, mai exact la data de 14.02.1979, autorul S. Jozsef sen. a întocmit Testamentul autentic nr. 959/ 14.02.1979, prin care a lăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă nepotului de fiu, S. Ignatie, pârâtul din prezenta cauză, care a fost instituit ca legatar universal.
În urma decesului autorului S. Jozsef sen., survenit la data de 20.11.1981, s-a eliberat Certificatul de moștenitor nr. 348/24.09.1982, în care s-a trecut ca moștenitor pârâtul S. Ignatie, căruia i-a revenit, în calitate de legatar, întreaga succesiune, iar fiul decedatului, S. Jozsef jun., apare ca străin de succesiune, prin neacceptare, alături de ceilalți frați ai săi, copiii defunctului, respectiv S. - F. L., Zsombori A., S. M..
Ulterior, la data de 20.04.2004, a decedat și S. Jozsef jun., rămânând ca moștenitori ai acestuia S. E., în calitate de soție supraviețuitoare (care, intre timp a decedat), reclamantul S. B., în calitate de fiu, precum și pârâtul S. Ignatie, în calitate de fiu.
Cu referire la succesiunile succesive expuse mai sus, instanța a constatat că a fost investită doar cu dezbaterea succesiunii bunicului S. Jozsef sen., decedat la data de 20.11.1981, dezbaterea succesiunii fiului acestuia, autorul S. Jozsef jun. făcând obiectul dosarului nr._ - în prezent suspendat - din care s-a disjuns prezenta acțiune.
Cu referire la capătul de cerere privind revocarea legatului universal cuprins in Testamentul autentificat sub nr. 959/14.02.1979, pentru neîndeplinirea sarcinilor, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca urmare a depășirii termenului de 3 ani de la data la care reclamantul trebuia să cunoască neîndeplinirea acestor sarcini, precum și excepția lipsei de interes a acestuia în promovarea acestui capăt de cerere, deoarece chiar dacă actul ar fi desființat, reclamantul nu ar putea deveni moștenitor, neacceptând succesiunea în termenul prevăzut de lege.
De asemenea, prin întâmpinarea depusă de pârât la precizarea la acțiune a reclamantului, acesta a susținut excepția lipsei de interes motivat de faptul că autorul reclamantului, S. Jozsef jun., după care reclamantul îl putea moșteni pe bunicul S. Jozsef sen., nu a înțeles să atace testamentul, iar acțiunea în revocarea legatului aparținea doar lui S. Jozsef jun., nu și fiului acestuia, reclamantul din prezenta cauză.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, se constata următoarele:
Potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958, acțiunea în revocarea legatului pentru neîndeplinirea sarcinii se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, iar potrivit art.7 din același act normativ, prescripția începe să curgă de la data stabilită pentru executarea sarcinii, iar dacă termenul nu este stabilit, de la data nașterii raportului de drept, respectiv de la data deschiderii succesiunii. Termenul poate curge și de la data când reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască neexecutarea sarcinii, iar persoanele care pot promova acțiunea în revocarea legatului pentru neîndeplinirea sarcinii sunt acelea care, în caz de admitere, beneficiază de efectele revocării.
În cauză, acțiunea în revocarea legatului nu a fost promovată de terțul beneficiar, respectiv tatăl reclamantului S. B., numitul S. Jozsef jun., care era în viață la data decesului autorului său, 20.11.1981, și care a cunoscut sau trebuia să cunoască neexecutarea sarcinii.
De reținut ca prin testament averea mobila si imobilă a autorului S. Jozsef sen. a fost lăsată paratului S. Ignatie cu sarcina ca acesta sa păstreze cu mobilierul existent camera transformata din magazinul de cereale, in folosința copiilor si nepoților care nu domiciliază in . ce prezintă relevanță juridică este faptul că testatorul a decedat la data de 20.11.1981, iar fiul acestuia, beneficiarul sarcinii testamentare care interesează in speța de fata ( deoarece autorul a avut 5 fii, printre care si pe tatăl părților din prezenta cauza), S. Jozsef jun., a decedat la data de 20.04.2004, la 23 de ani după tatăl său.
În drept, potrivit art.700 alin.1 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii.
Instanța de fond a apreciat ca reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor a tatălui său- S. Jozsef jun.- față de succesiunea tatălui acestuia- S. Jozsef sen. S. Jozsef jun. nu a acceptat moștenirea ce i s-ar fi cuvenit în calitate de moștenitor legal de pe urma tatălui sau, S. Jozsef sen., nici expres și nici tacit. În dovedirea neacceptării exprese a succesiunii autorului de către fiul acestuia, exista la dosar certificatul de moștenitor nr.348/24.09.1982 al Notariatului de Stat Toplița, unde este menționat ca fiul autorului, S. Jozsef, este străin de succesiune prin neacceptare .
Este adevărat ca nu exista la dosar declarația de neacceptare a lui S. Jozsef jun. cu privire la succesiunea lui S. Jozsef sen., dar aceasta nu impietează asupra celor certificate de notarul public in Certificatul de moștenitor amintit, cu atât mai mult cu cat reclamantul nu a susținut niciodată ca cele consemnate in Certificatul de moștenitor nu corespund adevărului.
Deși îndrumările instanțelor de control judiciar au fost in sensul ca instanța să întreprindă demersuri pentru a intra in posesia declarației de neacceptare a succesiunii, aceste demersuri efectuate de instanța au rămas fără nici un rezultat, deoarece aceste declarații nu mai exista, Uniunea Notarilor Publici Miercurea C., BNP V. T., BNP T. V., Camera Notarilor Publici Tg.M., comunicând instanței ca nu mai dețin dosarele succesorale, ci doar certificatele de moștenitor.
Instanța a constatat că sarcina probei revenea reclamantului, iar acesta nu a susținut nici un moment ca tatăl sau nu ar fi dat o declarație de neacceptare fata de succesiunea bunicului .
In consecința, nefiind contestat de nici una din părți aspectul ca cele înscrise in Certificatul de moștenitor nu corespund realității, in sensul ca S. Jozsef jun. nu ar fi dat o declarație de neacceptare a succesiunii după S. Jozsef sen., instanța a apreciat ca mențiunea cuprinsa in Certificatul de moștenitor nr. 348/24.09.1982 al Notariatului de Stat Toplița reflecta întocmai manifestarea de voință a părții din acel moment, ceea ce echivalează cu neacceptarea expresa a succesiunii, făcuta de S. Jozsef jun. cu privire la succesiunea lui S. Jozsef sen.
În ceea ce privește neacceptarea tacită a succesiunii, îndrumările instanțelor de control judiciar au fost in sensul de a se proba cu martori daca autorul părților, S. Jozsef jun. a făcut acte de acceptare tacita a succesiunii după S. Jozsef sen., fiind audiați in acest sens martorii N. Vecel si Kolcsar Agaston.
Din depozițiile martorilor audiați nu rezulta insa ca autorul părților, S. Jozsef jun. a făcut acte de acceptare tacita a succesiunii după S. Jozsef sen; astfel nu rezulta cine a închiriat imobilul lui senior, fiul acestuia sau nepotul de fiu, pârâtul din prezenta cauza, martorii, de asemenea, nu cunosc cine a vândut imobilul in cauza,de asemenea martorii au precizat ca in imobil, după decesul autorului, au locuit chiriași, nicidecum tatăl reclamantului, respectiv fiul decedatului, si nu au făcut nici o referire la anumite terenuri agricole exploatate de tatăl celor doua părți din proces, aspecte care vor fi interpretate de instanța in sensul ca reclamantul nu a reușit sa probeze ca tatăl sau, S. Jozsef jun. a făcut acte de acceptare tacita a succesiunii lui S. Jozsef sen.
Această obligație revenea reclamantului care era îndreptățit să introducă prezenta acțiune în revocare numai dacă autorul sau avea calitatea de moștenitor al tatălui său, nu doar vocație succesorală în acest sens.
In consecința, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârât, cu consecința respingerii capătului de cerere privind revocarea judecătoreasca a legatului cuprins in Testamentul autentic nr. 959/14.02.1979.
Cu privire la capătul de cerere prin care reclamantul solicită instanței anularea Certificatului de moștenitor nr. 348/24.09.1982, invocând două motive: anularea certificatului ca efect direct al anularii testamentului și anularea certificatului, deoarece a fost omis un succesor acceptant al moștenirii autorului S. Jozsef sen., și anume, S. Jozsef jun., instanța constata următoarele:
Primul motiv de anulare invocat de reclamant, nu mai subzistă în cauză, deoarece, în conformitate cu expunerea de mai sus, instanța a respins capătul de cerere privind revocarea legatului universal.
Analizând cel de-al doilea motiv de anulare invocat de reclamant - omiterea unui succesor acceptant al moștenirii autorului S. Jozsef sen., și anume ,S. Jozsef jun.- instanța de fond a constatat că potrivit certificatului de moștenitor după urma defunctului S. Jozsef, decedat la data de 20.11.1981, au rămas următorii: S. Ignatie - moștenitor legatar acceptant și S. Jozsef, S.- F. L., Zsombori A., S. M. fii, ca străin de succesiune, prin neacceptare.
Așadar, se constată că nu a fost omis, astfel cum susține reclamantul, nici un succesor acceptant al moștenirii, din contra, S. Jozsef jun. a fost trecut în certificatul de moștenitor, dar ca fiind străin de succesiune, prin neacceptare, astfel certificatul fiind emis în mod legal.
Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere din acțiunea reclamantului, privind dezbaterea succesiunii defunctului S. Jozsef sen., reclamantul a solicitat ca instanța să constate ca masa succesorala a lui S. Jozsef sen. se compune dintr-o . bunuri, cerere față de care pârâtul a invocat excepția lipsei de interes, motivat de faptul că reclamantul nu are nici un drept asupra moștenirii bunicului, în condițiile în care tatăl acestuia nu a acceptat succesiunea autorului sau.
Din materialul probator administrat în cauza, nu rezulta acceptarea moștenirii numitului S. Jozsef sen., expres ori tacit, de către tatăl reclamantului, S. Jozsef jun, în termenul legal. Astfel, cei doi martori audiați la solicitarea reclamantului nu au cunoscut cine a închiriat imobilul lui senior, fiul acestuia sau nepotul de fiu, pârâtul din prezenta cauza, martorii, de asemenea, nu au știut cine a vândut imobilul in cauza,de asemenea martorii au precizat ca in imobil, după decesul autorului, au locuit chiriași, nicidecum tatăl reclamantului, respectiv fiul decedatului, si nu au făcut nici o referire la anumite terenuri agricole exploatate de tatăl celor doua părți din proces.
Cu privire la terenul in suprafața de 8 ha și 8370 mp, înscris in Titlul de proprietate nr._ din 30.06.2003- . lui S. Jozsef, aceasta suprafața de teren a fost solicitata la reconstituire de către tatăl celor doua părți din proces, numitul S. Jozsef jun., dupa autorul sau, S. Jozsef a lui Ignacz(sen). Titlul de proprietate a fost eliberat doar pe numele acelui moștenitor care a solicitat reconstituirea, urmând ca acesta sa exercite atributele dreptului de proprietate cu privire la terenul respectiv, cu consecința ca reclamantul din prezenta cauza va beneficia, in calitatea sa de moștenitor după S. Jozsef jun. de partea de moștenire ce i se cuvine, dar care nu face obiectul prezentei cauze, ci, dezbaterea succesiunii după S. Jozsef jun. face obiectul dosarului nr._ .
Cu privire la terenul in suprafața de 2 ha și 8900 mp teren arabil conform itlului de proprietate nr._ din 17.12.2002 – . lui S. Jozsef, aceasta suprafața de teren a fost solicitata la reconstituire de către tatăl celor doua părți din proces, numitul S. Jozsef jun., după autorul sau, S. Jozsef a lui Ignacz(sen). Așa cum s-a arătat mai sus, terenul este deja înscris pe numele tatălui reclamantului, astfel ca in urma dezbaterii succesiunii acestuia se va stabili calitatea de moștenitor a reclamantului, precum si cota de moștenire ce i se cuvine din averea tatălui sau, acestea făcând obiectul dosarului nr._, in prezenta cauza instanța fiind investita doar cu dezbaterea succesiunii bunicului.
Cu privire la terenul in suprafața de 2218 mp teren agricol conform care figurează pe Anexa 20 poz. 16, reconstituire al dreptului de proprietate validat și trecut pe tabelul nominal de la Comisia locală pt. aplicarea legii nr. 18/1991 Borsec. Studiind Anexa nr. 20, aflata la fila 89 din dosarul nr._, s-a constatat ca solicitantul reconstituirii este paratul S. Ignatie, așadar acesta, in calitatea sa de moștenitor testamentar, a înțeles sa formuleze –singur - cerere de reconstituirea dreptului de proprietate după bunicul S. Jozsef sen., fiind si validat cu suprafața menționata.
Așa cum s-a mai menționat, tatăl reclamantului, S. Jozsef jun., este străin de succesiunea lui S. Jozsef sen., prin neacceptare, potrivit Certificatului de moștenitor nr. 348/1982, si, de asemenea, nu s-a făcut dovada ca acesta ar fi exercitat acte de acceptare tacita a succesiunii, astfel nici unul din bunurile ce ar face parte din succesiunea lui S. Jozsef sen., nu au trecut, după moartea acestuia, în patrimoniul fiului său, S. Jozsef jun.
Acest principiu nu încalcă dispozițiile art.13 alin. 2 din Legea nr.18/1991, întrucât este inadmisibil a considera ca acceptarea succesiunii cu privire la categoria de terenuri ce nu erau în circuitul civil, prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii fondului funciar, ar duce la recunoașterea calității de moștenitor pentru bunurile aflate în circuitul civil la data decesului autorului. Cu privire la aceasta ultima categorie de bunuri singura posibilitate de dovedire a calității de moștenitor este dovada actelor de acceptare a succesiunii.
S. Jozsef jun. decedat la data de 24.04.2004 nu a formulat in timpul vieții cerere de reconstituire după autorul S. Jozsef sen., singurul care a formulat o astfel de cerere fiind moștenitorul testamentar S. Ignatie, pârâtul din prezenta cauza, astfel reclamantul nu poate beneficia de acest teren al defunctului S. Jozsef sen.
Pentru ca reclamantul să beneficieze, prin retransmitere, de acest teren ce face parte din moștenirea defunctului S. Jozsef sen., era imperios necesar ca S. Jozsef jun., fiul defunctului și tatăl reclamantului, să accepte moștenirea sau sa formuleze cerere de reconstituire. Cum acest lucru nu s-a întâmplat în timpul vieții lui S. Jozsef jun., fiul acestuia, reclamantul din prezenta cauza, este străin de succesiunea bunicului său, S. Jozsef sen. cu privire la terenul in suprafața de 2218 mp teren agricol conform care figurează pe Anexa 20 poz. 16.
Cu privire la terenul in suprafața de 10 ha și 9590 mp forestier – reconstituirea dreptului de proprietate validat prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 11/2002, teren din localitatea Borsec, s-a constatat potrivit înscrisului aflat la fila 91 din dosar, ca solicitantul acestui teren este S. Ignatie, paratul din cauza, care in calitatea sa de moștenitor testamentar, a înțeles sa formuleze –singur - cerere de reconstituirea dreptului de proprietate după bunicul S. Jozsef sen., fiind si validat cu suprafața menționata.
Cu privire la terenul in suprafața de 3 ha și 8400 mp forestier în Toplița, înscris in Titlul de proprietate nr._/_, pe numele pârâtului S. Ignatie, ca moștenitor testamentar al defunctului S. Jozsef sen., s-a constatat, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, ca acesta, in calitatea sa de moștenitor testamentar a formulat cerere de retrocedare după bunicul decedat, fiind eliberat titlul de proprietate menționat. Fiind singurul care a formulat cerere de retrocedare, este si singurul beneficiar, tatăl parților din proces, numitul S. Jozsef jun., neapărând pe titlul de proprietate.
Cu privire la terenul in suprafața de 37 ha și 1300 mp forestier validat pârâtului conform Legii 247/2005 în Bilbor, instanța, cu aceeași motivare, a admis excepția lipsei de interes în promovarea acestui capăt de cerer.
Cu privire la terenul in suprafața de 1 ha forestier înscris in Titlul de proprietate nr._/12..09.2003, pe numele tatălui reclamantului, S. Jozsef, așa cum s-a mai arătat, reclamantul din prezenta cauza va beneficia, in calitatea sa de moștenitor după S. Jozsef jun. de partea de moștenire ce i se cuvine, dar care nu face obiectul prezentei cauze, ci dezbaterea succesiunii după S. Jozsef jun. face obiectul dosarului nr._ .
Cu privire la terenul in suprafața de 6 ha și 1700 mp forestier în Borsec, cu acest teren apare înscris doar pârâtul pe Anexa 37, poz. 87, care a formulat cerere de reconstituire după bunicul S. Jozsef sen. Cum tatăl părților, S. Jozsef jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca acest bun face parte din masa succesorala a bunicului.
Cu privire la terenul in suprafața de 4 ha și 9200 mp forestier, validat de comisia locala Bilbor pe Anexa 17 pe numele pârâtului S. Ignatie: deoarece paratul a fost singurul care a formulat cerere de reconstituire după bunicul S. Jozsef sen., deoarece tatăl părților, S. Jozsef jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca acest bun face parte din masa succesorala a bunicului.
Cu privire la terenul in suprafața de 48 ha și 2900 mp, reconstituit în baza Legii nr. 1/2000 pt. S. Jozsef, care se află în posesia Asociației Composesoratului Lăzarea, potrivit înscrisului aflat la fila 103 din dosar: aceasta suprafața de teren a fost solicitata la reconstituire de către tatăl celor doua părți din proces, numitul S. Jozsef jun., dupa autorul sau, S. Jozsef a lui Ignacz (sen). Terenul este deja înscris pe numele tatălui reclamantului, astfel ca in urma dezbaterii succesiunii acestuia se va stabili calitatea de moștenitor a reclamantului, precum si cota de moștenire ce i se cuvine din averea tatălui sau în cadrul Dosarului nr._, in prezenta cauza instanța fiind investita doar cu dezbaterea succesiunii bunicului.
Cu privire la terenul in suprafața de 10 ha teren forestier din Borsec conform Titlului de proprietate nr. 7848 din 18.09.2002( fila 65 din dosar), acesta a fost emis pe numele paratului S. Ignatie, ca moștenitor al defunctului S. I.; deoarece paratul a fost singurul care a formulat cerere de reconstituire după bunicul S. Jozsef sen. Deoarece tatăl părților, S. Jozsef jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca acest bun face parte din masa succesorala a bunicului.
Cu privire la terenul in suprafața de 3 ha 4200 mp teren arabil conform Titlului de proprietate nr._/27.01.2003(fila 25 din dosar) acesta a fost emis doar pe numele paratului S. Ignatie, ca moștenitor al defunctului S. Jozsef ; deoarece paratul a fost singurul care a formulat cerere de reconstituire după bunicul S. Jozsef sen., deoarece tatăl părților, S. Jozsef jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca acest bun face parte din masa succesorala a bunicului.
Cu privire la dividendele din anul 2004 -2012 emise de Composesoratul Lăzarea, potrivit înscrisului aflat la fila 103 din dosar, aceste dividende au fost date după terenul in suprafața de 48 ha și 2900 mp, reconstituit în baza Legii nr. 1/2000 pt S. Jozsef, astfel fac obiectul dezbaterii succesorale după autorul S. Jozsef jun., in prezenta cauza instanța fiind investita doar cu dezbaterea succesiunii bunicului S. Jozsef sen.
Cu privire la produsele eliberate de Asociația Bastya pe anii 2004-2012: potrivit înscrisului aflat la fila 108 din dosar, paratul deține in aceasta asociație o suprafața de 2.89 ha teren arabil. Reclamantul nu a adus sau propus dovezi din care sa rezulte daca acest teren a fost reconstituit paratului după bunicul S. J.sen., sau este un teren propriu al paratului; in ambele cazuri, insa, deoarece tatăl părților, S. Jozsef jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca acest bun face parte din masa succesorala a bunicului.
Cu privire la imobilul intravilan, situat în ., compus din casa de locuit din cărămidă și lemn, compusă din șapte încăperi, anexe gospodărești, împreună cu teren intravilan, cuprins în CF nr. 215 Lăzarea, de sub A+1,2, nr. top. 475/1, 475/2, anexe gospodărești și teren de 1892 mp, precum și de sub A+26 terenul situat în „Saros dulo” având nr. top.3195/2/1/3/10/c/2/b în suprafață de 6857 mp, potrivit înscrisurilor din dosar, coroborate cu depozițiile martorilor, acest bun se afla in masa succesorala a defunctului S. Jozsef sen la decesul acestuia.
Tatăl reclamantului, S. Jozsef jun., este străin de succesiunea lui S. Jozsef sen., prin neacceptare, potrivit Certificatului de moștenitor nr. 348/1982, si, de asemenea, nu s-a făcut dovada ca acesta ar fi exercitat acte de acceptare tacita a succesiunii.
În consecință, nici unul din bunurile ce ar face parte din succesiunea lui S. Jozsef sen., nu au trecut, după moartea acestuia, în patrimoniul fiului său, S. Jozsef jun.
Concluzionând, instanța de fond a respins capătul de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctului S. Jozsef sen,deoarece, pentru o parte din bunurile arătate de reclamant ca făcând parte din masa succesorala, acesta nu justifica interes in a dezbate succesiunea, iar pentru alte bunuri indicate de reclamant, acestea fac parte din succesiunea defunctului S. Jozsef jun., a cărei dezbatere face obiectul dosarului nr._, înregistrat la aceasta instanța.
Respingându-se capătul de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctului S. Jozsef sen., instanța a respins si celelalte capete din cererea formulata, privitoare la stabilirea moștenitorilor si reducerea la cotitatea disponibilă a liberalităților făcute de defunctul S. Jozsef sen., liberalități care încalcă rezerva succesorală a lui Saigo Jozsef jun.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul AJGO B., solicitând modificarea acesteia, apreciind sentința a fi nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că este adevărat că acțiunea în reducțiunea liberalitatilor excesive, ca si cea prin care se cere raportul, este o acțiune personala, supusa termenului general de prescripție aplicabil in materie - 3 ani.
Recurentul arată că instanța de fond nu a analizat împrejurarea că defunctul S. Jozsef Jun. a stăpânit si exploatat, pana la decesul sau, bunurile reconstituite de pe urma defunctului S. Jozsef Sen., și nici împrejurarea că reclamantul a solicitat reductiunea liberalitatilor în termenul prevăzut de lege.
Se arată că rămânerea bunurilor in stăpânirea defunctului S. Jozsef pana la decesul său, are valoarea unei recunoașteri permanente din partea paratului S. Ignatie si întrerupe cursul prescripției extinctive.
Ce-a de a doua imprejurare atesta ca reclamantul a acționat înlauntrul termenului de 3 ani - termen care a început sa curgă la decesul tatălui sau - S. Jozsef Jun.
Asa fiind, este evident ca termenul de prescripție nu s-a împlinit, reclamantul fiind îndreptățit sa promoveze acțiune atat pentru reductiunea liberalitatilor excesive, cat si pentru raportarea liberalitatilor.
Recurentul mai arată că defunctul S. Jozsef jun. a cunoscut existenta testamentului si ca nu l-a contestat in timpul vieții sale, însă concluzia că acesta nu ar fi acceptat succesiunea tatălui sau, devenind străin de aceasta, nu poate fi primita.
Formularea unei cereri de reconstituirea, stăpânirea, exploatarea bunurilor dupa . împrejurări care atesta ca defunctul si-a însușit calitatea de moștenitor legal al tatălui sau.
Martorii au arătat expres ca defunctul tată al reclamantului a acceptat in mod tacit succesiunea tatălui sau si ca nu s-a considerat niciodată străin de acesta, a administrat bunurile care făceau parte din averea succesorala si a făcut chiar acte de dispoziție in privința acestora, apreciind că aceasta împrejurare este de natura sa răstoarne prezumția de validitate de care se bucura certificatul de moștenitor.
Înscrisurile existente la dosarul cauzei atesta faptul ca defunctul S. Jozsef Jun. s-a comportat ca un adevărat moștenitor acceptant, în sensul că a formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma tatălui sau.
Cu privire la anularea Certificatului de moștenitor se arată că solutionarea greșită a acestui capăt de cerere este consecința directa a soluționării eronate a capătului le cerere anterior, relația dintre acestea fiind una directa.
Se mai susține că defunctul S. Jozsef Sen a mai avut un fiu cu privire la care nu se face nicio referire in acest certificat, S. G., care nu a fost încunoștințat de decesul tatălui si nu a fost citat la moștenire, argument care este suficient pentru a se dispune anularea certificatului potrivit Legii 36 din 1995 privind notarii publici si activitatea notariala.
Cu privire la dezbaterea succesiunii defunctului S. Jozsef se arată că daca instanța de control va admite primele doua capete de cerere va constata compunerea masei succesorale (cea expusa in hotărâre) si faptul ca aceasta se cuvine, prin retransmitere, in cote egale, părților din prezenta cauza, in calitate de nepoți de fiu.
Recurentul arată că se retine în masa succesorala rămasa la decesul tatălui său și bunurile pentru care acesta a formulat cerere de reconstituire si, deoarece pana la emiterea titlului a survenit decesul acestuia, titlul a fost emis pe numele paratului S. Ignatie.
Recurentul arată că nu au fost puse în discuție excepțiile care au condus la respingerea acțiunii și nu a avut posibilitatea sa se apere, din acest motiv, soluția data este una profund greșita.
Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie prin întâmpinarea depusă la dosar (filele 15-19) intimatul S. IGNATIE, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, și menținerea în totalitate dispozițiile sentinței civile atacate ca fiind legala si temeinica, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata aferente pricinii de fata, in toate fazele procesului.
În motivarea întâmpinării se arată că din întreg probatoriul administrat a rezultat fără echivoc faptul ca tatăl reclamantului si al pârâtului, S. Jozsef jun. nu a acceptat succesiunea dupa tatăl sau (S. Jozsef sen) în termenul prevăzut de art. 700 cod civil.
Tatăl părților nu a contestat niciodată valabilitatea Certificatului de moștenitor 348/1982 și era singurul care o putea face. De asemenea, s-a stabilit, prin probe clare, ca tatăl reclamantului stia despre existenta testamentului de care se prevalează și nu l-a atacat in timpul vieții sale.
Se arată că moștenitorii nu pot face acte de acceptare a succesiunii pe care autorul lor nu le-a făcut si nici nu pot ataca acte succesorale pe care autorul lor nu le-a atacat, prin urmare, reclamantul nu are dreptul de a critica, actele succesorale dintre tatăl si bunicul părților, astfel încât instanța de fond, in mod corect, a respins acțiunea formulata, reținând acest punct de vedere.
Sunt lipsite de relevanta criticile formulate de reclamant potrivit cu care tatăl părților a cunoscut sau nu despre existenta testamentului al cărui beneficiar eram pârâtul, chestiuni care nu puteau fi reținute de instanța de fond, aceste probe fiind efectuate la o distanta de zeci de ani de momentul decesului bunicului.
Se mai arată că reclamantul este și va rămâne întotdeauna străin de succesiune, indiferent care ar fi demersurile judiciare sau extrajudiciare pe care le-ar face. Fiind o persoana străina de succesiune, nu are interesul de a promova o acțiune de genul celei de fata, având in vedere faptul ca si in ipoteza in care o astfel de acțiune s-ar admite reclamantul tot nu ar deveni moștenitor si nu ar avea nici un drept asupra bunurilor care compun masa succesorala.
Neacceptarea succesiunii după bunicul părților, de către tatăl lor S. Jozsef junior, este deplin dovedita prin existenta unei mențiuni in acest sens in cuprinsul certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 348/1982, emis de Notariatul de Stat T.. Acest certificat de moștenitor a fost emis in favoarea pârâtului în calitate de unic moștenitor, in baza testamentului autentic nr. 959/1979, prin care bunicul i-a testat întreaga sa avere.
S. Jozsef junior (fiul defunctului S. Jozsef senior), apare ca străin de succesiune în cuprinsul certificatului de moștenitor autentic.
Se arată că reclamantul a solicitat instanței să constate ca tatăl părților ar fi acceptat succesiunea in temeiul prevederilor art. 13 din legea 18/1991, prin cererea de reconstituire dreptului de proprietate adresata comisiilor de aplicare a legii fondului funciar, însă acesta nu a formulat nici o cerere in temeiul legislației fondului funciar. Singurele cereri cu acest obiect si pe acest temei au fost formulate de pârât, ca succesor al bunicului său, S. Jozsef senior. Este posibil ca si reclamantul sa fi formulat o astfel de cerere, dar el nu putea formula cererea in numele bunicului părților pe care nu îl moștenea, ci doar în numele său pentru imobile care eventual ii aparțineau in nume propriu.
Se arată că reclamantul dorește sa profite cu rea credința de identitatea de nume intre tatăl si bunicul părților (ambii se numeau S. Jozsef), însă din moment ce tatăl lor nu a formulat nici o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar, el nu are calitatea de acceptanț al moștenirii in temeiul art. 13 din legea 18/1991, republicata.
Chiar si in situația in care tatăl lor ar fi folosit aceste bunuri cu sau fără acordul pârâtului, aceasta folosința nu ar fi avut valoarea unei recunoașteri din partea sa, de natura sa întrerupă cursul prescripției dreptului sau de a cere reducțiunea liberalităților excesive.
In ceea ce privește criticile formulate de apelant cu privire la anularea certificatului de moștenitor, se arată că acestea sunt nefondate, instanța de fond analizând in mod corect starea de fapt si de drept dedusa judecații.
In privința succesiunii după tatăl lor, S. Jozsef junior, pârâtul arată că prin testamentul pe care acesta l-a făcut in favoarea sa a dispus si cu privire o . bunuri care urmează așadar sa fie excluse din masa succesorala a tatălui lor, întrucât acesta nu avea dreptul de a dispune prin testament cu privire la ele.
În urma excluderii bunurilor care au făcut obiectul legatului instituit de bunicul său precizate în cererea reconvențională, apare ca evidenta imposibilitatea de a se dezbate aceasta succesiune după tatăl lor, cu privire la bunuri care in fapt si in drept nu existau in patrimoniul său la data decesului sau, ceea ce instanța de fond a constatat in mod corect prin hotărârea pronunțată.
Instanța de fond in mod corect a constatat faptul ca in condițiile in care pentru majoritatea bunurilor indicate de reclamant in acțiunea introductiva din prezenta cauza, o dezbatere succesorala după defunctul S. Jozsef junior nu se poate realiza pentru considerentele expuse mai sus, iar pentru celelalte bunuri, care ar putea reprezenta într-adevăr bunuri susceptibile a partajate, dar fac obiectul Dosarului nr._ al Judecătoriei G..
Prin Încheierea nr.4/26.02.2013 instanța a recalificat motivat calea de atac din recurs în apel.
Instanța constată că apelul a fost formulat în termen și este legal timbrat.
În cauză a fost administrată proba cu acte.
Examinând apelul declarat de apelant în raport de motivele de apel invocate, precum și din oficiu conform art.295 teza a II-a Cod procedură civilă, instanța constată că acesta este neîntemeiat, din următoarele considerente:
Reclamantul-apelant S. B. este fiul lui S. Jozsef jun., decedat la data de 20.04.2004, fiu rezultat din căsătoria acestuia cu T. A. R., iar pârâtul-intimat S. Ignatie este fiul lui S. Jozsef jun., decedat la data de 20.04.2004, fiu rezultat din căsătoria acestuia cu Madarasz E..
S. Jozsef jun. este fiul lui S. Jozsef sen., care a decedat la data de 20.11.1981, astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, precum și din certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 348/1982, emis de Notariatul de Stat Toplița.
În cursul vieții sale, prin Testamentul autentic nr.959/14.02.1979, autorul S. Jozsef sen. și-a lăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă nepotului de fiu, S. Ignatie, pârâtul-intimat din prezenta cauză (fila 17 d.f.).
În urma decesului autorului S. Jozsef sen., survenit la data de 20.11.1981, s-a eliberat Certificatul de moștenitor nr. 348/24.09.1982, în care s-a trecut ca moștenitor pârâtul S. Ignatie, căruia i-a revenit, în calitate de legatar, întreaga succesiune, iar fiul defunctului, numitul S. Jozsef jun., al cărui succesiune este vizată prin prezentul proces, apare ca străin de succesiune, prin neacceptare, alături de ceilalți frați ai săi, copiii defunctului, respectiv S. - F. L., Zsombori A., S. M. (fila 18 d.f.),
Deși cu ocazia rejudecării cauzei instanța de fond a întreprins demersuri pentru a intra in posesia declarației de neacceptare a succesiunii, Uniunea Notarilor Publici Miercurea C., BNP V. T., BNP T. V., Camera Notarilor Publici Tg.M., au comunicat instanței că nu mai dețin dosarele succesorale, ci doar certificatele de moștenitor.
Sarcina probei de a dovedi că tatăl său ar fi acceptat moștenirea ar fi revenit reclamantului, iar acesta nu a susținut că tatăl său nu ar fi dat o declarație de neacceptare față de succesiunea bunicului, afirmând doar că succesiunea a fost acceptată în mod tacit. Prin urmare, Tribunalul constată că în cauză nu s-a făcut dovada că tatăl reclamantului nu ar fi dat o declarație de neacceptare, iar acesta în timpul vieții sale nu a atacat certificatul de moștenitor prin care s-a constatat că este străin de succesiune.
Astfel, având în vedere că în cauză nu s-a probat că cele înscrise în certificatul de moștenitor nu ar corespunde realității instanța de fond în mod legal și întemeiat a apreciat că mențiunea cuprinsă în Certificatul de moștenitor nr. 348/24.09.1982 al Notariatului de Stat Toplița reflectă manifestarea de voință a părții din acel moment, ceea ce echivalează cu neacceptarea expresă a succesiunii din partea numitului S. Jozsef jun. cu privire la succesiunea lui S. Jozsef sen.
Susținerea reclamantului, în sensul că tatăl său ar fi acceptat tacit succesiunea nu este întemeiată în condițiile în care neacceptarea acestei succesiuni este expresă, cuprinsă în certificatul de moștenitor, motivele de nulitate ale acestuia nefiind dovedite.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune privind revocarea legatului pentru neîndeplinirea sarcinii, instanța de fond în mod legal a constatat că potrivit prevederilor art.3 din Decretul nr.167/1958 acțiunea se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, iar conform art.7 prescripția începe să curgă de la data stabilită pentru executarea sarcinii, iar dacă termenul nu este stabilit, de la data nașterii raportului de drept, respectiv de la data deschiderii succesiunii, acest termen fiind depășit.
Pe de altă parte, acțiunea pentru revocarea legatului nu a fost promovată de terțul beneficiar, respectiv tatăl reclamantului, numitul S. Jozsef jun., care era în viață la data decesului autorului său, 20.11.1981, și care a cunoscut sau trebuia să cunoască neexecutarea sarcinii. Astfel, motivul de nulitate invocat de reclamant privind certificatul de moștenitor în ceea ce privește instituirea ca legatar universal al intimatului, beneficiarul testamentului, nu este întemeiat.
În consecință, având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor a tatălui său, numitul S. Jozsef jun. față de succesiunea tatălui acestuia (bunicul reclamantului) S. Jozsef sen., nu are interes în promovarea prezentei acțiuni. Tatăl reclamantului, numitul S. Jozsef jun. este străin de succesiunea defunctului S. Jozsef sen., bunurile acestuia nu au trecut în patrimoniul antecesorului reclamantului. Astfel dezbaterea succesiunii defunctului bunic S. Jozsef sen. solicitată de nepotul acestuia, reclamantul S. B., în condițiile în care tatăl reclamantului nu a moștenit, este introdusă de o persoană care nu justifică un interes.
În final, Tribunalul constată că obiectul prezentului dosar îl constituie dezbaterea succesiunii bunicului S. Jozsef sen., decedat la data de 20.11.1981, iar dezbaterea succesiunii fiului acestuia, autorul S. Jozsef jun. constituie obiectul unui alt dosar, respectiv cu nr._, în prezent suspendat, din care s-a disjuns prezenta acțiune dedusă judecății. De altfel, instanța de fond a arătat în mod exhaustiv care sunt bunurile care constituie obiectul celeilalte judecăți cu privire la dezbaterea succesiunii defunctului autorul S. Jozsef jun.
Pentru considerentele sus expuse, ținându-se cont de prevederile art.296 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge apelul ca neîntemeiat.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate de intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul S. B., domiciliat în Mediaș, ., jud.Sibiu, împotriva Sentinței civile nr.873/12.07.2012 a Judecătoriei G..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2013.
PreședinteJudecător
S. E. M. I.
Grefier
L. B.
Red.: SZ.E.
Primit: 22.04.2013
Tehnored./id/23.04.2013
Dact: 4 ex/B.L.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 207/2013. Tribunalul... | Cereri. Decizia nr. 325/2013. Tribunalul HARGHITA → |
|---|
